Onno SIMONS 

Romania si Bulgaria au marcat recent un moment important in evolutia lor in vederea aderarii la UE. In conditiile in care eforturile lor vor fi sustinute, regiunea Marii Negre va include, in curand, doua noi state membre ale UE. Avand in vedere iminenta admitere a Romaniei si Bulgariei in spatiul comunitar, legaturile intre UE si regiunea Marii Negre vor fi consolidate, prezenta Uniunii in zona devenind, astfel, din ce in ce mai vizibila. Aceasta se bazeaza pe o preocupare reala referitoare la dezvoltarea sociala, politica si economica in vecinatatea imediata a UE. Uniunea si-a luat angajamentul de a exinde zona de prosperitate, stabilitate si securitate in afara granitelor proprii; tinand cont de acest obiectiv, politica europeana de vecinatate a fost dezvoltata pentru a contribui cat mai bine posibil la dezvoltarea regiunii. (...) Forul comunitar are interese multiple, asociate cu regiunea Marii Negre. In ceea ce priveste resursele energetice, UE este interesata de dezvoltarea unor rute de tranzit alternative in regiunea Marii Negre, care sa completeze traseeke deja existente in Nord si Sud. Pentru ca aceasta sa devina realitate, statele din regiune trebuie sa coopereze mai mult, nu sa concureze. UE ar putea gasi, de asemenea, o intrebuintare mai buna resurselor neexploatate a acestei piete promitatoare, ajutand, totodata, la dezvoltarea ei, din punct de vedeer economica, prin investitii straine si asistenta tehnica. Anumite problematici obstructioneaza dezvoltarea economica si sociala a regiunii Marii Negre, subliniind necesitatea intensificarii dialogului politic si a cooperarii transfrontaliere. Implicatiile acute ale asa-numitelor "conflicte inghetate", precum crima organizata sau traficul de fiinte umane, droguri si armament, nu pot fi abordate numai in interiorul granitelor. Masurile necesare in vederea eradicarii acestor fenomene depasesc adesea capacitatile individuale ale statelor. UE impartaseste preocuparea manifestata de Romania in vederea anihilarii efectelor nefaste ale "conflictelor inghetate" din regiune. Uniunea trebuie sa colaboreze cu vecinii sai pentru a se ridica la asteptarile cetatenilor sai si sa abordeze amenintarile de securitate, in contextul in care conflictele inghetate pot evolua brusc in situatii explozive, care isi pot lasa amprenta negativa asupra UE. Exemplul Balcanilor din anii '90 a fost evident pentru UE. O regiune a Marii Negre stabila si democratica poate constitui o bariera de protectia impotriva conflictelor care s-ar putea extinde in Orientul Mijlociu sau in Caucaz. In ceea ce priveste Transnistria, UE si SUA au fost invitate, in 2005, sa se alature "procesului de mediere in cinci", in calitate de observatori. (...) Cooperarea la granita si eforturile de a solutiona conflictul inghetat din Transnistria au figurat in Planul European de Vecinatate cu Moldova si Ucraina. Ceea ce ne aduce la rolul Politicii de Vecinatate. Aceasta, impreuna cu acordurile de parteneriat si cooperare, reglementeaza relatiile spatiului comunitar cu statele din regiunea Marii Negre. (...) Prioritatile unei cooperari regionale viitoare trebuie stabilite in comun acord de catre statele vizate, cu implicarea celor mai eficiente instrumente regionale existente in acest sens. Identificarea acestor prioritati presupune solidaritate regionala si este de asteptat ca initiativele romanesti sa poata contribui la crearea unor astfel de premise. Exista cateva solutii practice pentru dezvoltarea cooperarii transfrontaliere din bazinul Marii Negre. Politica europeana de vecinatate si instrumentele acesteia recunosc importanta in crestere a cooperarii transfrontaliere si ofera mijloacele necesare abordarii acesteia, avand, totodata, in vedere, sustinerea dezvoltarii economice de durata in afara granitelor UE. Cooperarea vizeaza, de asemenea, ajutarea partenerilor din regiune sa abordeze provocari comune precum cele legate de mediu, sanatate si prevenirea crimei organizate, precum si sa sprijine cooperarea intre popoare. In pregatirea implementarii acestor programe, Comisia Europeana are in vedere introducerea unui program de cooperare transfrontaliera referitor la Marea Neagra, elaborat dupa modelul celui baltic, dar adaptat la provocarile specifice regiunii Marii Negre. (...) Mai raman multe de facut, iar crearea acestui program va fi, cu siguranta, o provocare. Insa Roma nu a fost construita intr-o zi si, desigur, va trebui sa invatam din experientele altora, in domeniu. Dorim sa colaboram impreuna in vederea atingerii acestor obiective si sa auzim sugestiile si opiniile dumneavoastra pe seama proiectului. Extrase din prezentarea pusa la dispozitie ziarului ZIUA de adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Onno Simons, si sustinuta la seminarul Konrad Adenauer Stiftung - "Abordari viabile ale cooperarii la Marea Nearga".