Afacerea "comisionul fregatelor" s-a declansat in urma cu doua zile cand cotidianul The Guardian a anuntat arestarea la Londra a unei romance si a sotului ei de origine britanica. Acestia au fost acuzati ca au incasat ilegal un comision din vanzarea fregatelor "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" catre Romania. Britanicul Barry George si sotia sa de origine romana, Georgiana, au fost arestati dupa ce politia a perchezitionat locuinta lor din Chelsea, de unde a confiscat o serie de documente, ulterior fiind eliberati. In centrul investigatiei desfasurate de Biroul pentru Fraude Importante (SFO) se afla un "comision" in valoare de sapte milioane de lire sterline (circa zece milioane de euro), platit de BAE Systems. Barry George ar fi primit unu la suta din valoarea contractului, in timp ce restul de sapte la suta ar fi ajuns catre persoane necunoscute, cel mai probabil politicieni romani. Negocierile pentru achizitionarea celor doua fregate au inceput inca de la inceputul anului 2000. Expertii militari in domeniul naval au elaborat la nivelul Statului Major al Fortelor Navale un raport cu cerintele minime pe care le-au cerut in situatia in care Ministerul Apararii Nationale intentiona sa achizitioneze una sau mai multe fregate. Din punct de vedere militar, dotarea cu asemenea nave era explicata prin faptul ca Romania urma sa adere la NATO si, implicit, sa participe la actiuni navale ale Aliantei si in afara Marii Negre. Ulterior, Statul Major General a intocmit un alt raport care a fost inaintat la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii spre sfarsitul anului 2000 prin care se motiva din punct de vedere militar necesitatea inzestrarii fortelor navale romane cu nave superioare din punct de vedere tehnic distrugatorului Marasesti, care fusese retrogradat din clasa distrugatoarelor, in clasa fregatelor potrivit normelor NATO. Incepand cu anul 2001, autoritatile romane au inceput sa poarte negocieri preliminare cu mai multe state europene in perspectiva dotarii Armatei romane cu nave de razboi. Ofertele au inceput sa curga din toate partile. Nemtii, olandezii, britanicii si francezii au trimis semnale autoritatilor de la Bucuresti ca ar fi dispusi sa livreze fregate noi sau second-hand pentru marina militara. Avand in vedere ca Romania se afla in plin proces de negociere pentru aderarea la NATO, criteriul politic a castigat in fata celui militar si tehnic. Tara noastra avea nevoie de sustinerea Marii Britanii pentru a intra in Alianta si s-a decis ca este oportun sa se inceapa negocierile pentru achizitionarea unor fregate britanice. Aprobare guvernamentala Acordul de achizitie a fregatelor tip 22 a fost aprobat la nivelul guvernelor Romaniei si Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, reprezentate de ministerele Apararii din cele doua state. In acest sens, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1423, din 12 decembrie 2002. Ministerul britanic al Apararii a ales ca prim contractor compania BAE Systems, iar Ministerul Apararii Nationale din Romania a fost reprezentat in derularea acordului de C.N. Romtehnica S.A.. H.G. 1432 a fost semnata de Adrian Nastase si contrasemnata de George Maior, secretar de stat in MApN, Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei si Resurselor, si Mihai Nicolae Tanasescu, ministrul Finantelor publice. Negocieri la resedinta ambasadorului britanic In aprilie 2003, Ministerul Apararii Nationale, prin societatea Romtehnica SA, anunta finalizarea negocierilor pentru finantarea transferului, reabilitarea si modernizarea celor doua fregate tip 22. In urma licitatiei pentru obtinerea finantarii (in valoare de 200 de milioane de dolari), unde au aplicat 10 banci internationale si a deschiderii publice a ofertelor, ABN AMRO Bank a fost mandatata impreuna cu Deutsche Bank pentru a realiza finantarea operatiunilor. Potrivit unor informatii neoficiale, unele negocieri s-au purtat inclusiv la resedinta ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti, unde reprezentantii firmei BAE au avut intalniri cu trei ministri ai cabinetului Nastase, la una din ele participand inclusiv premierul. Acord-cadru pe 15 ani Un an mai tarziu, Guvernul Romaniei adopta Hotararea de Guvern numarul 1883/2004, hotarare pe care figureaza numele lui Adrian Nastase, dar si al lui Gheorghe Matache, in calitate de secretar de stat si reprezentant al Ministerului Apararii Nationale, si al lui Gheorghe Gherghina, in calitate de reprezentant al Ministerului Finantelor. Prin actul respectiv se mandata Compania Nationala "Romtehnica" - S.A., condusa la vremea respectiva de Aurel Cazacu, ca, in numele si pentru Ministerul Apararii Nationale, sa incheie un acord-cadru cu durata de 15 ani cu firma britanica BAE SYSTEMS (Operations) Ltd. In baza acordului-cadru se prevedea ca se pot incheia contracte ferme la intervale nu mai mari de 4 ani. Actul semnat de fostul premier Adrian Nastase stabilea ca finantarea achizitiei sa se realizeze din bugetul anual alocat MApN. Nimeni nu stie de comision Gheorghe Matache, fostul secretar de stat in MApN, ne-a declarat ca este siderat de informatiile aparute in presa. "Mi-as dori sa nu fie asa cum se vehiculeaza in presa. Atunci cand am fost secretar de stat la MApN, pe zona mea de competenta lucrurile s-au derulat conform procedurilor legale", a adaugat Matache. Nici fostul director general de la Romtehnica nu are cunostinta de plata vreunui comision. Aurel Cazacu ne-a precizat ca "daca exista vreo neregula, sunt organe ale statului care sa se sesizeze. Nu avem ce sa discutam. Este o problema complexa si nu ma leg la cap fara sa ma doara. Si mai este vorba si despre confidetialitatea acordului comercial semnat cu BAE. Contractul a fost unul complex si s-a semnat fara intermediari. Pe Barry George il cunosc ca persoana, dar nu am avut nici o treaba cu el la momentul semnarii contractului comercial. N-am nici o treaba cu nici un comision", ne-a spus Cazacu Mita, clauza speciala in contract Surse confidentiale ne-au dezvaluit ca in contractul comercial care are cateva sute de file exista prevazuta o clauza care face referire in mod expres la darea sau luarea de mita "pe timpul negocierilor sau dupa semnarea contractului". Interesant ar fi ca cele doua parti semnatare, BAE si Romtehnica, sa dea publicitatii acest articol din contract si sa dezvaluie continutul lui pentru a vedea exact ce se stipuleaza in el si daca este adevarat ca in contractul comercial se prevede ca in cazul in care se constata de o instanta de judecata, ulterior semnarii contractului, ca au existat persoane care au dat sau au luat mita de pe urma acestui contract, suma respectiva sa intre in conturile statului roman. Banii transferati intr-un offshore Revenind la comisionul de 10 milioane de euro trebuie sa precizam ca din surse neoficiale, firma BAE a transferat acesti bani intr-un offshore, iar apoi, prin intermediari, aceasta suma a ajuns cash in mainile unor politicieni romani sau din offshore au fost transferati mai departe in conturile unor banci europene la care au acces prin intermediar cei care au avut tangenta la cel mai inalt nivel cu afacerea fregatelor. Firma Axis Trade&Consulting SRL a fost angajata de BAE pentru a-i acorda consultanta pe timpul negocierilor cu partea romana, iar comisionul incasat de Barry George este unul legal si o parte din el se regaseste in cifra de afaceri si in profitul brut declarat de Axis Trade&Consulting. Curios este ca nici pana in momentul de fata nu este semnat acordul de mentenanta pentru cele doua fregate, iar marinarii nu prea sunt multumiti de calitatile celor doua fregate. Acestea ar urma sa mai inghita de anul viitor inca vreo cateva sute de milioane de euro pentru faza a doua a retehnologizarii. SFO - cea mai puternica structura anticoruptie britanica Biroul pentru Fraude Importante (Serious Fraud Office - SFO) din Marea Britanie ne-a transmis comunicatul de presa privind investigatiile in cazul vanzarii a doua fregate catre Romania. SFO a refuzat sa dezvaluie orice fel de detalii suplimentare sub rezerva investigatiei aflate in desfasurare. Comunicatul SFO este unul sec care nu dezvaluie mai nimic, detaliile suplimentare fiind furnizate de cotidianul The Guardian: "La data de 7 iunie SFO in parteneriat cu Politia Ministerului Apararii a dus la inceplinire un mandat de perchezitie la adresa Cheyne Court 45, Londra. O femeie in varsta de 41 de ani a fost arestata sub suspiciunea de coruptie in conformitate cu Actul de Prevenire a Coruptiei din 1906 si conspiratie in conformitate cu Actul Legii Penale din 1977. Un barbat in varsta de 61 de ani a fost de asemenea arestat sub suspiciunea de coruptie in conformitate cu Actul de Prevenire a Coruptiei din 1906 si conspiratie in conformitate cu Actul Legii Penale din 1977. Cele doua persoane au fost duse la o sectie de politie din Londra pentru interogatoriu". SFO este cea mai puternica structura de combatere a coruptiei din Marea Britanie ocupandu-se doar de cazuri in care frauda depaseste un milion de lire, are o dimensiune internationala semnificativa si este de natura sa afecteze spatiul public. (D.E.) Atac la Axa Bucuresti-Londra-Washington Noul scandal care a izbucnit la Bucuresti in chestiunea "Afacerii Fregatelor" nu tulbura numai apele Dambovitei dar si, mai ales, pe cele ale Marii Negre. O serie de "coincidente" care in lumea informatiilor nu sunt niciodata intamplatoare indica mai curand un atac direct la adresa noii politici externe si de securitate a Romaniei, sintetizate de presedintele Traian Basescu in enuntul privind Axa Bucuresti-Londra-Washington. Nu cu mult timp in urma, dar chiar in perioada in care se analiza la Bruxelles si Strasbourg posibilitatea ca Romania si Bulgaria sa acceada la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 a aparut pe piata deja celebrul scandal al "Inchisorilor fantoma ale CIA". Survenite tot prin intermediul media, din surse controversate, organizatii umanitare internationale opozante ale politicii SUA si cu simpatii vadite de stanga, acuzatiile la adresa Poloniei, Romaniei si Bulgariei - trei state cheie aliate ale SUA in regiune, inclusiv la Marea Neagra - nu au fost sustinute niciodata de si cu probe. Nici macar recentul raport al Consiliului Europei nu ofera vreo dovada. Insa imaginea europeana a Romaniei ramane profund afectata; pana intr-acolo incat Elmar Brok, presedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, a apreciat recent ca aderarea Romaniei la UE ar putea fi amanata din aceasta cauza. Punct ochit, punct lovit. Noul scandal se inscrie pe a doua halta a Axei: Londra. Tinta: politica de securitate la Marea Neagra si intentia exprimata si de Romania de a se concretiza o noua forta internationala care sa patruleze apele pontice pentru a elimina factorii de insecuritate ai zonei. Opozantul principal al acestui proiect este Federatia Rusa. Aceeasi Rusie care si-a exprimat dezaprobarea fatisa a unei noi strategii regionale prin neprezentarea la Forumul Marii Negre de la Bucuresti. (V.R.) Comisionul putea ajunge numai la politicieni Un fost demnitar din cadrul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ne-a declarat ca nici inainte, nici dupa semnarea contractului cu BAE Systems pentru achizitionarea celor doua fregate nu au aparut informari privind alimentari suspecte ale conturilor unor demnitari romani. Dar, apreciaza sursa citata, in cadrul afacerilor cu armament si tehnica militara metoda comisioanelor se practica si s-a practicat si in trecut, mai ales in timpul Cabinetului Radu Vasile, cand MApN a avut multe contracte cu firme israeliene. Totodata, fostul oficial ne-a declarat ca astfel de comisioane, cum sunt cele care s-ar fi putut da in afacerea fregatelor englezesti, se ofera unor demnitari ai Guvernului, factori care decid incheierea unor astfel de contracte. De regula, generalii Armatei Romane care participa la incheierea unor astfel de contracte nu sunt "atinsi" de comisioane, acestea revenind unor intermediari, special desemnati, ai responsabililor politici - de la secretari de stat si ministri pana la seful Guvernului, intermediari destul de greu de identificat avand in vedere ca sunt folosite "sisteme" off-shore. (Marian GHITEANU) DNA face cercetari la Axis Trade DNA a declansat cercetari la firma Axis Trade Consulting SRL, la care Georgiana George, romanca investigata de autoritatile londoneze, detine 95% din actiuni. Anchetatorii cauta orice informatie care ar putea sa lamureasca tranzactia pe care aceasta, impreuna cu sotul ei, au facut-o cu Romtehnica, si cine ar fi avut interes ca afacerea sa fie incheiata. Firma "Axis Trade Consulting" din Bucuresti are ca principal actionar pe Georgiana George, romanca investigata de politia britanica in scandalul fregatelor. Elena Dan, celalalt actionar si mama Georgianei George, a fost vizitata azi de anchetatorii DNA. Procurorii au fost si acasa la administratorul firmei, Gheorghe Popescu. Pe de alta parte, DNA a precizat ca din acest moment nu va mai oferi presei nici un detaliu legat despre aceasta ancheta. (G.T.)

Doru DRAGOMIR