Opinia publica romaneasca nu are sanse ca in viitorul apropiat sa afle numele fostilor ofiteri, informatori si colaboratori ai fostei Securitati, care au facut politie politica, datorita unor impedimente insurmontabile de ordin practic, administrativ si legislativ. Conferinta de presa organizata ieri de reprezentantii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a scos la iveala faptul ca marea majoritate a angajatilor institutiei au fost demobilizati de pe partea operativa, fiind ocupati pentru cel putin o jumatate de an de acum inainte cu arhivarea si depozitarea celor 12 kilometri de dosare informative ce au inceput sa soseasca de la Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE). Noile modificari ale "Legii Ticu" au marit de zeci de ori numarul persoanelor obligate sa dea declaratii pe proprie raspundere ca n-au facut politie politica, insa personalul CNSAS a ramas acelasi. Cu 10 oameni disponibili pentru verificarea a 60.000 de declaratii pe proprie raspundere, rezultatele se vor lasa asteptate pana la "calendele grecesti". Proceduri anevoioase Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 16/2006, care a modificat recent "Legea Ticu" da dreptul celor depistati de Consiliu ca au facut politie politica sa le fie ascunsa identitatea si faptele comise, precum si sa ramana in functiile detinute, pe durata cat vor contesta la instantele de judecata (cu fond si recurs) deciziile CNSAS. Cea mai fericita varianta de deconspirare a unui fost agent al Securitatii va dura - conform calculelor membrilor CNSAS - minimum 145 de zile, si aceasta numai in cazul fericit in care persoana vizata nu se va adresa cu contestatie instantei de judecata in termen de 15 zile de la emiterea deciziei finale a Consiliului. Va fi suficienta depunerea unei contestatii la sectia civila a curtii de apel de pe raza in care isi are domiciliul un fost tortionar, pentru ca intreaga munca de deconspirare a Consiliului sa ramana secretizata cat dureaza procesul. Aceasta intrucat Ordonanta nr. 16/2006 interzice publicarea in Monitorul Oficial, Partea a III-a, a numelor fostilor tortionari, pana ce o decizie a CNSAS nu ramane definitiva. Cum in Romania procesele pot dura ani in sir, fostii tortionari vor fi perfect protejati pe durata proceselor si nu vor putea fi deranjati in functiile publice detinute, intrucat vor beneficia de prezumtia de nevinovatie. Politicienii sunt feriti pana la viitoarele alegeri Din discutiile purtate ieri de jurnalisti cu presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu, si altii membri ai Consiliului, a reiesit ca in cazul politicienilor care ocupa importante functii in aparatul de stat nu se vor putea schimba verdictele initiale, de necolaborare cu Securitatea, daca nu vor aparea elemente noi. Reporterii ZIUA au pus pe tapet practicile vechiului Consiliu, care a dat unor persoane din conducerea partidelor politice, precum Dan Voiculescu, "certificate de buna purtare", constand in adrese in care se mentiona ca respectivii nu au colaborat si nu au fost agenti ai Securitatii ca politie politica. Totusi, in cazul lui Dan Voiculescu, care a iesit la rampa intr-o conferinta de presa pentru a-si prezenta propriul dosar de urmarire informativa, a reiesit ca verdictul vechiului Consiliu s-a dat numai pentru dosarele de pana in 1980, intrucat Colegiul nu a primit si dosarele din perioada 1980 - 1989 (cat timp presedintele PC a fost directorul CRESCENT Cipru, principala partenera de afaceri a ICE Dunarea - care a fost cea mai mare intreprindere de comert exterior a Securitatii). Cu toate acestea, "certificatul de buna purtare" dat de vechiul Colegiu a fost emis fara mentionarea inexistentei datelor privitoare la cei zece ani cei mai importanti din cariera lui Voiculescu. Despre situatii de genul celor expuse de reporterii ZIUA, deloc rare, Claudiu Secasiu a aratat ca in cazul politicienilor care au facut deja obiectul unor verificari, dosarele lor nu vor putea fi redeschise daca nu vor aparea elemente si probe noi. Explicatiile conducerii CNSAS duc la concluzia ca daca nu vor exista plangeri noi din partea unor cetateni, impotriva acestei categorii de politicieni, pana la urmatoarele alegeri situatia lor nu va fi reanalizata. 60.000 de dosare verificate de 10 oameni Vorbitorii au anuntat ca ieri CNSAS a primit de la SRI un prim lot de 700 metri liniari din cele 200.000 de dosare clasificate initial ca privind siguranta nationala si ca pana la sfarsitul lunii mai va incepe si predarea dosarelor de cadre ale fostilor ofiteri ai DSS, precum si cartotecile care sa permita identificarea persoanelor codificate cu nume conspirative, cu identitatile lor reale. La randul lui, la finele acestei luni, SIE s-a angajat sa predea primele 3000 de dosare. La inceputul lunii iunie, SRI va demara si predarea bazei de date informatizate, impreuna cu arhiva microfilmata. Imensul volum de dosare este depozitat in arhiva CNSAS din comuna Popesti-Leordeni, aflata la 18 km de Bucuresti. Chestionati cu privire la capacitatea institutionala reala de a procesa si verifica miile de dosare (despre care se estimeaza ca sunt in numar total de 1,3 milioane, intinse pe nu mai putin de 12 kilometri), reprezentantii CNSAS au recunoscut ca se confrunta cu o acuta lipsa de personal. Din cei 40-50 de angajati abilitati pe studierea dosarelor, "circa trei sferturi fac munca de arhivare", a specificat Cazimir Ionescu, membru al CNSAS, care a admis ca "institutia este depasita total". Cazimir a subliniat ca institutia functioneaza in prezent cu un sfert din personal, in conditiile in care s-a inregistrat o crestere de peste 60 de ori a volumului de munca (prin marirea numarului de persoane obligate prin lege sa dea declaratii pe proprie raspundere), precum si faptul ca cei 40 de kilometri dus-intors cat se vor pendula continuu angajatii Consiliului pentru a face verificari in arhivele de la Popesti-Leordeni, vor constitui un serios impediment in buna functionare a institutiei. A reiesit, in concluzie, ca doar circa 10 oameni se ocupa de verificarea celor 60.000 de persoane care au dat declaratii pe proprie raspundere ca nu au facut politie politica. Cazimir Ionescu a mai opinat ca este nevoie de marirea semnificativa a personalului si bugetului aferent. Cu magistratii mai usurel Problema verificarii trecutului celor peste 6000 de magistrati, care au depus declaratiile anuale ca nu au facut politie politica, va fi extrem de dificila si in nici un caz nu se va putea face in termenul de 15 zile prevazut de lege, a specificat Claudiu Secasiu. Presedintele CNSAS a spus ca verificarea magistratilor este "o chestiune prioritara", dar ca nu s-au predat toate evidentele si dosarele care sa faca posibile aceste verificari. Din pricina acestei situatii, in prezent Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a nu afecta activitatea Justitiei, face promovari in functii, inclusiv la Inalta Curte de Casatie, exclusiv pe baza declaratiilor date de magistrati pe proprie raspundere, urmand ca in caz de fals in declaratii, consecintele sa fie suportate ulterior. Claudiu Secasiu nu a vrut sa raspunda nici ce a constatat Consiliul in privinta judecatoarei Florica Bejinaru (membru al CSM), invocand legea care interzice furnizarea oricaror informatii pana la ramanerea definitiva a deciziilor in Justitie. Santajistii fostei DSS Cazimir Ionescu a dezvaluit ca a gasit in dosare probe cutremuratoare privind ofiteri ai fostei Securitati, care au amenintat copiii si familiile celor urmariti in fostul regim, spre a fi constransi sa semneze angajamentele de colaborare. Cazimir a calificat drept "diabolica" activitatea acestor "calai" si a anuntat ca plenul CNSAS a luat decizia ca aceste persoane care au santajat si au facut presiuni, sa fie verificate din oficiu, la fel si conducatorii din fosta DSS, care i-au instruit pe "calai" sa foloseasca asemenea metode de constrangere. Despre accesul membrilor Consiliului la arhivele fostelor intreprinderi de comert exterior, si mai cu seama despre cea a ICE Dunarea, a carei parte comerciala a fost declasificata de CSAT, vorbitorii nu au putut sa ofere date certe. Claudiu Secasiu a spus ca din cunostintele sale arhiva comerciala (separata de cea operativa) va fi predata Arhivelor Nationale. (R.S.)

Razvan SAVALIUC, Ovidiu BANCHES