ZIUA va prezinta in exclusivitate un documentar dedicat uneia dintre cele mai vechi scoli de arte din Europa, Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, care sarbatoreste 141 de ani de la infiintare. Romania moderna nu are prea multe institutii longevive care sa-i dea repere pe langa stelele fixe ori cazatoare ale istoriei culturii europene. Printre aceste institutii, scoala Nationala de Arte Frumoase, care s-a infiintat la 1864, da lumina si gand dus pana la capat unui proiect cu nume si programe artistice de rasunet. ZIUA a facut o incursiune in istoria de inceput si de astazi a Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti-UNARTE, care a sarbatorit ieri 141 de ani de la infiintare, si pe care v-o prezinta in exclusivitate. Subiectul principal al proiectului "Zi si noapte la Universitatea Nationala de Arte", proiect ce a debutat anul trecut la initiativa studentilor acestei universitati bucurestene, poarta titlul simbol "Labirint" si si-a propus, in intervalul dintre ora 11.00 a zilei de 28 mai 2006 si ora 06.00 a zilei de 29 mai 2006, sa puna accent pe caracterul si istoria UNARTE. "Labirintul ni se pare o forma si un simbol coerent pentru imaginea creata in jurul Universitatii noastre", sustin initiatorii acestui proiect deschis curiozitatii oricaruia dintre noi interesat sa afle care sunt diferentele dintre sectiile UNARTE si, mai ales, cum poate experimenta pe viu ceea ce i se parea pana acum inaccesibil. "Pictura, grafica, sculptura, monumentala, design-ul, moda, imprimeria, ceramica, pedagogia, proiectia foto-video, sticla, restaurarea, scenografia, istoria si traditia Universitatii Nationale de Arte vor fi deschise oaspetilor nostri pe 28 martie 2006", afirmau studentii implicati in proiectul "Labirint". Fiecare sectie a avut amenajat un spatiu dedicat in curtea Facultatii de Arte Decorative si Design din str. Grivitei nr. 28. Aici, vizitatorii au putut invata cum se imprima o gravura, au aflat despre diferitele tehnici ale picturii (flamanda, bizantina, pictura in ulei), cum se realizeaza un modelaj pentru sculptura si cum se lucreaza in lemn si piatra, au cunoscut subtilitatile imprimarii serigrafice, au interactionat cu elementele vizuale ale "societatii cunoasterii": proiectie foto-video si montaj multimedia. Nu au lipsit, intre orele 14.00 si 16.00, o parada a modei intr-o viziune ce a dat sama de noua sensibilitate a studentimii artistice de la noi. Timp de 19 ore, publicul bucurestean a putut intelege travaliul artistic al studentilor si tendintele estetice de astazi. Universitatea vie Prins intre problemele administrative, orele cu studentii, diferitele intalniri culturale, maestrul Sorin Ilfoveanu, rectorul UNARTE, ne-a daruit in loc de declaratie un frumos catalog dedicat universitatii ce o conduce, din care am preluat informatiile si fotografiile legate de istoricul scolii de Arte Frumoase. Din acest catalog, reproducem si cuvantul marelui pictor roman: "Fiind una dintre cele mai vechi scoli de arte din Europa - anul acesta se implinesc 141 de ani de la infiintare - Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti a dat artisti care constituie istoria artei nationale si europene. Amintesc doar pe Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Victor Brauner si Constantin Brancusi. In acest sens nu este intamplatoare alegerea <<Ecorch�>>-ului de Constantin Brancusi ca sigla universitara si premonitiv didactica. Prin asta, lasam sa se inteleaga ca scoala noastra are ca orientare inovatia bazata pe traditie. Punandu-si in criza canonul fondator, avand un corp profesoral de elita (cei mai importanti artisti contemporani devenind profesori dupa revolutie) si formand serii de studenti foarte dotati, Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti a devenit o universitate vie". Scoala Nationala de Arte Frumoase din 1864 Incepand cu anul 1859, Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu, fosti bursieri ai statului, au inaintat oficialitatilor de atunci propuneri de infiintare a unei institutii de invatamant artistic; dupa un prim semnal pozitiv in 1861, cand este intocmit un proiect de lege pe baza sugestiilor oferite de Tattarescu, Aman si Petre Alexandrescu (fost bursier si el, apoi profesor de desen la <<Gimnaziul Gheorghe Lazar>>, intre 1860 si 1867, unde l-a avut elev pe Ioan Andreescu) aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza este obtinuta abia in iunie 1864, de catre poetul Dimitrie Bolintineanu, ministrul Cultelor si Instructiunii publice din acea vreme. In baza regulamentului aprobat si promulgat in octombrie 1864, Theodor Aman, primul director al scolii, alcatuieste proiectul de organizare, solemnitatile inaugurarii desfasurandu-se in ziua de 14 decembrie a aceluiasi an. Existenta scolii presupunea si infiintarea unei Pinacoteci al carei patrimoniu (in principal copii dupa maestrii consacrati de pedagogia artistica academista), imbogatit pe parcursul anilor cu lucrari ale studentilor remarcabili, era destinat sa slujeasca tinerilor cursanti drept baza pentru studiu. Regulamentul conceput de Aman preia in general modelul academist al atelierelor-scoala din spatiul francez, consacrat de exemplul autoritar al lui David, sau de cel al elevului sau, Michel Martin Drolling. Ulterior, in anii 1890, scoala bucuresteana si cea de la Iasi isi vor insusi formula concursurilor de emulatie de la Ecole de Beaux-Arts din Paris si conceptia de predare din scolile libere de pictura, ca de pilda Academia Julian, unde s-au format plasticieni romani de renume. Studentii Luchian, Brancusi, Brauner, Ressu Format la Bucuresti, la scoala de Arte Frumoase, intre 1885 si 1889, Luchian si-a desavarsit ulterior studiile artistice la Kunstakademie din M�nchen si la Academia Julian din Paris. Este, la intoarcerea sa in 1896, unul din cei implicati in organizarea Expozitiei artistilor independenti, iar, in 1898, initiaza fondarea societatii Ileana, vadind astfel participarea sa la tendinta secesionista care guverna spiritele inovatoare ale epocii. Brancusi s-a numarat printre studentii scolii Nationale de Arte Frumoase din Bucuresti intre anii 1898 si 1902, unde i-a avut ca profesori pe Ion Georgescu si pe Vladimir Hegel. Acest interval este cel al unei prime formari, careia i-au succedat experientele plastice de dupa anul 1904, anul calatoriei spre Paris; odata cu obtinerea unei burse la Academia de Arte Frumoase din Paris, la clasa lui Antonin Merci�, in 1905, si intrarea in atelierul lui Rodin, in 1907, viziunea artistului atinge o prima maturitate, exprimata intr-un modelaj sensibil la efectele de lumina, desprinzandu-se insa iute de aceasta formula impresionista, prin afirmarea tendintelor rationale, puse de unii cercetatori in relatie cu programul cubismului. Brauner urmeaza cursurile scolii de Arte Frumoase din Bucuresti in intervalul 1919 - 1921, stabilindu-se apoi definitiv in Bucuresti, unde fondeaza in 1924, impreuna cu Ilarie Voronca, revista 75HP si participa activ la manifestarile avangardei romanesti, publicand desene in principalele reviste de avangarda: Integral, Punct si, mai tarziu, Unu. Primii ani de formatie ai lui Ressu sunt cei ai studentiei bucurestene, intre 1897 si 1899, sub indrumarea lui Mirea; intre 1899 si 1902 alege, insa, scoala de Arte Frumoase din Iasi, unde studiaza cu Gheorghe Popovici si Gheorghe Panaiteanu Bardasare. In 1917, ia parte la infiintarea asociatiei Arta romaneasca, alaturi de pictorii Darascu, Dimitrescu si Iser, si de sculptorii Paciurea, Medrea si Jalea. Participa active, de asemenea, la infiintarea, in 1921, a Sindicatului Artistilor Plastici din Romania, ale carui destine le va conduce pana in 1923. Este numit profesor al scolii de Arte Frumoase din Bucuresti, secondandu-l si apoi inlocuindu-l pe Mirea, cel dintai dascal al sau; va fi astfel diurnist la cursul seral de desen, din 1925, suplinitor la pictura, din 1927, apoi titular, din 1930. Este numit director al scolii in timpul primei pensionari a lui Mirea, in anul 1927, apoi din nou, in 1929, odata cu definitiva pensionare a maestrului, fiind ales rector in 1931 si din nou in 1936.

Dan Mircea CIPARIU