Prodi in impas Uniunea lui Romano Prodi ar putea pierde unul dintre cele doua voturi pe care le detine in plus in Senat fata de coalitia de dreapta, dupa ce unul dintre parlamentarii sai risca excluderea din partid pentru ca a fost ales presedinte al Comisiei pentru Aparare in urma voturilor reprezentantilor dreptei, informeaza Mediafax. Sergio De Gregorio, in varsta de 45 de ani, senator al partidului Italia Valorilor - condus de ministrul pentru Infrastructura, Antonio Di Pietro - a castigat presedintia Comisiei cu 13 voturi (inclusiv ale membrilor dreptei) fata de cele 11 voturi exprimate in favoarea candidatei Uniunii de stanga, Lidia Menapace. Evenimentul a declansat protestele membrilor partidelor din coalitia de guvernare care l-au numit un "comportament incorect", iar Di Pietro i-a solicitat lui Sergio De Gregorio sa demisioneze din noua sa functie. Uniunea de stanga detine o majoritate fragila de voturi in Senat, avand 158 de voturi fata de 156 ale dreptei si un parlamentar independent si Guvernul condus de Romano Prodi trebuie sa se bazeze pe voturile a sapte senatori alesi pe viata. (D.E.) Brok, CIA si UE Presedintele Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, Elmar Brok, a apreciat ca daca existenta unor inchisori CIA pe teritoriul Romaniei inainte de noiembrie 2005 va fi confirmata, aderarea tarii la UE ar trebui amanata, relateaza BBC, preluat de Mediafax. Comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, propusese anterior suspendarea dreptului de vot pentru orice stat membru UE care incalca principiile fundamentale ale Uniunii Europene si ale statului de drept. In realitate insa, astfel de sanctiuni sunt dificil de impus, deoarece suspendarea dreptului de vot poate fi decisa numai in unanimitate, iar tratatul de aderare a Romaniei a fost deja semnat. Singurele prejudicii posibile pentru Polonia si Romania, suspectate ca ar fi gazduit pe teritoriile lor inchisori secrete ale CIA, ar fi cele de imagine. Ministrul belgian al Afacerilor Externe, Karel De Gucht, a cerut, miercuri, Romaniei si Poloniei "sa clarifice" informatiile din raportul lui Dick Marty, potrivit carora cele doua tari ar fi gazduit pe teritoriul lor inchisori secrete administrate de CIA, relateaza Mediafax. "Romania si Polonia trebuie sa faca lumina in acest caz. Este o prioritate in momentul de fata", a declarat De Gucht pentru agentia de presa Belgia. (D.E.) Referendum limitat Curtea Constitutionala nu este de acord ca presedintele tarii sa mareasca sfera problemelor "de interes national" pentru care acesta poate sa ceara referendum. Astfel, Curtea a decis ieri ca sesizarea lui Traian Basescu, referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind respingerea OU a Guvernului nr.99/2005 pentru modificarea si completarea Legii 3/2000 privind organizarea referendumului nu este fundamentata. La inceputul lunii mai, presedintele a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu aceasta lege, sustinand ca, desi articolul 90 din Constitutie prevede ca seful statului poate cere referendum pentru "probleme de interes national", articolul 12 din Legea 3/2000 reglementeaza "restrictiv", "printr-o enumerare limitativa si in mod neconstitutional" domeniile considerate de interes national, pentru care seful statului poate consulta poporul. Presedintele amintea in sesizare textul ordonantei de urgenta 99/2005 (pe care parlamentarii au respins-o) care argumenta modificarea legii prin faptul ca "democratia nu trebuie ingradita din cauza unui cadru legal insuficient". (C.E.) Sacrificati pentru raport Autoritatile de la Sofia au anuntat ca anuleaza concediile functionarilor din administratia publica, din aceasta vara, pentru a putea indeplini cerintele UE inaintea prezentarii raportului de monitorizare din toamna, informeaza site-ul Novinite.com, preluat de Mediafax. Decizia a fost luata dupa ce Comisia Europeana a hotarat, marti, sa nu acorde vacanta de vara expertilor comunitari responsabili de monitorizarea ritmului reformelor din Bulgaria. Recent, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, declara, la Bruxelles, ca 1 ianuarie 2007 este "un termen fezabil" pentru aderarea Bulgariei. Oficialul european si-a exprimat regretul ca oficialii bulgari nu vor avea concedii, dar a subliniat importanta muncii lor. Rehn va vizita Bulgaria in a doua jumatate a lunii august pentru a evalua pentru ultima data progresele inregistrate de Sofia. (D.E.) Arhive KGB deschise Parlamentul leton s-a pronuntat, miercuri, in favoarea publicarii numelor a circa 4000 de presupusi agenti ai KGB, politia politica a fostei URSS. Conform acestei prevederi, votata cu 59 de voturi pentru si 18 impotriva, se da unda verde publicarii in Monitorul Oficial, de la 1 noiembrie 2006, a numelor de familie ale presupusilor agenti, insotite de numele lor de cod, data si locul nasterii, numele tatalui si functia detinuta in KGB, informeaza Mediafax. Problema publicarii arhivelor KGB a provocat polemici in Letonia, stat care a fost ocupat de Rusia timp de aproape cinci decenii, de la incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial pana in 1991. Centrul leton pentru cercetarea consecintelor totalitarismului sustine ca nu are informatii sigure decat despre 4000 de nume din cele 24.000 identificate ca apartinand fostilor colaboratori ai KGB. (D.E.) Jirinovski, non grata la Kiev Ultranationalistului rus Vladimir Jirinovski i-a fost interzis, provizoriu, accesul in Ucraina, au anuntat serviciile de securitate de la Kiev (SBU). Potrivit unui oficial din cadrul SBU, motivul acestei decizii este "denigrarea Ucrainei in calitate de stat independent de catre acest om politic", vicepresedintele Camerei inferioare a Parlamentului rus. Jirinovski a declarat, la sfarsitul lunii mai ca aceasta fosta republica sovietica si-a declarat "ilegal" independenta in 1991. Anterior, Jirinovski afirmase ca vrea ca Ucraina sa devina membra NATO "pentru ca tinerii ucraineni sa se intoarca din Irak in sicrie". Saptamana trecuta, SBU a interzis intrarea in Ucraina a altui deputat rus, Konstantin Zatulin, nationalist si aliat fidel al Kremlinului, reprosandu-i ca a adus atingere integritatii teritoriale a tarii si a incitat la ura interetnica. Zatulin, seful comisiei parlamentare care se ocupa de relatiile cu fostele republici sovietice, a participat la manifestatiile din Crimeea, in sudul Ucrainei, impotriva exercitiilor militare internationale sub egida NATO, care urmaresc consolidarea cooperarii dintre Ucraina si Alianta Nord-Atlantica. (D.E.)