Proaspetele declaratii ale fostului presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, potrivit caruia Traian Basescu a fost un colaborator al Securitatii, readuc in prim plan procesul prin care Mugur Ciuvica a fost condamnat la plata a 500 milioane lei daune morale catre seful statului, pentru "vina" de a-l fi numit pe acesta "turnator al Securitatii". Emil Constantinescu a declarat miercuri la CNSAS, unde a depus documente cu semnaturi de colonei si generali de Secu' ca: "Traian Basescu a fost colaborator al organelor de Securitate (...) nu exista nici un fel de dubiu privind cel putin inceputul activitatii sale, pentru ca, asa cum se stie, contrainformatiile militare erau o parte a Securitatii, care desfasurau politie politica". Emil Constantinescu a relatat in legatura cu fostul sau consilier Mugur Ciuvica faptul ca acesta a avut curajul sa dezvaluie public aceste acte si ca va merge la CEDO pentru a obtine castig de cauza, deoarece "Justitia si-a dovedit obedienta fata de presedintele in functie". Ispravnicesele cu roba Ancheta ziarului ZIUA de azi scoate la iveala un fapt cutremurator. Si anume doua dintre cele trei judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, care l-au "aranjat" pe Mugur Ciuvica (pentru ca cea de-a treia - Simona Cirnaru - s-a opus condamnarii la daune prin opinie separata) erau personaje "santajabile cu propriile lor pacate". Este vorba de vestitele Elena Burlan si Iosefina Parvu, de la Sectia a II-a penala a Tribunalului Bucuresti, care l-au scos bun de plata pe Ciuvica prin decizia penala nr. 415 din 14.02.2005 a Tribunalului Bucuresti (dosar nr.613/2004). In mod straniu, la numai o luna dupa dificila misiune judecatoreasca, presedinta de complet, Elena Burlan a fost scoasa de sub urmarire penala de catre Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, dintr-un dosar in care se incepuse urmarirea penala contra ei, pentru fals intelectual si abuz in serviciu inca din iulie 2000 cand a primit aviz de cercetare penala de la fostul ministru aj Justitiei, Valeriu Stoica. Iar colega sa, Iosefina Parvu (experta in eliberari de arestati) cu sanctiune disciplinara la activ pentru interventii pe langa colegi in favoarea unor arestati, era nimeni alta decat o fosta lucratoare intr-o intreprindere de comert exterior a Securitatii - ICE NAVLOMAR, care se ocupa pana in 1989 cu comertul naval in portul Constanta. Iosefinei Parvu i s-a cerut destituirea din Magistratura inca din 1999, de catre acelasi ministru Valeriu Stoica, insa a fost "recuperata" aplicandu-i-se o simpla reducere de salariu pe trei luni, spre disperarea celor care au reclamat-o in nenumarate randuri la toate forurile. Nu mai departe de cateva saptamani, convinsa probabil ca ei nu i se poate intampla nimic, aceeasi Iosefina Parvu a pus un asasin in libertate, deoarece "a uitat" sa-i prelungeasca mandatul de arestare. In prezent, CSM o cerceteaza disciplinar pe Parvu pentru aceasta revoltatoare eliberare. Este inexplicabil cum in Justitia romana, in cazurile delicate, cu substrat politic ori economic, apar invariabil magistrati cu un trecut patat si care dau solutii peste orice asteptari. Alba-neagra cu Burlan Elena Burlan a fost favorizata fara putinta de tagada de vechiul CSM intr-o maniera ce sfideaza bunul simt al romanului. Impotriva ei se incepuse din 2000 urmarirea penala pentru infractiuni de fals intelectual si abuz in serviciu, deoarece pe cand era judecator la Judecatoria Sectorului 2, alaturi de colega sa Nicolaeta Sigmund, a izbutit cu ajutorul celei din urma sa devina proprietara deplina a unui nivel dintr-un imobil extrem de valoros situat in buricul Capitalei. In aceste conditii, cu urmarirea penala inceputa contra ei, onorabila Elena Burlan a fost avansata in functie, de la Judecatoria Sectorului 2, la Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, prin Hotararea nr. 233 din 24 septembrie 2002. Ca un facut, o mana criminala (un judecator-inspector de la Curtea de Apel) nu a depus la dosarul profesional dovada ca aceasta era urmarita penal in dosarul 834/P/2000 al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, astfel incat membrii CSM au fost indusi in eroare. La 27 noiembrie 2002, deci la o luna dupa avansare, procurorii i-au aplicat in baza celebrului articol 18 indice 1 Cod penal o simpla amenda administrativa pentru infractiunile retinute in sarcina ei. Solutia a fost infirmata la 09.09.2003 de Parchetul Inaltei Curti, care a trimis dosarul ei la PNA pentru cercetarea si in legatura cu un posibil trafic de influenta. Dupa ani de pasari de dosare intre Parchete, la 22 martie 2005 - taman la o luna dupa "aranjarea" lui Mugur Ciuvica in procesul cu Traian Basescu - judecatoarea a sfarsit prin a fi scoasa de sub urmarirea penala pentru fals intelectual si abuz in serviciu impreuna cu fosta ei colega care i-a dat toata casa - Nicoleta Sigmund. Aceasta din urma a fost si ea scoasa de sub urmarire penala, dar i s-a aplicat o amenda administrativa simbolica, de un milion de lei, in baza articolului 18 indice 1 Cod penal, pentru infractiunea de fals intelectual. Nicoleta Sigmund, azi judecator la Judecatoria Sectorului 2, a atacat in instanta solutia procurorului, insa Curtea de Apel Bucuresti, prin sentinta nr. 17 din 01.02.2006 i-a respins plangerea, astfel incat, daca Inalta Curte ii va respinge recursul declarat, judecatoarea va fi exclusa automat din Magistratura. Primul imobil Care este insa substratul acestor anchete penale cu final fericit pentru Elena Burlan? In 1998, proaspat sosita in Capitala de la Craiova, Burlan era maritata cu arabul Asaad Sakhnui. Pe atunci lucra la biroul de carte funciara de la Judecatoria Sectorului 2. Cum n-avea casa, a ochit un valoros imobil pe str. Aurel Vlaicu nr. 34, parter, sector 2, Bucuresti. La 3 iunie 1998 a incheiat cu Primaria Capitalei un contract de inchiriere pentru parter. Dupa circa o luna, din chiriasa a devenit proprietara pe spatiul respectiv, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 4740 din 20 iulie 1998. Conform normelor, Burlan nu avea dreptul sa cumpere spatiul pentru ca era chiriasa de prea putin timp. La 28 octombrie 1998, Burlan a introdus actiune la Judecatoria Sectorului 2 cerand iesirea din inviziune cu o vecina, adica alungarea ei din spatiul ravnit de ea. Iar prietena ei de instanta, judecatoarea Nicoleta Sigmund, i-a facut repede pe plac si a admis actiunea in lipsa colegei-reclamanta. In urma sentintei, vecinii lui Burlan au fost aruncati in strada. In mod legal, judecatoarea Sigmund trebuia sa suspende procesul fata de absenta Elenei Burlan, insa ea a trecut-o prezenta in incheiere, dand sentinta si comitand falsul pentru care a fost amendata pentru infractiunea de fals intelectual. Al doilea imobil Aceeasi Burlan a mai fost cercetata pentru aceleasi infractiuni si in legatura cu imobilul din str. Viitorului 92, imobil retrocedat in urma unui simulacru de proces, intr-un singur termen la Judecatoria Sectorului 2. Reprezentantii primariei au "uitat", ca un facut, sa se prezinte la proces si sa declare recurs. Acest imobil a fost inregistrat in cartea funciara, pe numele Victoriei Margineanu, prin incheierea nr. 21130 din 03.10. 2000, chiar de care Elena Burlan, in calitate de judecator. La scurt timp - 12.03.2001 - ea avea sa cumpere de la familia Margineanu imobilul retrocedat (compus din 120 m.p. contructie, plus 480 m.p. curte), cu suma modica de 100 de milioane de lei (3000 de dolari) bani cu care nu se putea cumpara nici cea mai amarata garsoniera din Capitala. Mentionam ca pretul unui metru patrat de teren in zona, pe atunci, era de 300 dolari. Dupa ce judecatoarea a devenit proprietara, s-au iscat mai multe procese impotriva locatarilor din imobil care cumparasera unele apartamente de la ICRAL Apolodor SA, pentru a fi aruncati in strada, provocandu-se o drama cumplita lui Lucian Chirita. Fostul PNA, a dat NUP lui Burlan la 23.06.2004. In prezent, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala (dosar 2011/2/2006) se judeca plangerea lui Lucian Chirita impotriva solutiei PNA-DNA de neincepere a urmaririi penale pentru Elena Burlan. O posibila informatoare a Securitatii A doua judecatoare care l-a "aranjat" pe Ciuvica, celebra Iosefina Parvu, s-a "remarcat" in iunie 1998 prin punerea in libertate a inculpatului Riza Stefan, arestat pentru o evaziune fiscala de 8 milioane de dolari. Pentru a-l pune in libertate pe Riza, judecatoarea si-a intrerupt concediul, a facut rocada cu o colega a ei care, chipurile, s-a abtinut, si a intrat in complet dispunand punerea in libertate. Parvu nu si-a informat sefii de prezenta ei la serviciu in concediu, iar cercetarile ulterioare scandalului izbucnit au scos la iveala ca Iosefina Parvu fusese colega cu Stefan Riza la fosta intreprindere de comert exterior a Securitatii - ICE NAVLOMAR. Ministrul Valeriu Stoica a solicitat indepartarea din Magistratura a lui Parvu. In timpul cercetarilor, audiata fiind, Parvu a recunoscut: "Este adevarat ca am lucrat poate mai mult de un an la Intrepriderea de Comert Exterior NAVLOMAR, unde Riza Stefan era economist (...) mi s-a parut cunoscuta persoana, dar nu am realizat cine este in mod concret". In final, Parvu a scapat cu o simpla sanctiune disciplinara - reducerea salariului cu 15% pe trei luni. Ulterior a avut tupeul sa dea in judecata Ministerul Justitiei si pe ministrul Justitiei de atunci, Valeriu Stoica, pentru a le cere daune de, tineti-va bine, un milion de dolari, pentru "vina" de a da publicitatii sanctiunea ce i-a fost aplicata. Prezenta lui Parvu in procesul dintre Traian Basescu si Mugur Ciuvica ridica problema abtinerii judecatoarei intrucat, conform legilor comuniste privind apararea secretului de stat, toti angajatii intreprinderilor de comert exterior ale Securitatii erau obligati sa semneze angajamente de colaborare, in care sa raporteze periodic tot ce misca in jurul lor. Este foarte posibil ca actuala judecatoare sa fi semnat si ea la ICE NAVLOMAR un asemenea angajament, situatie in care nu putea fi obiectiva in acest proces in varianta ca ar fi colaborat cu fosta Securitatea. De altfel, Parvu a mai fost depistata cu probleme grave de abtinere chiar in dosare cu ziaristi de la ZIUA, motiv pentru care in 2004 a fost pusa sub monitorizare de fosta ministra a Justitiei Rodica Stanoiu. Recent, in luna mai a.c. Parvu a recidivat punandu-l in libertate pe periculosul criminal Constantin Carmelus. In urma scandalului de presa extins la nivel national, CSM a declansat cercetarea disciplinara a Iosefinei Parvu. Cercetarile inspectorilor CSM au stabilit ca judecatoarea a "uitat" sa prelungeasca masura arestarii, astfel incat cei de la penitenciar au fost obligati sa-i dea drumul in strada criminalului. Inspectia CSM e cerceteaza in prezent pe Parvu pentru grava neglijenta.

Razvan SAVALIUC