Traian Basescu a decis sa faca publice propunerile de proiecte ale legilor SIE si SRI, cel al legii informatiilor si contrainformatiilor si cel privind Statutul ofiterului de informatii, care au constituit motiv de disputa in cadrul Coalitiei. Ele au fost publicate, ieri, pe site-ul Presedintiei, pentru a fi supuse dezbaterii publice timp de 30 de zile. In proiectul de Lege si organizare a SRI, la articolul 54 se mentioneaza ca "informatiile ce privesc securitatea nationala pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 20 pana la 100 de ani de la arhivare, in functie de nivelul de clasificare". In forma initiala trimisa de SRI, initiatorul proiectului, la CSAT, perioada de secretizare era de 100 de ani. Suntem curiosi care sunt marile secrete pe care le detine SRI in arhiva si care nu pot deveni publice decat dupa 100 de ani. Interesant este faptul ca proiectele publicate, ieri, pe site-ul Administratiei Prezidentiale difera ca forma si continut fata de cele care au fost trimise comisiilor parlamentare de specialitate dupa discutarea lor in sedinta CSAT din 13 februarie 2006. Din informatiile pe care le detinem, modificarile la proiecte de legi postate pe site-ul Administratiei Prezidentiale au fost aduse de catre unii membri ai CSAT si de reprezentanti ai societatii civile si ONG-uri care au tangenta cu domeniul securitatii nationale. Ofiterii de informatii nu vor putea aresta Conform proiectului privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, ofiterii de informatii nu vor putea efectua acte de urmarire penala, dupa cum nu vor avea voie sa ia masura retinerii sau arestarii preventive. Ofiterii de informatii vor fi obligati sa actioneze independent de orice interese partizane, subordonandu-si conduita profesionala exclusiv valorilor si intereselor nationale. Conform documentului, "ofiterii de informatii anume desemnati pot efectua acte premergatoare cu privire la fapte infractionale ce au legatura cu amenintarile la adresa securitatii nationale prevazute de lege". "In situatii iminente, cand nu exista posibilitatea instiintarii organului judiciar competent, ofiterii de informatii pot constata infractiuni flagrante referitoare la acte de pregatire, tentative sau acte de savarsire a atentatelor si actelor de teorism", se mai arata in proiect. Documentul mai prevede ca in cazurile de constatare a infractiunilor flagrante se procedeaza conform dispozitiilor Codului de Procedura Penala. Organele de urmarire penala comunica autoritatilor informative, din oficiu sau la cerere, datele sau informatiile privind securitatea si siguranta nationala rezultate din activitatea de urmarire penala, se arata in document. Conform acestuia, la solicitarea scrisa a procurorului si sub supravegherea acestuia, ofiterii de informatii desemnati acorda sprijin si asistenta de specialitate organelor de urmarire penala. Instanta nu va afla informatii secrete Totodata, activitatile de informatii, contrainformatii si securitate nu vor putea fi desfasurate de alte autoritati sau persoane juridice de drept public sau privat. Nici o persoana nu are dreptul sa divulge activitatile secrete privind securitatea nationala. Aceste prevederi nu pot fi insa interpretate ca o interdictie de a dezvalui abuzurile ori ilegalitatile prin care s-a incalcat ori urmeaza a fi incalcat vreun drept sau libertate fundamentala garantate de Constitutie, se arata in proiect. Oricarui ofiter de informatii audiat ca martor in cadrul unei proceduri administrative, judiciare sau a comisiei de control parlamentar abilitate, ii este interzis sa divulge informatii care, prin natura sau continutul lor, ar putea dezvalui identitatea vreunei surse secrete sau ar afecta, sub orice forma, securitatea nationala. Riscuri si amenintari Potrivit propunerii legislative, constituie riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale: spionajul, punerea in pericol in orice mod a securitatii informatiilor clasificate nationale, ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene, precum si ale altor state cu care Romania a incheiat acorduri de protectie a informatiilor clasificate; activitatile retelelor internationale ale crimei organizate - traficul de droguri si persoane, contrabanda, evaziune fiscala, spalare de bani - care aduc atingere grava ordinii de drept interne si internationale; periclitarea activitatii autoritatilor publice si a institutiilor statului prin acte de coruptie, influentarea si deturnarea deciziilor in scopuri contrare interesului national. Si punerea in pericol a securitatii informationale a cetatenilor, a societatii si a statului este considerata amenintare la adresa securitatii nationale, daca cei vizati se fac vinovati de: ingradirea accesului la informatiile publice necesare realizarii sigurantei cetateanului si a societatii; alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a crea panica, induce tensiuni ori conflicte sociale; agresiuni informationale si razboi informational. Interdictii politice pentru directorul SRI Proiectul de lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, eliberarea din functie a directorului serviciului se va face fie la cererea celui in cauza, notificata de catre presedintele Romaniei, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, fie de catre Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori senatorilor, cu votul a doua treimi din totalul acestora. Directorul serviciului si directorii adjuncti nu pot face parte din partide sau organizatii politice pe timpul indeplinirii functiei, iar dupa incetarea activitatii sunt obligate sa nu activeze politic pe o perioada de cinci ani. Ofiterii de informatii nu-si vor putea publica memoriile decat cu acordul Serviciului din care fac parte, se arata in propunerea de proiect privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii. In conditiile legii civile, Serviciul poate chiar achizitiona dreptul de autor si dispune asupra publicarii acestor memorii. Activitatea SIE-secret de stat Potrivit proiectului de lege privind functionarea si organizarea SIE, activitatea acestui serviciu are caracter secret de stat si este organizata si coordonata de CSAT, iar controlul asupra activitatii serviciului este exercitat de Parlament, cu respectarea caracterului secret al informatiilor. SIE este condus de un director, numit de Senat si Camera Deputatilor in sedinta comuna, la propunerea presedintelui Romaniei. Eliberarea din functie a directorului SIE se poate face la cererea acestuia, de catre Parlament - in sedinta comuna, la propunerea presedintelui Romaniei sau cu votul a doua treimi din numarul total al senatorilor si deputatilor. Directorul SIE, care este ordonator principal de credite, este ajutat in activitate de adjuncti, numiti de presedintele Romaniei, din randul ofiterilor de informatii in activitate. Firme sub acoperire In vederea indeplinirii atributiilor ce ii revin, SIE este autorizat sa foloseasca persoane juridice sub acoperire, sa utilizeze metode specifice, sa creeze, achizitioneze, detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea si verificarea informatiilor privind securitatea nationala a Romaniei. Datele privind numarul si structura de personal constituie secret de stat, nu se comunica si nu se evidentiaza distinct in bugetul de stat. Ofiterul de informatii in activitate sau pensionat nu poate fi mobilizat sau concentrat. Constantin Amarie (PSD), membru al Comisiei pentru Aparare a Camerei "O disputa intre Presedintie si Guvern" "Eu nu am intrat pe site-ul Presedintiei, dar stiu legile de la discutiile din Comisie. Chestiunea este complicata insa. Stie toata lumea ca pe aceasta problema, a securitatii nationale, exista o disputa apriga intre Presedintie si Guvern. Un grup de parlamentari PSD au o serie de amendamente si cred ca le vor sustine in perioada imediat urmatoare. Este o treaba serioasa si sper ca intelegerea sa primeze. Cat priveste termenul prevazut in Legea SRI de 100 de ani pentru arhivarea unor informatii clasificate, cred ca este exagerat". (R.G.) Raul Eduard Hellving (PC), secretarul Comisiei pentru Aparare a Camerei Oferte pentru cei din sistem "Legile securitatii cuprind multe articole care ofera o mare greutate domnilor din serviciile secrete. Sunt niste oferte bune facute celor care lucreaza in sistem. Ma refer aici la dreptul de a face anchete premergatoare cu caracter probatoriu. Eu cred ca un control civil trebuie sa existe indiferent de tipurile de activitate. Pe de alta parte, legile securitatii contin o serie de prevederi menite sa modernizeze serviciile secrete." (R.G.) George Scutaru (PNL), secretarul Comisiei pentru Aparare a Camerei Legea SIE trebuie modificata "Sunt acolo si unele modificari importante. Este o victorie a societatii civile si a persoanelor care au subliniat aberatia unor prevederi. Ma refer aici la celebra prevedere din statutul ofiterilor de informatii care ii absolvea pe acestia de raspundere in fata legii in conditiile in care ar aduce prejudicii cetatenilor. (...) Eu cred ca la legea SIE ar mai trebui aduse niste modificari. Ar mai fi si o alta tema suplimentara de dezbatere: daca serviciile secrete pot avea posibilitatea sa desfasoare activitati comerciale care presupun atragerea de fonduri suplimentare, extra-bugetare. Referitor la termenul de 100 de ani pana la care vor ramane clasificate anumite informatii, cred ca este o formulare ambigua. Textul are o lacuna si trebuie sa sufere modificari. Nu-mi dau seama care ar putea sa fie informatia clasificata cfare sa fie pastrata la secret timp de 100 de ani. Singurul reper care-mi vine in minte este povestea ziaristilor rapiti in Irak. In rest, n-am nici un termen de comparatie pentru o informatie care sa fie secreta timp de un secol. Referitor la articolul 8, alineatul 12 din Legea contrainformatiilor si informatiilor, cred ca si aceasta este o prevedere ambigua. Dau un exemplu: daca dumneavoastra scrieti despre inundatii se poate interpreta ca ati creat tensiune si panica si intrati sub incidenta legii." (R.G.) Marius Oprea, consilierul premierului Confuzia nu a fost rezolvata "Exista o confuzie intretinuta din nefericire si situatia nu este rezolvata inca. In momentul de fata, SRI nu mai poate sa faca interceptari decat dupa Codul de Procedura Penala. Dar, in timp, in trecut, s-au facut interceptari, asa cum s-a dovedit public, si pe baza legii vechi, adica a Legii sigurantei nationale, a vechilor proceduri, ceea ce a pus intr-o situatie de ilegalitate o institutie a Romaniei menita sa apere tocmai starea de legalitate, si anume SRI. Asta este marea problema si asta se incearca intr-un fel sau altul cu disperare sa se camufleze prin tot felul de subterfugii". (R.G.) Norica Nicolai, vicepresedintele Comisiei de Aparare din Senat "Abia acum avem o conduita constitutionala" "De principiu, indiferent care ar fi autorul, salut desecretizarea si lansarea in dezbaterea publica a acestor legi. Abia acum avem o conduita constitutionala si responsabila in aceasta privinta. Din punctul de vedere al PNL vom participa si incuraja o dezbatere publica, nu numai pe marginea celor patru legi publicate pe site-ul Presedintiei si pe necesitatea unei legi cadru pe securitatea nationala. (V.D.) Ilie Petrescu, membru al comisiei de aparare din Senat Vom emite o opinie unitara "Vom analiza cu seriozitate cele patru proiecte publicate pe site-ul presedintiei si vom emite o opinie unitara dupa o analiza in cadrul grupului nostru parlamentar". (V.D.)

Doru DRAGOMIR