SUA si UE s-au declarat, saptamana aceasta, "ingrijorate" de unele evolutii recente din Rusia, liderii americani si europeni criticand, cu prilejul summit-ului organizat, miercuri, la Viena, atitudinea restrictiva manifestata de Kremlin fata de libertatile fundamentale. Oficialii americani si europeni au atras, totodata, atentia asupra faptului ca Moscova se opune sanctiunilor impotriva Iranului, sprijina regimul din Belarus sau discuta cu miscarea islamista radicala Hamas, aflata la putere in teritoriile palestiniene. In contextul accentuarii ingrijorariilor americano-europene pe seama Rusiei, prezentam, in continuare, aspecte din dezbaterea "Cand Imperiul Raului se intoarce", organizata de revista americana FrontPage si moderata de editorialistul Jamie Glazov. Noul Razboi Rece Razboiul Rece a fost reluat. Presedintele rus, Vladimir Putin, fost agent KGB, si-a adus tara din nou in vremurile intunecate ale totalitarismului sovietic si asmute la o confruntare globala Rusia-SUA, dar si Rusia- Occident. Liderul de la Moscova a restrans constant libertatile democratice, producand, astfel, dovada ca zanele pot reveni in cartile cu povesti: a centralizat puterea si a inabusit criticile presei si ale publicului, in general. Responsabilii cu reforma, insarcinati sa depuna eforturi in vederea construirii democratiei, au fost intimidati si redusi la tacere. Pe frontul international, Rusia condusa de Putin agita spiritele in ceea ce priveste Iranul, punand talpi eforturilor SUA de a-i convinge pe mollahi sa renunte la ambitiile nucleare. Iar aceasta nici nu surprinde, avand in vedere faptul ca Rusia nu numai ca a obstructionat eforturile americane in Irak, ci exista dovezi care arata ca ambasadorul rus in Irak i-a livrat lui Saddam planurile de razboi ale SUA, la inceputul invaziei americane. Mai ingrijorator este, insa, faptul ca se pare ca disparitia armelor de distrugere in masa irakiene ar avea a face cu Rusia. Asadar, a revenit Imperiul Raului printre noi? Sau nu ne-a parasit niciodata? Pentru a discuta acest aspect, Frontpage a alcatuit un grup de discutie format din personalitati marcante, printre care si doi fosti comandanti ai taberelor adverse din perioada Razboiului Rece. Invitatii sunt: Ion Mihai Pacepa, fostul sef al serviciilor de spionaj romanesti din perioada comunista, a carui carte - "Orizonturi rosii" - a fost republicata in peste 24 de tari; James Woolsey, director al CIA in perioada 1993-1995, si fost subsecretar al Corpului de Marina si negociator in domeniul controlului armamentului; Iuri Iarim-Agaev, disident rus de marca si membru al Grupului Helsinki de la Moscova. Dupa ce s-a refugiat in SUA, in urma exilarii sale fortate din Uniunea Sovietica, a condus Centrul pentru Democratie in URSS, cu sediul la New York; Tom McInerney, care a scris, impreuna cu Paul Vallely, "Finalul jocului: Planurile victoriei in razboiul impotriva terorismului". Pilot de aviatie in rezerva, locotenent-colonelul McInerney a fost, in ultimii patru ani si jumatate, analist militar al Fox News si inca mai este solicitat in acest sens. FP: Asadar, James Wolsey, Ion Mihai Pacepa, Iuri Iarim-Agaev si Tom McInerney, bine ati venit la Simpozionul Frontpage. Sa incep cu dumneavoastra, domnule Iarim-Agaev. A revenit Imperiul Raului printre noi? Franturi de agonie comunista Iarim-Agaev: Din fericire, nu. Desi sunt unul din criticii lui Putin si consider ca regimul condus de el reprezinta un obstacol major in calea dezvoltarii democratiei in Rusia, nu cred ca dispune de puterea necesara reconstituirii Imperiului Raului. Imperiul Raului s-a bazat pe sistemul comunist. Ca ideologie, comunismul s-a prabusit la nivel mondial, iar ca sistem politic, in Uniunea Sovietica si in Europa de Est. Aceasta evolutie este ireversibila si a constituit batalia principala, decisa in favoarea democratiei in cadrul Razboiului Rece. Din nefericire, nu a fost dusa pana la capat, victoria finala nu a fost adjudecata, iar elanul s-a pierdut, cel putin pentru o perioada. Drept urmare, desi grav ranit, comunismul nu a fost eradicat. Ramasitele lui au supravietuit in diferite forme: - in calitate de sistem pe moarte, dar, totusi, mentinut in stare de functionare in China, Coreea de Nord, Vietnam si Cuba; - in structurile politice lasate de comunism, cum ar fi KGB-ul si aparatul de partid in Rusia si in multe alte state ex-sovietice, care detin controlul sau isi impart puterea; - in structurile de putere sustinute sau create de Uniunea Sovietica in imperiul ei extins in locuri precum precum Palestina, Irak, Angola, etc; - ca retea terorista mondiala, creata, in principal, de KGB, in prima sa lupta impotriva democratiei; - in fine, ca ideologie partial dezavuata, care inca mai tulbura viata cultural-academica si politica din tara noastra si din intregul Occident. Aceste franturi de agonie comunista sunt puternic conectate intre ele si isi prelungesc reciproc existenta si asa ilicita. O astfel de simbioza le accentueaza, totusi, vulnerabilitatea. Cu un ultim efort cuprinzator, democratia poate sa isi definitiveze demersurile si sa distruga acest castel de carti de joc marcate. Si, totusi, pana la un asemenea efort, acest comunism muribund, desi nu are nici o sansa de a fi revigorat, va continua sa afecteze si sa distruga vietile multor oameni multa vreme de acum incolo. KGB pentru 1000 de ani FP: Multumesc. Bineinteles, Imperiul Raului, asa cum il cunosteam, nu a revenit printre noi. Insa Rusia este o putere si o mare amenintare si, facand acesti pasi inapoi in directia autoritarismului si a unei politici externe indreptate impotriva Occidentului, multe aspecte caracteristice Razboiului Rece redevin de actualitate. Mai mult, Rusia nu constituie, cu siguranta, un tot democratic, bine intentionat si de incredere. Domnule Pacepa, care este opinia dumneavoastra? Pacepa: Sunt de acord cu Iuri - Putin nu poate reface Imperiul Raului de unul singur. Insa nu pot fi de acord cu afirmatia potrivit careia comunismul de tip sovietic a fost un sistem ideologic care s-a prabusit in odata pentru totdeauna. M-am aflat in fruntea acelui sistem si stiu ca sistemul comunist sovietic a involuat intr-o "samoderzhaviye", o forma de autocratie ruseasca, care dateaza din secolul al XIV-lea, de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, si care este definita de situatia in care un lord feudal conduce tara cu ajutorul politiei politice. Stalin a exterminat conducerea Partidului Comunist al lui Lenin, impreuna cu sapte milioane de membri ai acestuia, pentru ca, ulterior, la adapostul marxismului, sa acorde politiei sale politice precedenta asupra uneltelor initiale ale ideologiei si asupra Partidului Comunist. Gulag-ul, marca a comunismului sovietic, nu si-a avut originea in doctrina marxista, ci in Codul Criminal tarist din 1845, care prevedea pedepse draconice pentru persoanele care manifestau "ireverenta fata de Autoritatea Suverana sau fata de calitatile personale ale Suveranului". Marxismul si Partidul Comunist au fost organisme straine, introduse in corpul rusesc, ambele fiind respinse, in cele din urma. Insa politia politica ruseasca si-a pastrat functia, de-a lungul istoriei, schimbandu-si doar denumirea. Seful KGB, Iuri Andropov, rus pana in maduva oaselor, obisnuia sa imi povesteasca cum "gozbezopasnost"-ul lor (serviciile de securitate ale statului) mentinuse Rusia in viata in ultimii 500 de ani si cum avea sa o ghideze in urmatorii 500. Andropov s-a dovedit a fi un vizionar de incredere. In 1982 a fost cooptat in Kremlin. Succesorul lor la conducerea KGB, Vladimir Kriucikov, a fost autorul loviturii de stat din august 1991, care l-a inlaturat pe Gorbaciov. In 1998, fostul ofiter KGB Evgheni Primakov a devenit prim-ministrul Rusiei. Iar Vladimir Putin a fost seful serviciilor de securitate rusesti inainte sa fie "numit" presedintele Rusiei. In perioada Uniunii Sovietice, KGB-ul a fost stat in stat. Acum, fosti ofiteri ai KGB conduc statul, detinand custodia asupra celor aproximativ 6000 de arme nucleare ale statului, incredintate KGB-ului in anii '50, si administrand industria strategica a petrolului, renationalizata de catre Putin. Urmasul KGB-ului, rebotezat drept FSB, inca mai are dreptul ca supravegheze prin mijloace electronice populatia, sa controleze gruparile politice, sa perchezitioneze case si sa verifice afaceri, sa se infiltreze in guvernul federal, sa isi creeze propriile intreprinderi, sa investigheze cazuri si sa dispuna de propriul sistem de penitenciare. Uniunea Sovietica avea un ofiter KGB la 428 de cetateni. Rusia lui Putin are un FSB-ist la 297 de cetateni. Razboiul Rece s-a incheiat, intr-adevar, insa, spre deosebire de alte confruntari, nu s-a terminat cu depunerea armelor de catre inamicul infrant. "Gosbezopasnost"-ul ar putea sustine, la un moment dat, un alt dictator- nationalist, socialist, fascist, ecologist sau de orice alta natura - cu planuri grandioase de a cuceri lumea si care ar putea ameninta inca o data stilul nostru de viata occidental. Rusia nu este aliatul nostru FP: Este deosebit de complicat. Asadar, intr-un fel, Razboiul Rece s-a terminat, insa nu s-a incheiat? Domnule McInerney, ce parere aveti, in conditiile in care antevorbitorii dumneavoastra se pare ca nu sunt intru totul de acord ca sistemul ideologic sovietic s-a prabusit in mod ireversibil? McInerney: (...) Imperiul Raului, asa cum il stiam noi, cei din Occident, incearca o revenire. In special in ceea ce priveste Iranul, Rusia nu este aliatul nostru, ci - cu parere de rau - adversarul nostru, dupa toate probabilitatile. Ajutorul acordat de Moscova regimului iranian, care dispune de tehnologia nucleara, ar putea facilita obtinerea armei nucleare de catre acest regim terorist islamist. Aceste arme ar putea ajunge, la un moment dat, in orase americane, europene si israeliene. Asadar, ajutorul oferit este deosebit de destabilizator si ingrijorator. Scenariul de cosmar de care ne temem cu totii ar putea deveni realitate, iar Rusia ar fi cea care ar fi facilitat aceasta. Nu este bine si cred ca Occidentul ar trebui sa exercite presiuni enorme asupra Moscovei pentru a inceta sa se mai opuna si sa exercite aceste manevre. Nu sunt paranoic, insa extremistii islamici vor sa omoare cat mai multi americani posibil si aceasta va constitui principala preocupare in anii urmatori. Rusia nu ar trebui sa isi doreasca sa detina un rol in toata aceasta poveste. Inteleg ca exista multe frustrari in interiorul serviciilor de securitate, dupa ce statutul lor de super putere a fost redus. Cu toate acestea, trebuie sa fie foarte atente atunci cand au de-a face cu natiuni precum Iranul si conducerea sa radicala. Dupa cum spunea, Putin este o persoana foarte sireata si este expert in acest tip de comportament care induce in eroare. Nu are nici un interes sa indrepte Rusia in directia democratiei si a facut deja pasii necesari in vederea transformarii, in viitor, a regimului intr-unul totalitar. Insa folosirea Iranului, respectiv asocierea cu Teheranul pentru a reduce rolul jucat de America s-ar putea sa nu aiba efectul scontat. Inca mai cred ca Rusia l-a ajutat pe Saddam Hussein sa transfere armele de distrugere in masa, in toamna lui 2002 (...). Rolul avut in cadrul programului "Petrol in schimbul hranei" este bine documentat. Rusia nu era, cu siguranta, aliatul nostru, la momentul indepartarii de la putere a lui Saddam Hussein. Asadar, exista dovezi multiple, care atesta faptul ca Moscova are o agenda total diferita de cea a democratiilor de la nivel mondial, care o va forta in mod constant sa migreze catre epoca Imperiului Raului. FP: A venit randul dumneavoastra domnule Woolsey. Ce impresie v-a facut aparenta divergenta existenta intre opiniile domnului Iarim-Agaev si cele ale generalului Pacepa? Woolsey: Diferentele evidentiate aici sunt minore - cu totii descriem acelasi fenomen. Eu, unul, mai degraba as spune ca, in ceea ce priveste Rusia, avem de-a face, la acest moment, cu o putere care isi doreste din rasputeri sa redevina imperiu. Este foarte rea, dar nu malefica, deoarece Putin a procedat la o intoarcere in timp la o era nici chiar atat de indepartata ca cea a lui Ivan cel Groaznic, ci, hai sa zicem, la perioada toanelor lui Nicolai al II-lea. (...) Ideologia comunista este moarta, astazi, iar noi ne confruntam cu elemente criminale periculoase si corupte. (...) Rusia este o aspiranta la statutul de imperiu pentru ca, in vreme ce controlul exercitat asupra imperiului cel mai recent - URSS-ul - s-a deteriorat in anii '90, Putin lucreaza intens la refacerea dominatiei rusesti de odionioara pe cat posibil, folosind petrolul si gazele naturale pe post de argumente. (...) Politia secreta nu poate conduce o tara moderna FP: Revenind la Iarim-Agaev... Iarim-Agaev: Comunismul este cantonat in ideologia lui si nu poate supravietui fara ea. Nu conteaza daca liderii comunisti cred in ea sau nu, de vreme ce tot ei ii servesc. Chiar daca ideologia este in declin, sistemul continua sa-si amane disparitia, deoarece nu exista o opozitie care sa-l provoace. Dupa prabusirea sistemului, elementele lui pot supravietui, mai ales daca sunt organizate intr-o structura stransa, cum este KGB-ul. Totusi, vor continua sa existe pe o perioda de imprumut. KGB-ul a fost intotdeauna obedient fata de partid si nu ar putea exista mult in lipsa lui. KGB-ul nu a preluat locul partidului comunist. In 1991 si-a pierdut complet puterea impreuna cu el. Nu a recastigat-o niciodata, ci a umplut vidul cu democrati rusi dezorganizati si cu strategia controversata a democratiilor occidentale. Politia secreta nu poate conduce o tara moderna. Poate numai sa incerce sa o controleze. Toate puterile FSB-ului, asa cum le-a enumerat Pacepa, sunt de natura distructiva sau restrictiva. De aceea, odata cu preturile din ce in ce mai mari ale titeiului si ale gazelor, Rusia ramane o tara saraca, in comparatie cu Estonia si Cehia, care nu au resurse naturale, dar au un grad mult mai mare de libertate politica si economica. Dintre toate vlastarele Imperiului Sovietic, aceste doua state au facut pasii cei mai hotarati pentru a smulge comunismul din radacini. In ciuda tuturor atrocitatilor, totalitarismul are un singur avantaj. Asemenea unui burete, el imbiba in propria ierarhie partea cea mai rea a societatii, pe care o localizeaza si o face usor de identificat. Nu ar fi intelept ca acest avantaj sa ramana nefolosit. Orice medic bun ar fi bucuros sa identifice o tumoare la timp si sa o indeparteze pentru a salva viata pacientului. Ar fi bizar daca, in loc sa procedeze asa, i-ar explica pacientului despre ereditate si despre viata nesanatoasa pe care o duce si care i-a deteriorat sanatatea. Asa, un sfat poate fi util numai dupa indepartarea tumorii, dar nu poate inlocui acesto operatie. Ar fi fost o idee neinspirata daca, in loc sa organizeze procese Nurmberg si sa implementeze strategia denazificarii, in 1945 America ar fi oferit o explicatie istorica pentru nazismul german si ar fi lasat Gestapo-ul sa conduca. Tot mai cred ca Rusia poate sa devina si va deveni o democratie, iar obstacolele majore in aceasta cale sunt ramasitele sistemului comunist. Am putea-o ajuta sa curete acest drum, daca macar nu ii sprijinim. Chiar dupa ce vor fi inlaturate obstacolele, vor mai ramane multe cotituri. Iar intelegerea istoriei Rusiei i-ar putea ajuta sa treaca obstacolele. Dar inca nu e vremea. Sa incepem cu inceputul. Cat despre Razboiul Rece, el nu s-a terminat si nu se va incheia pana cand reminiscentele comunismului pe care le-am enumerat la inceput nu vor fi eliminate. Si fara comunism Rusia ramane periculoasa Pacepa: Cred ca suntem de acord ca, si fara Partidul Comunist, avem oricum de-a face cu o Rusie periculoasa. Poate ca Putin nu este un tiran de tipul lui Stalin, dar conduce Rusia cu ajutorul aceleiasi politii politice criminale pe care Stalin a folosit-o pentru a tine tara sub tiranie si pentru a purta Razboiul Rece. Acum sunt mai mult de 6.000 de ofiteri KGB in administratiile federale si locale, in afacerile interne si externe, in media si in renationalizata industrie a petrolului din Rusia. Intr-un articol de 14 pagini, Putin a definit viitorul politic al Rusiei: "Statul trebuie sa existe unde si cum e nevoie. Libertatea trebuie sa existe acolo unde se cere si cum se cere." Armele de distrugere in masa ale Rusiei sunt tot la mana agentiilor de spionaj ale lui Stalin, care continua sa le produca, sa le stocheze si sa le protejeze. Cand eram in Romania la sfarsitul anilor '70 componenta nucleara a KGB-ului avea 87 de orase nucleare supersecrete, pe care le cunosteam bine. Nici unul nu fusese figurat in vreo harta sovietica sau inclus la categoria forta de munca. Celiabinsk, de exemplu, era pe harta Rusiei, dar Celiabinsk-40, un oras KGB cu 40.000 de locuitori, localizat in Urali, nu era. Dupa un accident nuclear petrecut la Tomsk, un oras din estul Siberiei, in aprilie 1993, au fost dezvaluite inca 10 "orase secrete". Astfel de facilitati sunt atat de mari ca ar fi imposibil sa fie luate separat. Pana acum nimic nu arata ca au fost luate separat. Acum cativa ani una dintre ele a testat un sistem de rachete, despre care se persupunea ca pot fi manevrate la mijlocul zborului, permitand driblarea apararii. Putin a anuntat: "Proba efectuata ieri a confirmat ca putem construi arme care nu vor lasa fara aparare nici un sistem anti-racheta." Acum Putin foloseste aceste facilitati pentru a-i inarma pe teroristii islamici "din guvernul iranian" cu arme nucleare si rachete Shahab-4. Pe 12 februarie 2004, Putin a declarat moartea Uniunii Sovietice ca fiind "o tragedie nationala de proportii gigantice." Cu siguranta ca vorbele lui le-au dat fiori celorlalte 14 foste republici societice, care sunt acum independente de Moscova de mai mult de un deceniu. Si asta ar trebui sa ne preocupe. In Rusia, cu cat lucrurile se schimba mai mult, cu atat par sa fi neschimbate. Apreciez foarte mult "buna lupta impotriva Imperiului Raului", cum spunea Iuri. Dar nu sunt de acord cu opinia ca "analogiile istorice" nu au validitate. As vrea sa putem ignora mostenirea genetica a Rusiei. Cum ar trebui sa procedam? Raspunsul nu este usor, pentru o tara ale carei artere au fost calcifiate de cele 7 decenii de feudalism nelimitat, deghizat in comunism. Daca istoria, inclusiv cea din ultimii 16 ani, este o calauza, atunci rusii, care se bucura acum de nationalismul recastigat, se pot stradui sa construiasca un imperiu-care-vrea-sa-existe-din-nou, inspirandu-se din vechile traditii ale Rusiei, si nu din stilul occidental al partidelor politice. Oricum, Rusia nu a avut niciodata adevarate partide politice, iar "Rusia Unita" a lui Putin arata ca o alta mafie infometata de "siloviki", in ton cu Partidul Comunist. KGB-ul, care este acum FSB, va deveni doar o alta anagrama dintr-un lung sir: Opricina, Okhrana, Cheka, GPU, OGPU, MVD, NKVD. Cei mai multi rusi cred ca, fie ca a fost buna sau rea, vechea politie politica ar putea fi singura lor aparare impotriva rapacitatii noilor capitalisti de la ei si a lacomiei vecinilor din exterior. Vestigiile imperiului Nu va fi usor sa schimbam acesta tendinta. Dar poate reusim sa-i motivam pe membrii noii generatii din Rusia sa inceapa construirea unei alte identitati pentru tara lor natala. Fostul director al CIA, James Woolsey, ar trebui sa stie mai bine decat noi toti daca si cum i-am putea ajuta sa atinga acest scop. McInerney: Cum a spus si Jim, cred ca toti suntem de acord asupra a ceea ce i se intampla Rusiei. (...) Ca si Jim, Iuri si Pacepa, cred ca vestigiile acestui fost imperiu impulsioneaza directia in care el se indreapta. Dar nici unul n-a spus ca este pe drumul cel bun. Sper ca sugestia generalului Pacepa, aceea de a motiva noua generatie sa creeze o alta identitate pentru tara lor, ar fi realizabila. Dar in acest punct sunt pesimist. Istoria nu a fost generoasa cu strategiile ce mizau pe speranta si cu ideologiile in care totalitarismul era o componenta a conducerii si a controlului. Cu ce spunea Iuri, ca miza este eliminarea reminiscentelor comunismului, sunt de acord. Dar cred ca directia pe care Rusia a luat-o va ingreuna misiunea. Astazi, coruptia din Rusia este simptomatica pentru probleme cum ar fi Parlamentul alterat, media intimidata si Justitia obedienta. Ele toate sunt piloni ai unei democratii si ai unui sistem capitalist in formare. Primul-ministru Dimitri Medvedev pe care cred ca Iuri si generalul Pacepa il cunosc, a spus pe 2 iunie 2006 ca guvernul rus ar trebui sa nu mai controleze companii strategice din domenii precum apararea, energia atomica, sau giganti din domeniul gazelor naturale, cum este Gazprom-ul, al carui consiliu de administratie il conduce. El aduce un omagiu capitalismului, spunand ca acele companii din alte industrii trebuie sa fie private. Dar contrabalanseaza acest lucru prin faptul ca guvernul joaca un rol mai important pentru a face ordine. Nu am vazut niciodata un guvern care sa faca ordine intr-o companie privata, dar poate ca s-a intamplat. Yuri are dreptate sa spuna ca Occidentul n-ar trebui sa permita aceasta sforarie, iar noi nu trebuie sa ne lasam intimidati de amenintarea ca se vor opune admiteri in WTO. Bush ar trebui sa se uite in ochii lui Putin si sa spuna: "Nu acum. Puneti ordine in propriul rol." Rusia devine cu repeziciune un imperiu al raului care asa se doreste, daca Occidentul nu se ocupa de recentele ei actiuni, bine documentate si bine cunoscute. Trebuie sa fie o abordare globala. Nu cred ca aliatii nostri economici (UE, ASEAN, ME, SA) au atat curaj. Si asta nu e bine, mai ales din cauza provocarilor din ce in ce mai mari din Iran si Coreea de Nord. (...)

Traducere: Anne Marie LUPASCU, Dana IONESCU