La Bruxelles incepe astazi, de la ora 15.30, sesiunea speciala dedicata analizei progreselor realizate de Bulgaria si Romania in procesul aderarii. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, va raspunde azi intrebarilor eurodeputatilor legate de aderarea Romaniei si Bulgariei la UE si de finalizarea reformelor necesare integrarii pana la sfarsitul anului. Dezbaterea de azi de la Bruxelles a fost provocata de o interpelare comuna a europarlamentarilor Elmar Brok (presedintele Comisiei PE pentru Relatii Externe), Pierre Moscovici (raportorul PE pentru Romania) si Geoffrey Van Orden (raportorul PE pentru Bulgaria). Eurodeputatii vor sa stie daca ritmul, continutul si directia reformelor din Bulgaria si Romania permit aderarea la 1 ianuarie 2007. Comisarul Rehn trebuie sa precizeze pentru eurodeputati daca Comisia Europeana considera ca reforma justitiei, lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate sunt capitolele la care este nevoie de eforturi mai hotarate si de rezultate din partea Romaniei si Bulgariei. Eurodeputatii au mai intrebat daca este luata in calcul posibilitatea introducerii unui "sistem de monitorizare stransa" in primii trei ani dupa aderarea celor doua state la UE, precum si clauzele de salvgardare aplicabile. In plus, comisarul va trebui sa aduca argumente si contraargumente pentru amanarea recomandarii CE privind momentul aderarii Romaniei si Bulgariei pana in toamna sau pentru activarea unor clauze de salvgardare si a masurilor de protectie ce se vor dovedi necesare din mai in octombrie. La dezbaterea de azi de la Bruxelles va participa si ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu. Implicarea PE in aderarea Romaniei a fost obtinuta in aprilie 2005, cand a fost votat tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana. In acest context, ieri s-a si consumat un prim atac in forta, cativa eurodeputati organizand o conferinta de presa pe tema adoptiilor internationale, guvernul nostru fiind acuzat ca provoaca enorme si nemeritate suferinte prin blocarea unor cazuri de adoptii. Conservatorii cer amanarea deciziei In ultimele zile, mai multe echipe de eurodeputati au venit la Bucuresti pentru a se convinge de progresele de aderare ale Romaniei. Astfel, la sfarsitul saptamanii trecute a venit un grup de conservatori germani condus de presedintele grupului crestin-democrat german din Parlamentul European (PE), Hartmut Nassauer, Daniel Gaspary, Alfred Gomulka, Bernd Posselt, Markus Ferber si Michl Ebner din partea Partidului Crestin Democrat din Tirolul de Sud. Delegatia PE a avut intalniri cu presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Integrarii Anca Boagiu. Conservatorii germani si-au declarat sustinerea pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana insa au cerut respectarea criteriilor de aderare si o monitorizare stricta a reformelor - ca si o amanare a deciziei de aderare pentru a nu fi slabit ritmul reformelor. Hartmut Nassauer a declarat pentru EurActiv: "Intr-adevar, am cerut ca decizia legata de data aderarii sa nu se ia in mai, ci in toamna. Motivul a fost ca in raportul din data de 3 aprilie al comisarului Olli Rehn, pe de o parte, au fost semnalate progrese remarcabile, pe de alta parte insa au fost mentionate si o serie de elemente critice. Problemele evidentiate de comisarul pentru extindere nu pot fi rezolvate pana la jumatatea lunii mai. De aceea, convingerea noastra este ca este mai bine sa dam Romaniei timp suplimentar". Socialistii cer mentinerea presiunilor Jan Marinus Wiersma, vicepresedintele Grupului Socialistilor Europeni din Parlamentul European, a declarat ieri la Bucuresti, ca "nu ar fi o idee rea mentinerea presiunilor asupra Romaniei si dupa aderarea la UE", apreciind ca activarea unor clauze de salvgardare "nu este o rusine sau un scandal". O delegatie a eurodeputatilor socialisti, formata din Jan Marinus Wiersma si Hannes Swoboda, a fost prezenta la Bucuresti la inceputul saptamanii pentru a evolua progresele de aderare. Din punctul de vedere al lui Wiersma Romania inregistreaza probleme la in domeniile agriculturii, unde inca se inregistreaza probleme la infiintarea agentiilor de plati, mediu - managementul deseurilor -, aplicarea sistemului Schengen, la care Romania ar putea intampina dificultati din cauza lungimii granitei externe si a segmentelor mai sensibile, de exemplu cu Ucraina, dar si la capitolul Justitie si Afaceri Interne, unde este posibila monitorizarea anumitor sectoare pentru mai multi ani. Socialistii europeni vor sa se asigure ca eforturile Romaniei de combatere a coruptiei sunt de natura juridica si nu politica si au cerut permisiunea de a monitoriza acest proces, a mai anuntat ieri Wiersma. "Am discutat chestiunea coruptiei. Au fost facute multe progrese si exista multa activitate. Dar am cerut permisiunea sa monitorizam acest proces, pentru a fi sigura ca este o lupta juridica, nu una politica", a precizat Wiersma, care s-a intalnit, ieri dimineata, cu premierul Calin Popescu Tariceanu. (George DAMIAN) Intrebari care ar putea tulbura dezbaterea - chestiunea Legii statutului minoritatilor nationale, care ar putea fi ridicata de europarlamentarii maghiari; - chestiunea protectiei mediului - proiectul Rosia Montana fiind binecunoscut in randurile ecologistilor europeni care se opun acestei exploatari - chestiunea retrocedarii proprietatilor Bisericii Catolice - mentionata deja in rapoartele Comisiei Europene, la care s-ar putea adauga problema construirii unui zgarie-nori langa Catedrala Sfantul Iosif din Bucuresti; - chestiunea reluarii adoptiilor internationale - in Parlamentul European au aparut grupuri de presiune care cer reluarea acestui proces