Varujan VOSGANIAN 

Istoria civilizatiei consacra o seama de oameni de afaceri de succes pe care ii asaza in prima linie a personalitatilor lumii, nu doar pentru succesele lor financiare, dar si pentru modul in care domeniile in care au activat, cutezanta initiativelor lor au deschis noi drumuri si au schimbat vietile oamenilor. Interesant este insa ca printre acestia, cei mai renumiti nu sunt neaparat cei care au fost cei mai bogati, ci aceia care si-au asumat si o responsabilitate sociala. Astfel incat putem spune ca mai mult chiar decat companiile pe care le-au creat, eiu au ramas in istorie mai ales prin fundatiile carora le-au dat nastere si care au pus banii lor in slujba culturii universale. Astfel de personalitati au fost Alfred Nobel, Calust Ghiulbenghian, Andrew Carnegie, Solomon Guggenheim sau membrii dinastiei Rotschild. In vremurile noastre astfel de nume sunt cele ale lui George Soros sau Bill Gates. in acest fel se observa ca valoarea banilor nu consta mai ales in numarul lor, in eficienta cu care sunt produsi cat mai ales in eficienta cu care sunt cheltuiti. Posteritatea consacra drept cele mai de pret insusiri ale resurselor banesti valorile in slujba carora se pun acestea. Dimensiunea sociala si culturala a banilor este cu atat mai necesara si mai actuala atunci cand vorbim de perioade de tranzitie in care, prin profunzimea si rapiditatea schimbarilor exista o confuzie la nivelul valorilor si, fiind vorba de contactul dintre doua lumi, una presupusa a fi rea si de ale caror nonvalori trebuie sa ne lepadam si alta presupusa a fi mai buna si ale caror valori trebuie sa ni le insusim, apare o stare de neincredere in calitatea si buna-credinta a celor care reusesc. Aceasta neincredere este insotita, cel putin la nivelul perceptiei, de o anumita lipsa de legitimitate a averilor. In ce priveste averile acumulate in Romania este nevoie atat de o stare de legalitate, cat si de o stare de moralitate. Starea de legalitate se dobandeste prin acuratetea legislatiei, respectarea regulilor concurentiale si inlaturarea arbitrariului politic. Starea de moralitate se dobandeste prin intermediul responsabilitatii sociale. Dimensiunea sociala a afacerilor este cu atat mai actuala, cu cat, de fapt, in ciuda aparentei zgomotoase a disputelor despre privatizare, inflatie ori fiscalitate, tranzitia este un proces in primul rand cultural. Pe de alta parte, nu e suficient doar sa dai bani pentru actiuni umanitare sau pentru sustinerea culturii pentru ca asta sa te treaca instantaneu dintr-o zona umbroasa, controversata intr-una prestigioasa. Mai intai ca responsabilitatea sociala nu exclude responsabilitatea legala, anume respectarea legilor. Nu mai suntem pe vremea lui Martin Luther, cand pacatosii isi rascumparau pacatele cumparand indulgente. Si, in al doilea rand, conteaza nu doar cati bani dai si pentru ce anume ci si cum ii dai. Din pacate, adesea, galeria persoanelor controversate nu face decat sa capete linii ingrosate din cauza faptului ca acele persoane isi fac un titlu de lauda din generozitatea lor, ba chiar incearca sa traga foloase evidente. Am avut astfel de cazuri in trecut, cu oameni politici care isi asezau sotiile sau surorile in fruntea unor fundatii, facandu-le, pe banii Guvernului, o publicitate nu tocmai potrivita cu nobletea cauzei. Sunt diversi oameni de afaceri dedati si la politica ce impart bani catre biserici si oameni nevoiasi, pentru a se face cunoscuti si a atrage voturi. In ce priveste insa subiectul nostru, astfel de tentative de a transforma generozitatea in alibi, de a o utiliza ca un fel de cofinantare pentru bani, mai multi, care vin spre acelasi buzunar ori ca aspirator de voturi nu pot fi socotite drept o initiativa cumsecade de a face, din binele tau, bine altuia. In privinta asta ramane adevarat, despre smerenia darniciei, ceea ce spune Ecleziastul: "Asaza-ti painea pe ape, intr-o buna zi ea ti se va reintoarce". Regula unei societati asezate, intrate pe fagasul unei evolutii organice este ca numai ceea ce stii sa imparti este cu adevarat al tau. Acest lucru e valabil si la predica slujbei de duminica si e valabil si la marile afaceri. Societatea dezvolta, prin intermediul sponsorizarilor, prin intermediul activitatilor de caritate, prin intermediul mecenatului s.a. mecanisme prin care banul sa devina mai ales o valoare sociala si sa atenueze, prin intermediul solidaritatii sociale, inerentele falii pe care le creeaza. De altfel, responsabilitatea sociala devine tot mai mult unul dintre principiile guvernarii corporative. Buna guvernanta spune ca afacerile trebuie sa aiba eficienta, dar si prestigiu. O societate ramane in istoria civilizatiei mai ales prin cultura ei si abia in al doilea rand prin succesul afacerilor sale. Putini stiu cine era principele Florentei in timpul lui Dante Alighieri. Dar Papa Iuliu al II-lea a ramas in istorie pentru ca a oferit lui Michelangelo sansa de a picta Capela Sixtina.