Dovezile despre o tara in care, vorba poetului, "ursii dau din coada si nu fac nimic!", sunt, pe zi ce trece, mai demne de o Romanie a triburilor politice, economice, culturale, in care talibani si matrozi, mosieri si oieri se pupa ori se bat pentru audienta si ban public. Scandalul provocat de catre Anca Hodos, nepoata senatoarei Norica Nicolai, care votase o lege in locul matusii ei, desi era consilier juridic la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Banilor, pare, in acest context, mai mult un caz de culoare, un artificiu tehnic fara mare importanta, de vreme ce chiar un text de lege votat in Parlamentul Romaniei a fost violat cu Monitorul Oficial cu tot. Interesele triburilor si ale talibanilor de la o anumita parte a Puterii, acolo unde se tin sub cheie banii pentru infrastructura si investitii, au scos dintr-o lege votata un amendament. Povestea lui, pe care o puteti citi in exclusivitate in ZIUA, ar trebui sa fie, pentru parlamentari, reprezentantii societatii civile si jurnalisti, un bun prilej de a pune sub semnul intrebarii securitatea si eficienta procesului legislativ in Romania. Nu conteaza cat de important este amendamentul care a fost scos intentionat din Monitorul Oficial dupa ce a fost votat de Parlament. Grav este ca s-a petrecut. Si daca s-a petrecut o data se poate petrece oricand, cu legi si amendamente mult mai importante. Sau poate ca, ceea ce a descoperit departamentul de Investigatii al Ziarului ZIUA nu este precedentul, aceste fapte poate ca se vor mai fi petrecut, dar nu au fost dezvaluite inca. Iata faptele: O halca de peste 800.000 de euro Dupa cum se stie, Sibiul va fi, in 2007, "capitala a culturii europene". Banii pentru acest eveniment vin de la Comisia Europeana (500.000 euro), de la bugetul de stat (prin Ministerul Finantelor, Ministerul Culturii si Cultelor, Primaria si Consiliul Judetean Sibiu - peste 800 miliarde lei vechi) ori din contractarea unor credite externe cu o dobanda foarte atractiva pentru investitii in infrastructura orasului Sibiu. Miza financiara a trecut peste miza politica si culturala a evenimentului, astfel incat numai un singur grup, condus de catre comisarul ministerial Sergiu Nistor, oficial al Ministerului Culturii si Cultelor cu rang de secretar de stat, sa se poata infrupta de pe urma acestui buget urias. Functionarea acestui principiu de grup a fost evidentiata, o data in plus, cu alungarea de la banii publici a unor "operatori culturali" de anvergura din Sibiu, care nu au intrat in gratiile "comisarului". Printre acestia, cel mai notoriu este cazul Muzeului ASTRA din Sibiu. Directorul acestei prestigioase institutii, Corneliu Bucur, a atras atentia in mai multe memorii adresate oficialitatilor locale si nationale cu atributii in gestionarea Programului "Sibiu, Capitala Culturala a Europei" despre felul in care este ocolita programatic de la finantari institutia pe care o conduce. Intr-un memoriu adresat pesedintelui Consiliului Judetean Sibiu, prof. Martin Bottesch, la 16.03.2006, Corneliu Bucur arata ca, la 19.05.2005, "s-a elaborat, in cel mai mare secret (...) un proiect privind lucrarile de dotari, modernizari si investitii din Sibiu si din unele institutii de cultura sibiene (...), ocolind, insa, cu obstinatie, institutia noastra". Autorii acestui document secret, despre care nici presedintele Consiliului Judetean n-a avut habar la redactarea lui, sunt comisarul Sergiu Nistor si primarul Klaus Johannis. Cele 8 memorii trimise de catre Corneliu Bucur ministrului Adrian Iorgulescu despre problemele grave cu care se confrunta organizarea "capitalei europene" au ramas fara niciun raspuns. Certe raman cifrele: din cele 25 de proiecte depuse pentru 2007, Muzeul ASTRA nu a primit niciun document oficial cum ca ele au fost selectate sau nu. Un singur proiect ASTRA a primit acord scris de sutinere, alte 13 fiind in situatia de "retinute". Tehnologia parlamentara a unui viol In timp ce Muzeul ASTRA era si este ras sistematic de la finantarile pentru anul 2007, Monitorul Oficial a ras si el un text de lege. Astfel, conform amendamentului 34 la Legea Bugetului de Stat pe anul 2006, propus de catre parlamentarii PSD Ioan Cindrea si Radu Podgorean, din suplimentarea bugetului pentru "Sibiu, capitala culturala a Europei 2007", suma de 4476,65 mii lei "va fi utilizata de catre Muzeul ASTRA din Sibiu". Acest amendament a fost votat (cu 3 voturi impotriva) in forma pe care am citat-o mai devreme de catre toti parlamentarii prezenti la sedinta in plen, in care s-a dat votul final pe textul Legii Bugetului pe anul 2006. Prin votul dat amendamentului nr. 34, acel text a dobandit putere de lege. Nimeni, la nici un nivel politic sau executiv (Guvern, Ministere) nu mai poate schimba o litera si o cifra din ceea ce s-a votat in Parlament. De precizat mai este faptul ca in cuvantul rostit in Parlament de ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, dupa votul dat pe amendamentul 34, a promis ca, daca in anul 2006 se va constata ca mai este nevoie de o suplimentare cu inca 5000 RON a fondurilor pentru "Sibiu, 2007," o va aproba fara rezerve. "Ma intreb - ne marturiseste Corneliu Bucur - de ce Ministerul Culturii, comisar Nistor, presedintele Fundatiei Sibiu-2007, nu fac apel la Ministerul Finantelor Publice sa aprobe aceasta suma promisa in Parlament si care ar solutiona definitiv problemele institutiei noastre?". Amendamentul 34 a fost violat, asa incat in textul Legii nr. 379 din 15 decembrie 2005, publicat in Monitorul Oficial nr. 1151 din 19 decembrie 2005, pur si simplu nu exista. Praf si pulbere! Intr-o scrisoare deschisa adresata prefectului Judetului Sibiu, Ion Ariton, directorul Muzeului ASTRA face o scurta istorie a amendamentului si asupra felului in care oficialitatile nationale au incercat sa-l blocheze. Dupa ce-l cunoaste pe Sergiu Nistor, in februarie 2006, Corneliu Bucur noteaza: "Am fost intampinat cu o atitudine adversativa, chiar agresiva si, in final, amenintatoare. Domnia sa negand orice aprobare de fonduri speciale pentru lucrarile de infrastructura culturala in muzeul in aer liber si in celelalte departamente ale institutiei noastre, recomandandu-mi-se sa ignor complet documentele semnate de Parlamentul Romaniei". Comisiile de Cultura ale Parlamentului la Sibiu? Ce se putea realiza din banii prevazuti in amendamentul 34? Memoriile adresate autoritatilor locale de catre Corneliu Bucur ne ofera cateva raspunsuri mai mult decat edificatoare: investitii in Muzeul in Aer Liber, executarea unei bucle pentru parcarea si intoarcerea autocarelor (practic 300 de locuri de parcare), amenajarea scenei de spectacole in aer liber, garderobe pentru amfiteatrul din Muzeul Tehnicii Populare din Padurea Dumbrava, grupuri sanitare si un acoperis pentru scena amfiteatrului, postarea a 35 de spoturi pentru luminarea monumentelor, locuri de cazare pentru invitati si turisti. "Este inadmisibil ce s-a intamplat cu amendamentul 34. Asta inseamna ca de-acum inainte orice vot dat in Parlament poate fi violat. Am cerut sa fiu audiat la Comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor si Senatului, la Presedentia Romaniei in semn de protest fata de violarea textului aprobat in Parlament. Voi argumenta in toate aceste audieri necesitatea unei sedinte de lucru a Comisiilor de cultura ale Parlamentului la Sibiu. Am amplast in tot Sibiul bannere in care atentionam publicul ca avem 25 de proiecte culturale pentru Capitala Europeana din 2007. E un soc de imagine care speram sa-si faca efectul", ne-a spus directorul Corneliu Bucur. Morile de vant si popicaria taraneasca In Padurea Dumbrava, aflata la iesirea din Sibiu spre Rasinari, se afla Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA. Cand am ajuns in acel loc, acum cateva zile, vremea era luminoasa, iar locurile luminate. Am luat la picior doar cateva dintre cele 102 ha ale muzeului. Taranii coseau iarba, reparau lavitele vechi ori grijeau pe langa cele 150 de monumente (cu 24.000 de obiecte de inventar). Prima mea remarca si a unui francez ce venise sa restaureze cateva castele de la Pelisor si Atel, Thierry Chaillous, a fost ca oamenii lucreaza cu bucurie, fara sa le spuna cineva ceva anume sa faca. Intr-o biserica veche maramureseana o tanara si frumoasa restauratoare, Ana, lucra la noua viata a unei picturi interioare ce ar putea insemna pentru multi dintre noi o adevarata "Capela Sixtina" a traditiei spirituale romanesti. La Dumbrava sunt 101 de salariati intr-un muzeu de talie mondiala. In Noaptea de Inviere au venit sa ia lumina peste 15.000 de vizitatori. Masinile au stationat pe doi km, dar oamenii au venit aici ca la un loc de suflet si marturisire. Pe langa morile de vant, unele unicat in Europa, observ mai multe mamici impingand carucioare. Aflu ca ASTRA e locul preferat al mamicilor, pentru ca aici pot gasi aer curat, liniste si intalnirea cu traditia si autenticul romanesc. Paduri racoroase, poieni insorite, strabatute de un raulet, Trinkbach, ce misca rotile morilor de vand. Un lac de 6 ha de pe luciul caruia poti zari, dinspre adancuri inspre realitate, mori de vant dobrogene, poduri plutitoare, cherhanaua si constructiile pescarilor din Dobrogea (cu tot cu lotcile pescaresti ancorate la debrcader). "Cel mai frumos muzeu in aer liber din Europa" - citesc exclamatia reputatului muzeolog olandez Bernet Kempers facuta in 1966. Aici are loc, inca din 1986, Targul creatorilor populari din Romania, care aduna anual peste 10.000 de vizitatori. Conceptul de muzeu viu, "museum vivum", face din ASTRA un loc de neuitat, atat pentru cercetatori, cat si pentru turisti. Anual se organizeaza aici cele mai importante sarbatori traditionale dupa cum sunt ele inregistrate in calendar, sarbatori organizate impreuna cu reprezentanti ai comunitatilor rurale in care acestea se mai practica in zilele noastre. Demonstratii de mestesuguri, jocuri populare in soproanele de joc, bucatele traditionale de la Carciuma din Batrani (Prahova) sau la hanurile din Tughes (Harghita) ori Vestern (Sibiu), trasurile cu cai, vara, si saniile cu cai, iarna, plimbarile cu lotcile pe lac, jocul de popice la o popicarie taraneasca, unde poti aduna puncte multe ori putine, dar mult mai multe amintiri si istorii despre ASTRA. Bijuteria Coroanei Romaniei De cativa ani, dupa cum imi marturiseste directorul Corneliu Bucur, ASTRA este sarita de la premiile oferite de Ministerul Culturii si Cultelor pentru patrimoniu cultural si proiecte culturale. Anul trecut, Traian Basescu a acordat Muzeului ASTRA "Meritul Cultural" in rang de "Mare Ofiter", cu ocazia centenarului muzeului. Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, a scris in Cartea de Onoare a Muzeului: "Acest muzeu trebuie considerat bijuteria/giuvaerul coroanei Romaniei - o coroana deja bine impodobita. Muzeul este unul dintre cele mai bune intr-o tara cu un numar in crestere de muzee. Hotararea sa de a merge dincolo de pastrarea si conservarea obiectelor si asigurarea studiului si dezvoltarii traditiilor merita cu adevarat sa fie laudata". Tot in cartea de onoare citesc gandurile profesorului John Nandris de la London University: "Unul dintre cele mai mari muzee din Europa, depozitar al unei imense mosteniri culturale ce merita atentie profunda si intelegere plenara din partea vizitatorilor sai". Citesc parerile unor personalitati UNESCO sau ale uor inalti oficiali ai Comisiei Europene. Textele lor rezoneaza entuziast cu texte scrise de Mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala, ori Andrei Plesu. Iti vine sa scrii si tu despre mintea cea de pe urma a romanului si despre o grabnica indreptare a lucrurilor pentru spatiul de romanism numit ASTRA. Monitorul Oficial a publicat ce a primit Am verificat la Monitorul Oficial ce s-a intamplat cu amendamentul 34. Redactorul-sef al Partii I a Monitorului Oficial, consilierul juridic Crisanda Goga, ne-a explicat ca institutia pe care o reprezinta se afla sub autoritatea Camerei Deputatilor. "Secretarul general al Camerei imi trimite spre publicare textul legii, care pentru mine reprezinta originalul legii si acesta se publica", ne-a precizat Goga. In Monitorul Oficial a aparut, prin urmare, Legea Bugetului de Stat pe 2006 fara amendament pentru ca asa a fost trimisa de la Camera, in forma in care este prezentata acum, in format clasic si pe media electronica. La Monitorul Oficial se fac numai corecturile si neconcordantele stilistice si filologice pe textele de legi, in forma in care au fost trimise de la Camera. Pentru legea in discutie, am aflat ca nu a existat nicio observatie din partea celor de la Monitorul Oficial. "Nu s-a intamplat niciodata de cand sunt la Monitorul Oficial si, din cate stiu, in istoria Monitorului Oficial, sa nu apara un alineat, niciodata, sub nici-o forma. E aproape imposibil ca un alineat in intregimea lui sa nu apara din scaparea Monitorului Oficial, a declarat Crisanda Goga. Raluca Turcan confirma disparitia amendamentului Contactata telefonic in legatura cu acest subiect, presedintele Comisiei pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa, Raluca Turcan, a declarat ca i se pare un lucru extraordinar de grav modificarea facuta in Monitorul Oficial prin disparitia amendamentului 34. Ea si-a pus intrebarea daca astfel de violuri legislative nu s-au mai intamplat in Parlamentul Romaniei. "E un fapt destul de grav. Noi am votat un anume amendament in plenul Camerei Deputatilor si el a disparut", a spus presedintele Camerei de Cultura a Camerei Deputatilor.

Dan Mircea CIPARIU