Proiectul Legii Romanilor de Pretutindeni propus de Ministerul Afacerilor Externe a trezit reactii vehemente chiar in randurile celor care ar urma sa beneficieze de aceasta lege. Vlad Cubreacov, deputat PPCD la Chisinau si reprezentant in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei face in randurile urmatoare o analiza critica a proiectului amintit. Vlad Cubreacov este cel care a declansat si dus la bun sfarsit procesul de recunoastere a Mitropoliei Basarabiei. Romania nu a reusit pana in prezent sa propuna un proiect coerent pentru romanii din afara granitelor: in fata legiuitorilor romani s-au aflat pe rand un proiect al PSD si un proiect al PNL. Ideea liberala a fost tinuta multa vreme la sertar, fiind comparata (fara a fi extrase ideile bune dintr-o parte si alta) cu ideea social-democrata. Pana la urma MAE a scos actualul proiect din palarie starnind o serie de critici. Pana la urma, romanii de pretutindeni sunt cei mai in masura sa judece initiativele dedicate lor de catre politicienii de la Bucuresti. (D.E.) Noua ordine romaneasca Chiar de la bun inceput imi exprim convingerea ca analiza si discutiile publice pe marginea proiectului de Lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni vor converge spre identificarea unor raspunsuri si solutii practice la noile provocari ale timpului in care Lumea Romaneasca sub forma constructiei politice binare actuale Romania - Republica Moldova, in plin proces de globalizare, isi construieste o soarta europeana demna in familia natiunilor de pe continent. Noua ordine europeana si mondiala reclama o Noua Ordine Romaneasca. Romania, ca si orice alt Stat national, are obligatii fata de compatriotii sai de pretutindeni. In aceasta situatie este cu neputinta sa trecem cu vederea obligatiile istorice pe care Romania, ca modul politic de baza al Lumii Romanesti, le are fata de cel de-al doilea modul - adesea derutat identitar - Republica Moldova. Prima obligatie este cea a recunoasterii oficiale, prin lege, a Romanilor ca Romani, indiferent de locul de resedinta al acestora, de cetatenie, de stare sociala, de dialect sau grai, de sub-nume istoric, stiintific, regional sau local, de confesiune, daca sunt autohtoni sau alohtoni in spatiul lor de vietuire comunitara etc. Nu mai exista astazi in Europa nici o alta natiune a carei identitate sa fie subminata, contestata sau falsificata atat de virulent de cercuri politice si parapolitice de esenta, aspiratie sau obedienta imperiala. Dupa cum nu exista nici o alta natiune europeana care ar tolera un asemenea tratament, ceea ce face nefericita dovada lipsei de vointa pentru apararea si afirmarea plenara a propriei noastre identitati. Simtim cu totii imperioasa nevoie sa ni se recunoasca filiatia etnica, lingvistica, culturala si de multe ori confesionala cu patria istorica. De precizat ca Romania este printre ultimele tari din cele 48 europene care incearca, cu o intarziere pe deplin reprosabila, sa-si construiasca un cadru legislativ in materie de asistenta a compatriotilor de peste hotare. Sase principii pentru romani Aruncand de la Chisinau o ochire asupra starii de lucruri, consideram ca Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni trebuie sa raspunda catorva sarcini, si anume: a) sa ofere o definitie conceptului de Natiune Romana, din perspectiva istorica, culturala si etnica, dincolo de semnificatiile politice inguste ale termenului, tinandu-se cont ca nu exista deocamdata o definitie europeana unanim acceptata a notiunii de "natiune". Legiuitorul roman va trebui sa tina cont la adoptarea legii de Recomandarea APCE 1735 (2006) din 26 ianuarie 2006 cu privire la conceptul de "natiune", singurul document international in materie; b) sa defineasca notiunea de Roman, asa cum au facut-o cand a fost vorba de Bulgari, Unguri, Evrei, Germani sau Rusi parlamentele de la Sofia, Budapesta, Tel Aviv, Bonn si respectiv Moscova, ca sa aducem doar cateva exemple euroconforme relevante si demne de urmat. De precizat ca in acest moment Constitutia Romaniei si ansamblul legilor in vigoare nu cuprind definitii juridice clare si exhaustive ale notiunilor de Roman si de Natiune Romana. Acest vid conceptual trebuie completat; c) sa fixeze tipurile de relatii dintre orice Roman din afara tarii si patria sa etnica; d) sa statueze asupra tratamentului preferential pe care Statul Roman va trebui sa il aplice Romanilor de pretutindeni, majoritari in statul lor, cum e cazul Romanilor din actuala Republica Moldova, sau minoritari din celelalte tari; e) sa instituie noile categorii de acte valabile prin care va putea fi dovedita calitatea de persoana de origine romana; f) sa ofere solutii practice juste tuturor problemelor majore pe care le va pune, incepand cu 1 ianuarie 2007, noua frontiera exterioara a Uniunii Europene. Protectie pentru conationali Astfel, Legea trebuie sa vizeze mai multe aspecte si elemente cum sunt: scopurile si campul de aplicare a legii, directiile fundamentale ale politicii Statului Roman in domeniu, originea si descendenta romaneasca, apartenenta la natiunea istorica si culturala romaneasca, resedinta peste hotare, caracterul autohton (in tarile vecine si Balcani) sau alohton (diaspora) al comunitatilor romanesti de peste hotare, neobligativitatea permisului de sedere in patria etnica, cunostintele de limba romana, dialectele istorice romanesti, drepturile consortilor si ale copiilor minori, natura avantajelor oferite in domeniile cultural, religios si educational, de securitate sociala si asistenta medicala, transport, angajare la munca, scutire de vize, acces la proprietate, obtinerea si redobandirea cetateniei, dreptul de a participa la alegerile locale in cazul stabilirii in Romania, organul reprezentativ al Romanilor de peste hotare, organul de stat pentru Romanii de peste hotare, cota de reprezentare parlamentara a cetatenilor romani stabiliti in afara tarii , dreptul de vot prin corespondenta si votul electronic pentru Romanii care detin cetatenia romana, recensamantul pentru Romanii expatriati si urmasii lor etc. Libertatea de circulatie APCE subliniaza ca "deplasarea spre est a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene si introducerea de vize pentru traversarea acestora poate avea consecinte negative asupra schimburilor comerciale, turistice, culturale, stiintifice, umanitare si a altor schimburi dintre populatiile tarilor separate din nou de frontiere. In unele cazuri - si cazul nostru este de capetenie printre acestea, n.n. - inchiderea acestor frontiere va avea drept consecinta reducerea contactelor dintre membrii aceluiasi grup etnic care traiesc de cele doua parti ale frontierei." O Recomandare in aceasta materie a si fost adoptata de APCE la 30 ianuarie 2004, completand un sir de alte documente similare ale APCE. Problema e cum vom sti noi romanii sa armonizam interesul european cu cel al natiunii noastre etnice, istorice si culturale in procesul actual de reasezare si redivizare sociogeografica a intregului spatiu european. Raul Prut nu trebuie sa devina un nou Zid al Berlinului, dupa care sa ramana abandonat un sfert al natiunii romane. Fara a pune in discutie frontierele actuale, odata adoptata, Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni va trebui sa diminueze substantial, pentru Romanul de rand, consecintele nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov, resimtite pana in prezent pe plan identitar. De asemenea, Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni va trebui sa constituie un instrument juridic complementar cooperarii transfrontaliere in scopul salvarii, pastrarii si consolidarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a conationalilor nostri din vecinatatea spatiului de jurisdictie a Statului Roman. Certificate de origine romana Revenind la subiectul actelor de confirmare a originii romanesti, gasim potrivit ca Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni sa prevada in mod expres posibilitatea ca Asociatiile recunoscute ale romanilor si structurile Bisericii Ortodoxe Romane din afara tarii sa poata elibera, la cerere, Certificate de origine sau de identitate romana. De remarcat in context ca, aplicat la situatia de la rasarit de Prut, Mitropolia Basarabiei si Exarhatul Plaiurilor, reactivata in 1992 si admisa in legalitate sub presiune externa in 2002, reprezinta o institutie fundamentala romaneasca cu jurisdictie teritoriala in intreaga Republica Moldova (inclusiv teritoriile ocupate militar de Federatia Rusa) si cu jurisdictie extrateritoriala, din octombrie 1995, asupra romanilor ortodocsi din Ucraina, Belarus, Estonia, Letonia, Lituania, Rusia, Armenia, Azerbaidjan si noile state medio-asiatice care solicita benevol jurisdictia acesteia. Acest statut oficial i-a fost recunoscut Mitropoliei Basarabiei de autoritatile centrale de la Chisinau la 30 iulie 2002. Un statut asemanator il au Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria (cu sediul la Gyula) si Episcopia Ortodoxa Romana din Serbia (cu sediul la Varset). Nu trebuie uitate nici Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Germania si Europa Centrala si de Nord, Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Europa Occidentala, Arhiepiscopia Ortodoxa Romana din America si Canada, bisericile ortodoxe romane din Australia si Noua Zeelanda, asezamintele Patriarhiei Romane de la Ierusalim, Ierihon si Iordan, structurile de peste hotare ale Bisericii Greco-Catolice Romane, ale Bisericii Romano-Catolice din Romania (Arhiepiscopia de Bucuresti), precum si comunitatile romanesti de alta confesiune, in special neoprotestante, din tarile vecine si din diaspora. (...) O alta chestiune care ne preocupa serios este cea a necesitatii simplificarii procedurilor de obtinere sau de redobandire de catre Romani a cetateniei romane. La o privire atenta ne dam seama ca procedurile in vigoare sunt in mare parte birocratizate, greoaie si indelungate in comparatie cu procedurile din alte state vecine, fapt care limiteaza drepturile etnicilor romani si constituie o sursa de permanenta si legitima nemultumire din partea acestora. Sa tinem cont ca romanii reprezinta singura natiune asociata si viitor membru al Uniunii Europene pe trupul viu al careia se va asterne dureros peste jumatate de an frontiera comunitara exterioara. Este un handicap pe care legiuitorii bucuresteni au obligatia si sansa reala sa-l converteasca intr-un avantaj cu inca nebanuite efecte benefice. Bubele proiectului MAE Referindu-ne nemijlocit la proiectul Lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, consideram binevenite cateva observatii de fond si de forma: Proiectul, vizand, potrivit statisticilor disponibile, peste 10 milioane de romani din afara tarii, cuprinde doar 16 articole si, in comparatie cu legile altor state europene in materie, se prezinta ca cel mai "subtire". El trebuie completat cu un sir intreg de prevederi, pentru a reflecta si raspunde intregii game a problematicii culturale si identitare romanesti de peste hotare. Proiectul este axat mai mult pe drepturile minoritatilor decat pe drepturile culturale, cuprinse in conventii si acorduri internationale, ceea ce reprezinta un grav handicap conceptual. Preambulul proiectului este superfluu si inutil, intrucat nu emana vointa suverana a legiuitorilor romani, ci sugereaza limitarea voita a suveranitatii Statului Roman in materia vizata. Lista documentelor OSCE si ale Consiliului Europei, deja invechite, citate expres in Preambul, ca si in articolul 3 al proiectului, este una nici pe departe exhaustiva, nu reflecta statutul viitor al Romaniei de stat membru al Uniunii Europene si, prin caracterul sau omisiv, ar putea aduce atingere intereselor culturale legitime ale romanilor din afara tarii. Notiunea de "stat inrudit", utilizata in proiect, este inexacta, deficitara logic si trebuie inlocuita cu cea de "tara sau stat de rudenie", intrucat nu Statul Roman este inrudit cu romanii de peste hotare, ci viceversa. Specificarea din articolul 1 al proiectului, prin care Statul Roman se angajeaza sa spijine dezvoltarea legaturilor cu romanii de peste hotare doar "cu respectarea legislatiei statelor ai carei cetateni sunt" acestia, este sfidatoare si periculoasa, intrucat legislatiile in cauza pot fi, si adesea sunt, contradictorii si neeuroconforme. Sugestia noastra este ca trimiterea sa fie facuta la legislatia Romaniei si la normele europene si internationale in materie, care au preeminenta in raport cu legislatiile nationale. Filonul cultural romanesc Echivalarea facuta in articolul 2 al proiectului intre persoanele de origine romana de peste hotare si persoanele "apartinand filonului cultural romanesc" este stranie si poate crea dificultati majore la aplicarea legii, intrucat prevederea in cauza deturneaza scopul presupus al legii. Intr-un fel sau altul, neromanii, care studiaza limba romana in institutiile de invatamant ale Serviciilor secrete straine, apartin "filonului cultural romanesc", dar nu necesita sprijin sau protectie din partea Statului Roman. De asemenea, neromanii minoritari etnic din Romania, care au parasit benevol tara si s-au stabilit definitiv in patriile lor istorice (Ungaria, Rusia, Israel etc.), pot fi considerati ca apartinand "filonului cultural romanesc", dar nu raspund criteriilor de exigenta pentru a fi considerati si "romani de pretutindeni", fata de care Statul Roman sa aiba obligatii de sprijinire sau protectie. Sprijinul si protectia culturala a Statului Roman trebuie acordate cu prioritate etnicilor romani de peste hotare amenintati, adica supusi proceselor nocive de aculturatie si deznationalizare. Sintagma "in/din strainatate" din intreg cuprinsul legii va trebui inlocuita cu sintagma "peste/de peste hotare", intrucat romanii din afara tarii nu sunt peste tot minoritari sau alohtoni. De asemenea, cuvantul "minoritate", cu toate variantele lui flexionare, va trebui inlocuit cu cuvintele "populatie" sau "comunitate", dupa caz. Principiul reciprocitatii, in sensul prevazut in proiect, va trebui eliminat sau trecut intre altele, intrucat nu toate statele in care exista romani si comunitati ale acestora au minoritati in Romania sau, daca asemenea minoritati exista, nu avem garantia disponibilitatii pentru reciprocitate din partea statelor respective. Pe de alta parte, principiul reciprocitatii trebuie avut in vedere pentru a veghea, in procesul de examinare si adoptare a proiectului de lege, asupra faptului ca legea romana in materie sa nu fie, sub aspectul avantajelor si tratamentului preferential acordat, inferioara legilor tarilor vecine sau celor in care exista minoritati romanesti. Romania este parte la Conventia Culturala Europeana si aceasta nu obliga partile contractante la reciprocitate. In articolul 14, punctul 4 este prevazuta obligativitatea acordului autoritatilor din statele de resedinta pentru infiintarea filialelor Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru romanii de pretutindeni, ceea ce ni se pare mai mult decat o aventura riscanta. Am sugera inlocuirea trimiterii la acordul autoritatilor, cu trimiterea la dreptul european si respectarea procedurilor valabile in statele in cauza. Noua perspectiva Am fi bucurosi daca aceste observatii si sugestii pertinente ar fi luate in consideratie de legiuitorii bucuresteni pana la si in momentul adoptarii Legii. In prima parte a observatiilor formulate pe marginea proiectului Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni am prezentat un sir de elemente si masuri necesare care nu pot lipsi dintr-o asemenea lege. In cazul in care ar fi acceptate, toate masurile infatisate mai sus, imbinate intelept cu altele de ordin juridic, economic, cultural, spiritual si educativ, deja cuprinse in proiectul Legii, ar putea constitui si o stavila eficienta contra politicilor romanofobe promovate uneori deschis, alteori subtil, de regimuri din alte state, care, de-a lungul mai multor decenii, s-au facut vinovate de crima de etnocid impotriva Romanilor. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va deschide, in mod evident, o noua perspectiva si pentru romanii de peste hotare. Privind spre orizontul de timp marcat de 1 ianuarie 2007, intrezarim indicii clare ca intregul spatiu romanesc, ca unul de perfecta sinteza si de eliminare a oricaror antiteze, isi va recapata rosturile istorice initiale. Puterea de innoire a neamului romanesc sta astazi in priceperea noastra de a actiona european, in spiritul epocii drepturilor omului, cu grija pentru fiecare Roman de acum si de maine, cu raspundere fata de misiunea unica pe care Dumnezeu ne-a rezervat-o in simfonia lumii. Deputat Vlad CUBREACOV, membru APCE (Comisia Cultura, Stiinta, Invatamant), Presedinte al Asociatiei "Rasaritul Romanesc" din Chisinau