La data de 11 martie 2000, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 1 din acelasi an, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, Asociatia Veteranilor de Razboi Borsa, Maramures, a inregistrat la primaria din localitate o cerere privind restituirea unor terenuri forestiere (nr. 1048/11.03.2000). Au fost validate 16 persoane, pentru o suprafata de 46 ha de padure. 13 dintre petenti l-au mandatat prin contract pe Matei Mihali sa-i reprezinte pentru obtinerea Amenajamentului Silvic si vanzarea masei lemnoase ce va fi avizata spre exploatare. Tot la inceputul lui 2000 a avut loc pentru prima data dupa 1948 o adunare a fostilor proprietari, pentru reconstituirea Asociatiei Composesorale Borsa, forma asociativa avand traditie in Imperiul Austroungar. Oamenii l-au ales ca presedinte pe Dumitru Danci, acesta legalizand Composesoratul la Judecatoria Viseu de Sus. Ulterior, asociatia a solicitat punerea in posesia a 69,07 ha de padure, primind Titlul de proprietate nr. 1939 pentru terenul forestier care a apartinut Composesoratului inainte de dictatura comunista. Fals in catastifele primariei Potrivit celor 13 mandatari - veterani de razboi - despre care am amintit mai devreme, in toamna anului urmator, Matei Mihali, David Vasile Stetco si Gheorghe Albu le falsifica semnaturile, adaugand numele altor 14 persoane si inscriindu-le pe toate in Asociatia Composesorala Borsa. Totodata, acapareaza asociatia, presedintele Dumitru Danci retragandu-se in mod ilegal, fara acordul membrilor acesteia. Si, datorita faptului ca termenul pentru depunerea cererilor de retrocedare expirase demult, Mihali si oamenii lui ataseaza inca o cerere de retrocedare, alaturi de cea a veteranilor de razboi, fara stirea acestora. Falsul a fost posibil cu complicitatea unor functionari din primaria Borsa, astfel ca la cererea nr. 1048/11.03.2000 a fost adaugata inca una, a Asociatiei Composesorale Borsa. Mihali, Stetco si Albu au solicitat in numele oamenilor nu mai putin de 7.167 ha de paduri, suprafata pe care Composesoratul Borsa n-a avut-o niciodata in patrimoniu. De asemenea, acest fals a fost comis fara stirea celor 13 veterani de razboi pe care, chipurile, Mihali i-ar fi reprezentat, ceea ce nu mai era adevarat. In ciuda acestui fapt, Asociatia Composesorala Borsa primeste 69,07 ha, iar Mihali & Co incep sa le exploateze dupa bunul plac. O stramutare dubioasa Pentru a intra in legalitate, Matei Mihali face o cerere de inscriere de mentiuni, pentru a atrage noi membri in asociatie, pentru a schimba sediul acesteia si Consiliul de Administratie, dar Judecatoria Viseu de Sus o respinge. Ulterior, in mod cu totul dubios, se obtine stramutarea dosarului la Judecatoria Alejd, renumita in zona pentru rapiditatea si modul defectuos in care da solutii, iar Mihali castiga tot ce se putea castiga. Printre altele, bravii judecatori de aici valideaza pentru asociatia pastorita de Mihali o suprafata impadurita cu vegetatie forestiera de 17.000 ha, cu toate ca nu se solicitasera decat 11.325,80 ha. Cum aceasta ciudata solutie ramane definitiva, asociatia ii cheama in judecata pe primarul orasului Borsa si pe presedintele Consiliului local, pentru a fi pusa in posesia celor 17.000 ha de padure. Suprafata care, pe langa faptul ca n-a apartinut niciodata Composesoratului Borsa, faptic nici nu exista. Interesant este ca primaria din localitate a solicitat in mai multe randuri Inaltei Curti de Casatie si Justitie motivatia stramutarii dosarului de la Viseu de Sus la Alejd, insa aceasta instanta se pare ca n-a auzit de Legea nr. 544 privind liberul acces la informatiile de interes public. Motiv pentru care asupra acestei decizii planeaza suspiciuni dintre cele mai grave. "Ne confruntam acum cu o situatie critica" Un alt motiv pentru care edilii n-au pus in posesie asa-zisa asociatie controlata de Matei Mihali consta in faptul ca aceasta nu este constituita legal, nefiind inscrisa in Registrul Special al primariei si nici inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor de pe raza Judecatoriei Viseu de Sus. Asadar, datorita unei grave erori judiciare comisa la Alejd si Oradea (judecatori implicati: Cristian Monenci, Gabriela Blaga, Doina Maduta, Doina Trif, Aurelia Lenuta Stan si Dana Cigan de la Judecatoria Alejd, respectiv Curtea de Apel Oradea), a fost improprietarita o asociatie-fantoma cu 17.000 ha de paduri. Pentru ca legalitatea Composesoratului Borsa a fost contestata, s-a ajuns din nou la tribunal. De asta data s-a constatat, fara putinta de tagada, la Judecatoria Viseu de Sus, ca Asociatia Composesorala Borsa n-are calitate procesuala, din motivele aratate anterior. Ambele hotarari au ramas definitive. Viceprimarul orasului Borsa, Ion Timis, ne-a confirmat ca solutia pare fara iesire. "Asociatia Composesorala Borsa constituita in baza Legii 1/2000 si-a primit terenul solicitat. Apoi, altii li s-au substituit, incercand sa le ia prerogativele. Din nefericire pentru ei, nu pot atesta calitatea juridica a noii asocieri, care a inlocuit-o pe cealalta. Ulterior, in baza Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii, s-a infiintat Asociatia Composesorala Cisla, care are personalitate juridica, iar membrii asociati au fost pusi in posesie, pe baza documentelor prezentate. Noi ne confruntam acum cu o situatie extrem de critica, pe care am anuntat-o si la Ministerul Agriculturii, si la autoritatea de resort. Pe de o parte, avem o hotarare definitiva precum ca ar trebui sa improprietarim o asociatie cu 17.000 ha care le-ar fi apartinut. Pe de alta parte, aceasta asociatie nu exista din punct de vedere legal, la fel ca si suprafata solicitata. Pare o situatie fara iesire, care ar trebui revizuita si anulata tot de instantele judecatoresti. Mie mi se pare foarte curios faptul ca judecatorii de la Alejd si Oradea au dat niste solutii, fara ca macar sa se intereseze daca asociatia improprietarita exista cu adevarat. La fel de curios este si modul in care Curtea Suprema de Justitie a aprobat stramutarea dosarului de la Viseu de Sus la Alejd si secretul pe care il mentine in jurul acestui subiect". Flutur si Lupu se fac ca nu vad Cum spuneam, cazul a fost sesizat si la Ministerul Agriculturii, printr-un memoriu adresat, personal, ministrului Gheorghe Flutur. Din investigatiile pe care le-am intreprins, dosarul a fost dat spre solutionare secretarului de stat pe probleme de paduri, Vasile Lupu. Numai ca, desi faptele sunt clare, iar ministerul Agriculturii poate cere anularea sentintei judecatoresti, sau ar putea sesiza Guvernul despre problema generalizata a jafului din padurile Romaniei, nimeni, in mod cu totul suspect, nu face nimic. In ceea ce priveste acest caz, secretarul de stat Lupu s-a pronuntat doar ca la mijloc ar putea fi vorba de o escrocherie si ca: "Deocamdata, problema pare sa nu aiba nici o solutie! Autoritatea Nationala pentru restituirea proprietatii a initiat verificari in vederea solutionarii pe cale legala a acestei situatii. In functie de rezultatul acestor verificari, ANRP va sesiza organele competente pentru cercetarea circumstantelor care au determinat recunoasterea dreptului de proprietate asupra aceleiasi suprafete de padure pentru doua entitati diferite. Situatia, e clar, trebuie rezolvata in Justitie." Problema este, insa, ca daca acest algoritm va continua, cazul nefiind singular, intr-un episod viitor vom prezenta si un alt jaf de proportii cu terenuri impadurite, de asta data in zona Harghita - Covasna, in curand, masa lemnoasa va fi pe cale de disparitie in Transilvania, zona istorica ce, odinioara, se lauda cu cele mai bogate paduri din Europa. Cercetati penal in mai multe dosare La final ar mai fi de adaugat ca, dupa cum precizeaza doua adrese ale Parchetului de pe langa Judecatoria Viseu de Sus si Politia orasului Borsa, Matei Mihali, Vasile David Stetco, Gheorghe Albu si Dumitru Danci sunt cercetati in stare de libertate in dosarele nr. 1160/P/2005, nr. 1295/P/2005 si nr. 1017/P/2005, pentru fals in acte sub semnatura privata si uz de fals. Plangerile au fost intocmite de Directia Silvica Baia Mare si Asociatia Composesorala Cisla. Pe langa acestea, mai exista si dosarul 800/P/2005 pentru tentativa de omor, ceea ce denota ca lucrurile au mers deja prea departe, iar legalitatea si adevarul ar trebui restabilite in cel mai scurt timp. Matei Mihali sustine ca n-a comis nici o ilegalitate si ca el a respectat legea intocmai, Composesoratul Borsa pe care-l conduce fiind deja pus in posesie pe o suprafata de 13.400 ha. In privinta hotararilor Judecatoriei Viseu de Sus si a Tribunalului Maramures, care nu au recunoscut calitatea procesuala, deci legalitatea Composesoratului Borsa, Matei Mihali ne-a declarat urmatoarele: "Judecatoria Viseu de Sus este o institutie privatizata dupa regulile economiei de piata. Cine da mai mult, ala castiga procesul. Cu totii sunt niste mafioti. Din aceasta cauza am facut cerere de stramutare la Baia Mare, pentru a ne judeca la Bucuresti. Cum sa nu ni se accepte inscrierea de mentiuni, din moment ce asociatia a tinut mai multe adunari generale si a adoptat acele decizii? Bineinteles ca suntem legal constituiti". In privinta falsurilor de care a fost acuzat, fiind cercetat penal, Matei Mihali are aceeasi pozitie: "N-am comis nici un fals sau vreo alta ilegalitate. Noi am primit padurile de la austro-ungari pentru paza granitei, iar acestea n-au fost niciodata nationalizate. Acum avem tot dreptul sa ni le recuperam si asta incercam sa facem. Sunt ale noastre."

Dan COSTE