"Mozaicul", Craiova, an IX, nr. 1 (87), 2006; an IX, nr. 2 (88), 2006. In nr. 1, Ion Buzera scrie un articol de verdict despre "Radu Petrescu, peste mode si timp". Pentru Radu Petrescu, considerat primul dintre scriitorii Scolii de la Targoviste, literatura este o religie, printr-o mitizare perpetua a propriei existente cu ajutorul jurnalului: "Radu Petrescu se plaseaza, dincolo de orice dubiu conjunctural, in primii trei cei mai mari prozatori din istoria literaturii romane de la origini pana in prezent". Un canon care se stabilizeaza la nivelul perceptiei critice, dupa care vor mai urma ani buni pana la acceptarea in ierarhiile didactice. Aceasta discutie, despre legatura dintre programa scolara si critica, este si subiectul anchetei din nr. 2, construita pe intrebari despre structura si permisivitatea programei de literatura romana. Raspund, prin literaturizari sau diferite teorii: Monica Spiridon, Gheorghe Craciun, Gabriel Cosoveanu, Marin Besteliu. Limitele postmodernismului si ale afirmarii sale "sub vremuri" sunt chestiuni subiacente temei principale a acestui numar, care aduce in discutie opera lui Marin Sorescu. Tot Ion Buzera surprinde o latura postmoderna a scriiturii lui Sorescu, dosarul poetului fiind completat de Ovidiu Ghidirmic ("vocatia clasicizarii"), Paul Aretzu (despre receptarea lui Sorescu), precum si de un interviu dat de autorul "Liliecilor" unei publicatii franceze, in 1989. "Apostrof", Cluj, an XVII, nr. 1 (188); an XVII, nr. 2 (189), 2006. Sub titlul "Clujul in toamna...", revista "Apostrof" prezenta acum cateva luni (in nr. 9/ 2005) comunicatul Bisericii Ortodoxe Romane prin care se aducea la cunostinta revistelor de cultura "Apostrof", "Helikon" si "Korunk" (ultimele doua - redactate in maghiara) ca "s-a hotarat restringerea redactiilor intr-un singur spatiu", motivul fiind "nevoia stringenta de spatiu, in vederea proiectelor initiate de Centrul eparhial". Vremea peregrinarilor s-a incheiat de-acum, redactia gasindu-si un nou sediu prin Fundatia pentru Studii Europene inca din decembrie, scrie Marta Petreu "In al XVII-lea an de existenta" (nr. 1, 2006). Cele doua numere de inceput de an din "Apostrof" descriu, in imagini si cuvinte, drumurile scriitorilor romani in Franta, din programul "Les Belles Etrangeres". De pilda, Ion Muresan sta la intrarea in restaurantul cu specific oriental "Fou Thai", Dan Lungu viziteaza La Rochelle, Simona Popescu se afla in partea medievala a orasului, Mircea Cartarescu, Letitia Ilea si Gheorghe Craciun - la expozitia DaDa de la Centrul Pompidou. Jurnalul de calatorie al Martei Petreu, autoare si a fotografiilor, descrie "incercarea de iarna" a scriitorilor nostri, punand vizita lor sub simbolurile iconice ale ratacitorilor Ionesco si Brancusi, ale caror pietre tombale din Montparnasse sunt si ele fotografiate. Inaintea acestui eveniment franco-roman, s-a desfasurat la Paris un colocviu "Hortensia Papadat-Bengescu", din care este reprodusa comunicarea Sandei Cordos, "Un tacut semn de intrebare", despre anii '50 in viata si opera marei scriitoare. Nr. 1 are o consistenta dimensiune memorialistica, prin fragmentele de amintiri ale Georgetei Horodinca (intalniri cu Marin Preda si Gheorghe Dinu) si prin "Jurnalul spiritual (pe sarite)" al Magdei Carneci din 1984), iar in nr. 2 se discuta despre plecare sau exil, in comentariul lui Robert Boyers la opera lui Norman Manea, scriitorul mai recunoscut in strainatate decat in Romania, si in dosarul Carol Iancu, la primirea titlului de doctor honoris causa al Universitatii din Cluj. Cunoscutul istoric si exeget al comunitatilor evreiesti din Romania, rezident in Statele Unite, este omagiat de Andrei Marga, Doru Radosav, Ladislau Gyemant si salutat de E.S. Rodica Radian-Gordon, ambasadoare a Statului Israel la Bucuresti.

Dan GULEA