Situata la nord de Bucuresti, pe vantul dominant, Padurea Baneasa reprezinta singura sursa de oxigenare a aerului extrem de poluat al Capitalei. Loc principal de picnic-uri in week-end-uri, dar si cartier rezidential de vile, Padurea Baneasa se rareste pe zi ce trece, "poienitele" create devenind locuri pe care se ridica vile care mai de care mai rasarite. Primele "intrari" timide in padure s-au facut cu ajutorul unor sportivi de marca ai tarii, carora li s-au vandut zone din padure, stiindu-se ca autoritatile nu-si vor permite sa fie prea exigente cu gloriile sportive. Aplicarea legii fondului funciar a dus la multe puneri in posesie a taranilor care au avut candva in familii portiuni din padure. Aceste suprafete au fost insa repede cumparate de afaceristii din domeniul imobiliar, la preturi mici, cu scopul ca ulterior, cumparatorii sa schimbe regimul forestier, in regim intravilan si sa poata vinde sau construi la preturi fabuloase. Diferenta de pret, dintre un metru patrat de padure, pe care nu se poate construi conform legii, si un metru cu regim intravilan intr-o zona rezidentiala a devenit un stimul atat de puternic, incat padurea va deveni in scurt timp o amintire, daca defrisarile nu vor fi grabnic stopate. Primaria Voluntari si Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic poarta principala raspundere pentru masivele defrisari, deoarece functionari corupti ai acestor institutii au permis cu foarte mare usurinta, ba chiar au facilitat, taierile de arbori si schimbarile de regim ale terenurilor, astfel incat sa fie permisa emiterea de autorizatii de constructie. In rest, metodele de defrisare la care apeleaza proprietarii (afaceristi imobiliari) de terenuri impadurite sunt din cele mai diverse si eficiente. Metoda carutasilor romi Aproape in fiecare zi, locuitorii comunei Pipera, de langa Padurea Baneasa, pot vedea carute de romi, pline cu trunchiuri proaspat taiate. O caruta de lemn furat se vinde cu pana la un milion de lei satenilor din comunele invecinate. Nimeni nu-i intreaba pe romi despre autorizatiile de taiere, de unde au lemnul, intrucat autoritatile sunt toate mana-n mana. Politistii din comuna inchid ochii, deoarece sunt bine "unsi" ori au primit ordine de la superiorii lor sa se ocupe de probleme infractionale "mai serioase". Padurarii, cativa la numar, nu pot face mare lucru, intrucat tiganii sunt bine organizati, iar amenintarile cu moartea sau bataia prind garantat cata vreme politia se face ca ploua. Carutasii romi, proveniti din comunele Stefanesti sau Tunari, sunt tocmiti chiar de unii dintre cei care au pus mana pe bucati de padure, care nu au nici un interes sa reclame lemnul furat. Proprietarii nu pot obtine schimbarea regimului silvic cata vreme terenurile sunt impadurite, si atunci ii lasa pe romi sa le taie padurea, pentru a dovedi apoi ca terenul a devenit campie, iar aprobarile sa mearga de la sine. Numai din simpla schimbare a regimului terenurilor se scot profituri imense, de circa zece ori mai mult decat valoarea initiala a terenului impadurit. Din 1998 incoace, de cand defrisarile au intrat intr-un program sustinut de afaceristii imobiliari din zona, s-a ras toata liziera paduri pe laura soselei Tunari si a strazii Erou Iancu Nicolae - cartier care a devenit unul din cele mai selecte ale Capitalei, cu cele mai multe vile de lux, nou construite. Daca ai posibilitatea sa survolezi cu un aparat de zbor padurea, ramai uimit de cate vile au rasarit ca ciupercile dupa ploaie, printre copaci, vile care nu se pot vedea de la nivelul solului. Garduri masive obtureaza privirile nedorite ale curiosilor. Metoda dominoului de 15% Metoda celor 15% este una mai rafinata decat cea a carutasilor romi, dar la fel de eficianta. Destinata celor care nu se pot cobori la nivelul hotilor de lemne, metoda consta in taierea in cascada a cotei de 15% din copacii de pe suprafata impadurita pe care o ai in proprietate. Astfel, dupa ce, de exemplu se obtine autorizatia de defrisare legala de 15% pentru un teren de 3 hectare de padure, se ajunge la defrisarea a 4500 m.p. Terenul este apoi revandut la intelegere (vanzarea nu se plateste, ci numai taxele notariale), pentru ca urmatorul proprietar, aflat in acelasi grup de interes financiar, sa solicite la randul lui aprobare de defrisare pentru 15% din ce a ramas. Prin urmare se mai defriseaza vreo 3000 de m.p. Terenul este mai departe revandut si iar se taie 15% pana se ajunge rezultatul dorit. Sau se parceleaza in loturi pentru vile, de cate 500 m.p. care sa poata fi si ele ciopartite de inca 15%. De regula se mai pastreaza impadurite doar granitele terenurilor, astfel incat cumparatorii finali sa fie convinsi sa plateasca cat mai mult pentru un teren intravilan, situat intr-o aparenta padure. Unde mai gasesti asa ceva la oras?! Regimul terenurilor a fost schimbat fara studiu de impact In mod legal, pentru ca defrisarile sa fie permise intr-un fond forestier in situatii de exceptie (nicidecum pentru constructia de vile), acest fapt este conditionat de impadurirea prealabila, cu puieti, a unei parcele de teren egale ca suprafata. Autoritatile in domeniu au uitat insa de aceasta conditionare legala. Legile in vigoare (Legea Protectiei Mediului, Codul Silvic, ordinele Ministerului Agriculturii si alte acte normative) interzic cu desavarsire distrugerea zonelor impadurite, indiferent daca acestea sunt proprietate publica sau privata. Singurele exceptii permise de lege sunt doar pentru lucrari de necesitate publica sau sociala, dar numai dupa efectuarea unui studiu de impact, care sa releve necesitatea schimbarii destinatiei terenului si efectul asupra mediului inconjurator. Un studiu de impact asupra mediului in Padurea Baneasa nu s-a efectuat niciodata. Abia de curand au aparut cateva organizatii eco-civice, care militeaza pentru salvarea acestei paduri. In urma reclamatiilor acestor organizatii, de cateva saptamani politistii din judetul Ilfov s-au trezit sa dea cateva amenzi, ca sa-si arate "vigilenta". Fotografiile aeriene (vezi foto) realizate de aceste asociatii, care ne-au sesizat la redactie, demonstreaza cum padurea dispare pe an ce trece sub cartierele vilelor de lux.

Razvan SAVALIUC