George DAMIAN 

La vreo cateva zeci de kilometri de Hannovra, capitala landului Saxonia Inferioara, exista un orasel: Celle. Acolo, am aflat spre marea mea surprindere, exista cel mai inalt tribunal al landului. Hannovra, cu o populatie de peste jumatate de milion, nu are instanta superioara a landului pe care il administreaza. Aceasta se gaseste la Celle (care are o populatie de 70.000 de locuitori) - acolo unde a fost stabilita inca din 1711 si nimeni nu a cutezat sa o miste din loc. Tribunalul din acest orasel a fost infiintat in secolul al XIII-lea, pe cand Celle era un targ infloritor. In timp Hannovra s-a dezvoltat mult mai mult, lasand in urma targusorul care si-a pastrat astfel un superb centru cu cladiri datand din secolul al XVI-lea. Tribunalul propriu-zis din Celle se afla intr-o cladire din secolul al XVIII-lea, iar peretii scarii principale sunt acoperiti cu liste ingalbenite de vreme cuprinzand numele presedintilor tribunalului din cele mai vechi timpuri. Doar o scurta intalnire cu justitia germana lasa o impresie de stabilitate - nimeni n-a indraznit sa se atinga de sau sa miste din loc tribunalul din Celle timp de sute de ani. Cu atat mai mult nimeni nu indrazneste sa-i tulbure in vreun fel pe angajatii acestui tribunal. Si in Romania a existat o traditie - denumirea de judet vine tocmai de la "loc de judecata", cand oamenii ziceau "mergem la judet" ziceau "mergem la judecata". Insa in Romania pe parcursul ultimilor 16 ani justitia a fost batuta peste falci, siluita si aruncata in sant in repetate randuri fara sa existe multa vreme o intentie reala de reforma. O impaunare dupa raportul de tara al Comisiei Europene din 16 mai pe baza marilor reforme din ultimele trei luni nu ar fi decat stupida. Reforma inceputa la presiunile Uniunii Europene va putea fi laudata abia peste cateva zeci de ani, cand sondajele de opinie vor indica Justitia ca fiind pe primul loc in increderea cetatenilor. Imi doresc o Romanie in care Justitia sa aiba aceeasi indarjire in pastrarea traditiei si a imunitatii celor care impart dreptatea, care sa aiba mandria de a refuza orice ingerinta in actul de justitie. Declaratiile de avere si interese ale demnitarilor germani constituie instrumentul de baza prin care se realizeaza prevenirea coruptiei in cadrul clasei politice. Conform statutului parlamentarilor germani acestia sunt obligati sa declare si sa publice anual toate veniturile si cheltuielile care depasesc salariul de deputat. Un caz tragic si spectaculos in ceea ce priveste controlul averilor si veniturilor in Germania il reprezinta cel al deputatului liberal Jurgen Mollemann, care s-a sinucis in iunie 2003, sarind din avion fara sa-si mai deschida parasuta. Mollemann a publicat in cursul campaniei electorale din 2002 un pamflet in 8 milioane de exemplare in care il acuza pe Ariel Sharon ca provoaca antisemitismul. Cercetarile au scos la iveala faptul ca productia si difuzarea pamfletului au costat 820.000 de dolari. Mollemann a refuzat sa destainuie sursa finantarii primite in campania electorala, facand astfel obiectul unei investigatii. Parlamentul german i-a ridicat imunitatea lui Mollemann cu doar o jumatate de ora inainte ca acesta sa se sinucida, iar politia germana a efectuat imediat descinderi in mai multe birouri ale deputatului care se indrepta spre moarte. Politicienii germani devin simpli cetateni in momentul in care incalca legea - suportand rigorile legii. In Romania, Parlamentul reprezinta in ochii cetatenilor un fel de rampa de lansare a coruptilor - reprezentantii poporului fiind priviti cu cea mai mare lipsa de incredere, mai ales dupa ce isi voteaza pensii si salarii marete, parca in ciuda celor care le-au dat votul. Controlul averilor parlamentarilor era, pana de curand, o gluma. Mai sper doar ca atitudinea procurorilor sa ramana la fel in continuare - indiferent daca cel anchetat este al opozitiei sau al puterii. Si, nu in ultimul rand, Germania este tara care a reusit sa se reunifice si sa plateasca un pret colosal pentru aceasta reunificare. Si in ciuda vocilor care reclama pretul, chipurile, prea mare - continua sa plateasca. Cand ma uit la Germania imi doresc o Romanie reunificata, in care increderea in Justitie si Parlament sa se apropie de increderea acordata Bisericii.