Proiectul de Lege privind informatiile, contrainformatiile si securitatea pus in dezbatere publica dupa ultima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii contine o serie de formulari ambigue, care pemit serviciilor secrete sa intervina in viata personala a cetateanului chiar si in lipsa unui mandat din partea procurorului sau judecatorului. Plecand de la articolul 55 din acest proiect care stabileste ce reprezinta riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale, serviciile secrete ar avea posibilitatea sa intercepteze convorbirile telefonice sau sa caute informatii, documente sau inscrisuri chiar si in lipsa unui mandat. Modul in care este formulat paragraful din acest proiect, prin care se permite serviciilor secrete sa ne intercepteze telefoanele pentru 48 de ore in lipsa unui mandat de ascultare, poate duce la grave abuzuri din partea institutiilor care se vor ocupa cu acest lucru. Practic, se lasa la aprecierea serviciilor de informatii ce fapte intra in sfera coruptiei sau a atentatuiui la siguranta nationala. In acest fel, ofiterii de informatii pot dispune dupa bunul plac cui si cand sa-i intercepteze telefoanele. Mai grav este ca in Romania au existat multe situatii in care omul era ascultat pentru o presupusa infractiune, dar se cautau si se retineau indicii pentru altele. Nu numai ca prevederile Legii sigurantei nationale din 91 au fost pastrate, ele au fost "imbunatatite" cu ascultarea fara mandat pe o perioada de 48 de ore. Prevederile din noile proiecte vor starni, cu siguranta, dezbaterei aprinse in cadrul societatii civile. Ambiguitatile din lege sunt criticate si de politicieni. Serviciile secrete pot asculta fara mandat pe motiv de coruptie si evaziune fiscala Proiectul de lege privind activitatile de informatii, contrainformatii si securitate pus in dezbatere publica de catre presedintele Traian Basescu stabileste conditiile in care autoritatile informative pot efectua interceptarea convorbirilor telefonice. In document se stipuleaza ca singura institutie abilitata sa efectueze interceptari telefonice este Serviciul Roman de Informatii. La articolul 56, aliniatul 2 se mentioneaza ca, "punerera in aplicare de catre autoritatile informative, in conformitate cu competentele proprii, a autorizarii de interceptare a comunicatiilor se realizeaza prin Serviciul Roman de Informatii". Potrivit unor informatii neoficiale, dupa 1990 si alte institutii ale statului (Departamentul National Anticoruptie, Directia Generala de Informatii a Apararii, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna etc.) si-au achizitionat echipamente de interceptare a convorbirilor telefonice pe care le-au si folosit intens, chiar daca si in momentul de fata singura autoritate nationala desemnata sa efectueze interceptari este SRI. Cum se culeg informatiile Revenind la continutul proiectului de lege privind activitatile de informatii, contrainformatii si securitate trebuie mentionat faptul ca amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei constituie temeiul legal pentru solicitarea autorizarii de a efectua activitati in scopul culegerii de informatii. Acestea pot consta in: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acesta le contine, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee si instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse, conform legislatiei in vigoare. Sase luni cu mandat sau 48 de ore fara In proiect se mentioneaza in mod clar faptul ca interceptarea nu se poate face decat in urma obtinerii unei autorizatii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Durata de valabilitate nu poate depasi 6 luni. In cazuri intemeiate, in baza unei noi cereri, durata autorizarii se poate prelungi, dar nu mai mult de 3 luni pentru fiecare cerere de prelungire. In schimb, daca in primele doua luni de la emiterea autorizari de interceptare nu se obtin informatii relevante scopului urmarit, autorizarea se suspenda din oficiu. Cu toate acestea, serviciile de informatii, prevalandu-se de prevederile articolului 8 si 49 din proiect, pot intercepta timp de 48 de ore pe oricine, fara a mai solicita o cerere de autorizare din partea procurorului. Aceasta prevedere este stipulata in articolul 55 (1): "In situatii deosebite, care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, activitatile prevazute de art.49 pot fi efectuate fara autorizarea prevazuta de prezenta lege, din dispozitia conducatorului autoritatii solicitante, urmand ca cererea de autorizare sa fie inaintata judecatorului de indata ce este posibil, dar nu mai tarziu de 48 de ore." Nemultumitii se pot adresa Avocatului Poporului Proiectul de lege stabileste si drepturile persoanelor care se considera vatamate in urma interceptarilor telefonice. Asfel, "orice persoana care se considera vatamata in drepturi (....) poate, pe langa exercitarea accesului liber la justitie, sa se adreseze Avocatului Poporului sau sa sesizeze comisiile permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, care au atributii in acest domeniu, ori comisiile permanente de control parlamentar." Ar fi interesant ca acest proiect de lege sa aiba un articol prin care sa se mentioneze ca in cazul in care unei persoane i-a fost interceptat (cu mandat sau fara mandat) telefonul si s-a constatat ca nu a incalcat legea sa fie anuntata oficial ca a facut obiectul unei interceptari telefonice cu mentionarea perioadei cat a fost ascultat telefonul. (Doru DRAGOMIR ) Conditii pentru ascultare la liber Proiectul de lege enumera si situatiile in care se pot face astfel de interceptari in lipsa unui mandat. Dintre acestea, cele mai relevante sunt: spionajul; punerea in pericol in orice mod a securitatii informatiilor clasificate nationale, ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene, precum si ale altor state cu care Romania a incheiat acorduri de Protectie a informatiilor clasificate; terorismul international, actele de terorism si faptele asimilate acestora; activitatile retelelor internationale ale crimei organizate - traficul de droguri si persoane, contrabanda, evaziune fiscala, spalare de bani - care aduc atingere grava ordinii de drept interne si internationale; periclitarea activitatii autoritatilor publice si a institutiilor statului prin acte de coruptie, influentarea si deturnarea deciziilor in scopuri contrare interesului national sau actiuni ostile la adresa fortelor armate ale Romaniei si ale aliatilor sai, inclusiv in zone de operatii in afara teritoriului Romaniei. Serviciile de informatii ar putea intercepta in viitor telefoanele fara obtinerea unui mandat, daca este pusa in pericol securitatea economica prin: gestionarea ilegala, degradarea ori distrugerea resurselor economice de interes national sau blocarea accesului la acestea sau subminarea si sabotarea intereselor economico-financiare ori comerciale nationale, inclusiv prin acte de coruptie. Politicienii si societatea civila critica proiectul Marius Oprea, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate nationala Trebuie sa existe o lege Strategia de securitate nationala nu poate sa tina loc de lege privind securitatea nationala si nu poate abroga vechea lege a sigurantei nationale, a declarat ieri istoricul Marius Oprea, consilier al primului-ministru pe probleme de securitate nationala. El a afirmat ca, inainte de a se intocmi proiecte de legi care sa reglementeze statutul ofiterilor de informatii, ar fi trebuit elaborat un proiect de lege a securitatii nationale. "Trebuie sa existe in mod clar o lege. Si de la asta trebuie inceput. Nu cu statutul ofiterului si cu diverse prevederi legislative, care dau mai multe sau mai putine puteri serviciilor si ofiterilor si legifereaza activitatea lor, atata vreme cat nu statuam functionarea la nivel institutional, macro, a acestor institutii care sunt menite sa apere securitatea nationala", a spus consilierul premierului. Marius Oprea a anuntat ca va incepe consultari cu reprezentantii societatii civile cu privire la elaborarea unui astfel de proiect de lege. "Vechea lege a sigurantei nationale este profund caduca, dar este utilizata si utilizabila in continuare de catre servicii. Asa s-au nascut acele disfunctionalitati, dupa care intalnim situatii in care procurorii emit in continuare mandate de ascultare, pentru ca se are in vedere aceasta lege, si nu se respecta prevederile recente ale Codului de procedura penala", a explicat istoricul. El a sustinut s-au creat in acest fel situatii in care serviciile de informatii au fost puse in situatii de ilegalitate. Marius Oprea a insistat ca o lege a securitatii nationale ar putea aduce o clarificare a termenilor, a statutului pe care il au serviciile de informatii. "Ce statut are SRI, ce-i cu CNI (Comunitatea Nationala de Informatii -n.r), ce facem cu SPP, STS? Ele mai raman serviciu ca atare? Dupa parerea mea, SPP ar trebui sa fie in cadrul MAI, pentru ca oricum lucreaza cu politia cand merg pe trasee si asigura paza demnitarilor, dupa cum STS ar trebui sa fie in Ministerul Comunicatiilor", a mai spus consilierul premierului. (Rompres) Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM Cine stabileste situatiile deosebite? "Cine stabileste ca sunt situatii deosebite care lezeaza siguranta nationala? Acest proiect are doua tendinte contradictorii: o incercare de a instaura un control riguros dar, pe de alta parte, cuprinde si zone care se sustrag acestui control. Punctul meu de vedere este ca, in acest domeniu, intreaga legislatie trebuie sa fie elaborata intr-un raport direct cu drepturile fundamentale ale cetateanului asigurate de acte internationale." (R.G.) Cristian Diaconescu, fost Ministru al Justitiei (PSD) Este incorect "Rostul mandatului este de a aproba acest mijloc de proba in conditiile savarsirii unei anumite infractiuni. Or, in acest caz, cine stabileste daca este vorba de acte de terorism sau de atentate la siguranta nationala? Ofiterul? Este incorect. Orice act de urmarire penala, chiar si daca este vorba de o suspiciune, nu poate fi stabilit decat de catre magistrati". (R.A.) Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa Prevederi ambigue Intr-un interviu acrodat la Delta RFI, Renate Weber a spus: "Sunt foarte multe prevederi care sunt extrem de ambigue. De exemplu, daca ma uit la articolul care se refera la drepturile ofiterului de informatii - cred chiar la prima litera - se spune ca acesta poate sa apeleze la mijloace si metode specifice pentru a patrunde in medii din care isi poate obtine informatii. Ma iertati, vreau o traducere in limba romana. Ce e aia? Pe de alta parte, am gasit, tot asa, formulari foarte vagi cu privire la protectia speciala de care se bucura ofiterii de informatii. In plus, am gasit o chestiune extrem de interesanta si intr-adevar o protectie din cale afara: se afirma ca atunci cand sunt in exercitiul atributiilor lor, ei nu pot fi retinuti, arestati sau perchezitionati decat cu incuviintarea conducatorului serviciului. Or, vreau sa va spun ca o astfel de formulare ii scoate pur si simplu pe ofiterii de informatii din categoria nu numai a persoanelor obisnuite, dar si a persoanelor care se bucura de o protectie speciala, pentru ca vreau sa va spun ca la ei nici macar nu se vorbeste de cazul flagrant - da? Si judecatorii au o anumita protectie si procurorii au si parlamentarii au, dar in toate cazurile se precizeaza ca atunci cand este vorba de o fapta savarsita in flagrant se poate proceda la retinere sau la perchezitie. Ei bine, in cazul ofiterilor de informatii, nu." (R.G.) Adrian Severin, seful Institutului Ovidiu Sincai Suspendarea dialogului cu Basescu Institutul Ovidiu Sincai, condus de pesedistul Adrian Severin, a cerut ieri, intreruperea oricarui dialog intre institutiile societatii civile si presedintele Traian Basescu, pana cand acesta va accepta un dialog real asupra Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. "Rezultatul acestui dialog ar trebui sa fie un concept de securitate transpartizan, autentic democratic, in care sa nu se mai regaseasca concepte "originale" prin care se doreste pervertirea democratiei", se arata intr-un comunicat de presa. Institutul "Ovidiu Sincai" a atras atentia ca "noua" Strategie Nationala de Securitate este identica cu cea din 21 februarie 2006. "Au fost reduse doar 6 pagini, de la 39 la 33, fiind in continuare una dintre cele mai stufoase si ambigue strategii de securitate in raport cu cele ale altor state europene sau nord-americane. Daca varianta februarie avea 11 capitole, cea din aprilie are 12 capitole, dintre care primele opt au ramas identice in forma, fiind doar sintetizat putin continutul", se arata in comunicatul de presa. Totodata, Institutul a solicitat si supunerea intregului pachet de legi din domeniul securitatii nationale unei evaluari din partea Consiliului Europei si a altor organizatii de specialitate internationale. "Numai in acest fel vor putea fi eliminate aprehensiunile privind instaurarea unui stat politienesc in Romania", se mai spune in comunicat. (R.A.) Stelian Tanase, analist politic Alibiuri pentru interceptare "Sunt alibiuri in vederea interceptarii convorbirilor telefonice. Sunt convins de asta. Legea trebuie sa fie elaborata intr-o maniera atat de clara incat sa nu fie lasata nici cea mai mica usita. Avem de-a face cu o multitudine de portite de scapare. Tot pachetul legislativ apara interesele serviciilor secrete si ale ofiterilor de informatii. Nimeni nu se uita la cetatean. Ideea de a inventa niste servicii secrete speciale pentra a-l apara pe cetatean, tocmai prin stirbirea drepturilor cetatenilor, imi pare a fi o idee de secol XIX." (R.G.)