Care este scopul actualei vizite in Romania? Irakul intretine relatii excelente cu Romania, in special cu Banca Nationala. Nu este prima data cand ma aflu aici; am mai vizitat Romania in urma cu doi ani, impreuna cu ministrul de Finante de la acea vreme, insa ce ne aduce acum aici este un proiect elaborat de autoritatile romane referitor la sistemul de plati. Este vorba despre un sistem prin care platile devin clare si stabile, deosebit de important, economic vorbind, tocmai pentru ca platile sunt efectuate rapid: ajuta la achitarea obligatiilor financiare, in situatia debitorilor, respectiv ajuta la colectarea datoriilor, in cazul creditorilor. Acest lucru este cunoscut peste tot in lume, insa Romania se numara printre statele care au implementat cel mai recent acest sistem, iar noi intentionam sa il implementam in curand. Asadar am venit pentru un schimb de experienta referitor la acest aspect, dar si in ceea ce priveste mai multe chestiuni de ordin tehnic. Cu alte cuvinte, vizita mea este de natura tehnica. Intalnirile pe care le-am avut au fost cu experti in domeniu si sunt convins ca se vor dovedi in favoarea unei bune desfasurari a operatiunilor de acest gen, dar si in favoarea activitatii Bancii Centrale Irakiene. Pe langa intalnirea cu specialistii romani in domeniu, am avut o intrevedere cu guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, pe care l-am mai cunoscut si in alte ocazii. Domnia sa s-a dovedit a fi de un real ajutor, a fost deosebit de incurajator in sensul abordarii problemei cat mai curand posibil. Cum intentioneaza Irakul sa abordeze problema datoriei externe, deosebit de mare, de altfel, in raport cu fondurile varsate? Problema datoriei externe se afla in curs de solutionare. A fost mare. Irakul s-a indatorat excesiv in perioada regimului trecut, insa acum exista acordul Clubului de la Paris, din noiembrie 2004, care prevede reducerea cu 80% a datoriei. Am obtinut aceasta si, desigur, acordul sustine ca si alte state, in afara Clubului de la Paris, sa incheie intelegeri comparabile cu aceasta; asadar, multe state care nu sunt membre ale Clubului de la Paris au consimtit la reducerea datoriei. Unele state care nu sunt, de fapt, membre ale Clubului de la Paris, printre care si Romania, au sters, in proportie de 80%, datoria externa irakiana. Majoritatea statelor din afara Clubului de la Paris au facut acelasi lucru. In aceste conditii, ar fi vorba doar de 20%. Asadar, cea mai mare parte a datoriei se refera, in special, la statele arabe, insa negociem acest aspect si nu consider ca vom intampina probleme in aceasta privinta. Asadar, am avut o datorie de 120 de miliarde, care va fi redusa, pana in 2012, si achitata in aproximativ 20 de ani. Cu alte cuvinte, datorii inca mai exista, insa sunt mai usor de achitat acum decat inainte si nu vor pune in pericol reconstruirea si dezvoltarea Irakului. Cum va fi rambursat restul de 20%? Potrivit acordului incheiat cu Clubul de la Paris, Irakul dispune de o perioada de gratie de sase, sapte ani inainte sa inceapa sa achite restul de 20% si cred ca vom incepe sa facem aceasta in 2011, desigur, tinand cont de dobanzile aferente. Cred ca procentul de 20% va face obiectul unei esalonari, in termeni rezonabili, pe care sa ii putem respecta. Nu vreau sa spun ca putem uita de aceste restante, insa cred ca, in cazul Romaniei, ar trebui avute in vedere relatiile noastre economice din punct de vedere al comertului si investitiilor. Vom primi cu bucurie orice initiativa comerciala din partea Romaniei, precum si orice initiativa in ceea ce priveste investitiile, indiferent daca aceasta se refera la investitori romani in Irak sau la investitori irakieni in Romania. Pentru ca tot ati amintit de investitii, s-au anuntat deja investitori, de ambele tabere? Cand vorbim de investitori, ne referim la o situatie potentiala, cel putin la acest moment. Insa s-ar putea intampla, avand in vedere faptul ca Irakul este acum deschis. Desigur, avem o problema de securitate, pe care o constientizam cu totii, insa vorbesc despre lucruri care s-ar putea intampla odata cu revenirea lucrurilor la normal. Guvernul irakian nou instalat are de alte orizonturi pentru a atrage investitori, insa suntem constienti ca probleme de securitate se dovedesc a fi un real obstacol in calea acestora. Totusi, exista unele regiuni linistite, cum ar fi cele din sud sau din nord, iar provinciile respective de abia asteapta investitori. Sa speram ca situatia se va imbunatati din punct de vedere al securitatii, caci din punct de vedere politic am avansat foarte mult. Avem un guvern de unitate nationala, iar acesta ar trebui sa impulsioneze lucrurile in sensul obtinerii securitatii pe termen mediu si lung. Cum decurge reconstructia Bancii Centrale irakiene? Probabil mai bine, in comparatie cu alte sectoare. Banca Centrala a Irakului a dezvoltat o serie de instrumente ale politicii monetare, deosebit de eficiente in ceea ce priveste stabilizarea ratei de schimb. Spre exemplu, pentru prima data, in ultimul an si jumatate, rata de schimb este stabila. Ne indreptam catre un sistem monetar de piata, comertul este in curs de liberalizare, am contactat diverse banci din strainatate pentru a deschide filiale in Irak si cateva deja colaboreaza cu bancile irakiene, momentan lucram la sistemul de plati - si beneficiem, in acest sens, de experienta Romaniei. Acest ultim aspect reprezinta un domeniu care merita exploatat de Romania pentru a-si face simtita prezenta, din punct de vedere financiar, in Irak. Care sunt perspectivele Irakului, la acest moment, din punct de vedere economic? In primul rand trebuie sa avem in vedere stabilitatea economica, stabilitatea preturilor, stabilitatea ratei dobanzii si a ratei de schimb si, desigur, ar trebui sa fim capabili sa dezvoltam sectorul bancar privat in vederea finantarii. Asadar, trebuie sa dispunem de stabilitate pentru a pregati terenul in vederea dezvoltarii si sa atragem fonduri din strainatate.

Anne-Marie LUPASCU