Este o diferenta foarte mare fata de acum cativa ani in ceea ce priveste independenta fata de autoritati. Legislatia s-a imbunatatit, exista o libertate a presei. Pe de alta parte, oferta de publicatii este mult mai mare decat cererea, ceea ce creeaza o concurenta extrem de stransa si, din pacate, din aceste lupte, de multe ori, cei mai buni nu sunt si invingatori. In al doilea rand, cu toate ca legislatia s-a imbunatatit, mai sunt inca probleme, de exemplu, legate de acordarea de licente pentru televiziuni. In al treilea rand, desi exista atat de multe publicatii, de altfel, este un miracol cum supravietuiesc, din punct de vedere al continutului, acestea lasa de dorit. Inca mai exista jurnalisti care nu separa faptele de opiniile lor sau care prezinta un subiect dintr-un singur punct de vedere s.a.m.d. Cu alte cuvinte, mai sunt multe de facut in sistemul de educatie pentru jurnalisti.
Societatile publice de radio si televiziune sunt organizatii atat de mari si atat de birocratice, incat a deveni independent, si mai ales a-ti mentine rolul public, este foarte dificil. Desigur ca exista ajutorul organizatiilor internationale, insa trebuie sa se inteleaga ca nu se poate schimba totul cu un program de un an sau doi. Trebuie investit pe termen lung si, mai ales, trebuie facut totul cu rabdare. Avand insa probleme financiare, aceste servicii publice sunt tentate din ce in ce mai mult sa copieze posturile comerciale in loc sa incerce sa-si creeze propria imagine, diferita de comercial.