Sistemul in care ne miscam se indreapta cu pasi siguri catre un regim autoritarist cladit pe sprijinul serviciilor secrete si pe armata. Separarea puterilor in stat exista dar la limita de jos a valorilor democratiei. Parlamentul si-a diminuat rolul esential, acela de a legifera, Guvernul functioneaza pompieristic, in restul timpului fiind ocupat cu luptele de uzura si frecusurile lansate de Cotroceni iar Justitia este manata de la spate pe fagasul conceput de seful statului. Presedintele Traian Basescu anunta la preluarea mandatului ca va fi un sef de stat jucator. Jocul sau politic se plaseaza deseori la limita Constitutiei, fapt semnalat de analisti si amendat chiar de catre partidele de la putere, exceptand PD. In fond Basescu este personajul care pune umarul decisiv la aparitia unui regim in care el capata puteri aproape dictatoriale. Cu ajutorul PD, formatiune politica ce respira doar la comanda liderului de la Cotroceni, actioneaza in plan politic, mai nou printr-un val de racolari in vederea crearii unui mega-partid. PD este doar unul din instrumentele presedintelui. Palatul Cotroceni a depus eforturi uriase pentru acapararea serviciilor secrete. La SRI primul adjunct, colonelul Florian Coldea, care are aproape aceeasi putere cu a lui Timofte, impreuna cu un alt adjunct, colonelul George Viorel Voinescu, sunt oamenii presedintelui. Potrivit intelegerilor din Alianta DA, postul de sef al SIE a revenit liberalilor. Nici pana in ziua de azi schimbarea nu s-a produs, serviciul fiind condus de Gheorghe Fulga, apropiat al lui Iliescu. Administratia prezidentiala a maturat in schimb toti adjunctii serviciului in sedinta CSAT din 18 noiembrie 2005 si si-a instalat doi simpatizanti, directori adjuncti:Silviu Predoiu si Vasilica Sarca. SPP-ul este condus de generalul Lucian Pahontu, recomandat de ministrul Blaga. Directia Generala de Informatii a Apararii este pastorita de Constantin Croitoru, provenit tot din cercurile apropiate Cotrocenilor. Asa incat rapoartele acestor servicii trec pe la Comunitatea Nationala de Informatii condusa de Daniel Moldoveanu, fost membru PD si ajung pe masa presedintelui Basescu. La inceputul anului, istoricul Marius Oprea atragea atentia ca PD nu doreste aprobarea legii Ticu, precizand ca pe fond este vorba de razbunarea lui Basescu pentru legile sigurantei nationale. De altfel incercarea de a trece legile sigurantei fara a-l consulta pe premierul Tariceanu, care este si vicepresedintele CSAT, este tot initiativa pesedintelui. In privinta procesului comunismului seful statului a facut un pas inapoi in iunie 2005 cand i-a cerut lui Ticu Dumitrescu "probele care sa justifice o astfel de atitudine a sefului statului roman". (Mihai TOADER ) Cresterea puterii serviciilor, in dauna cetateanului Traian Basescu a dat multe explicatii pe marginea pachetului de legi privind siguranta nationala, dar nu a spus niciodata care au fost motivele pentru care aceste proiecte au fost mai intai secretizate. Pachetul cuprinde sase proiecte ce contin prevederi extrem de controversate: Legea Apararii Nationale, Legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala, Legea de organizare si functionare a Serviciului Roman de Informatii, Legea de organizare si functionare a Serviciului de Informatii Externe, Legea privind gestionarea si managementul situatiilor de criza, Legea privind statutul ofiterilor de informatii. Criticile si ingrijorarea societatii civile si a unora partide politice - mai ales PNL - au provenit din faptul ca prin aceste proiecte ofiterii de informatii capata puteri sporite, care risca sa dea nastere la abuzuri si pot duce la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Liberalii au cerut chiar respingerea a ceea ce ei au considerat "reinfiintarea vechii securitati". Ei au apreciat ca seful statului nu are argumente serioase pentru secretizarea acestor proiecte de lege, iar prin adoptarea lor se va mari considerabil puterea serviciilor secrete in dauna libertatilor cetatenilor. Reprezentantii PD, fideli presedintelui Basescu, au refuzat sa se exprime clar in favoarea sau in defavoarea proiectelor. De exemplu, in Statutul ofiterului de informatii se prevede ca acestia sunt exonerati de raspunderea penala sau civila daca, prin exercitarea serviciu au vatamat o persoana sau au adus prejudicii acesteia. Mai mult, conform aceluiasi proiect, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul sefului lor. "Un joc politic" Intr-o emisiune la postul public de televiziune, difuzata in urma cu o luna, Traian Basescu catalogheaza drept intoxicari speculatiile aparute in ultimele zile referitoare la secretizarea legilor sigurantei nationale. "Nu este o lipsa de comunicare, ci este, pe de o parte, intoxicare, iar pe de alta parte, un joc politic pe care eu, pana la o limita, il pot accepta cu oarecare bunavointa, desi stiu de unde vine", a spus Traian Basescu. El a precizat ca nu a dorit pentru moment sa faca publice legile pentru a nu se crea "o harmalaie inutila", pornind de la premisa ca, daca el ar fi avut 500 de observatii la pachetul legislastiv, cu siguranta societatea civila ar fi avut 5000. Comisia parlamentara de control a SRI a ingropat, recent, acest pachet de legi, arhivandu-l. "Acest pachet legislativ nu poate fi introdus in dezbaterea Comisiei, sub nici o forma, deoarece CSAT si serviciile de informatii nu sunt abilitate sa initieze proiecte de lege si nici nu pot sesiza Parlamentul Romaniei in acest sens", a explicat presedintele Comisiei, senatorul liberal Radu Stroe. El a mai sustinut ca aceasta comisie nu este abilitata, potrivit procedurilor parlamentare si normelor legale in vigoare, sa dezbata proiecte de lege si sa intocmeasca pentru acestea rapoarte pe fond. "Referitor la un viitor pachet de legi privind securitatea nationala ar fi necesar ca respectivele legi sa fie elaborate in stricta concordanta cu drepturile si libertatile cetatenilor, consfintite prin Constitutia Romaniei", a conchis Stroe. Surprizele din dosarele CNSAS, anuntate Deputatul PNL George Scutaru i-a solicitat presedintelui Traian Basescu sa spuna de unde are informatiile pe baza carora a afirmat ca dosarele predate CNSAS contin "surprize" privind politicieni care au colaborat cu fosta Securitate. Scutaru a sustinut ca Traian Basescu trebuie sa ofere informatii suplimentare care sa elimine orice fel de neclaritati cu privire la dosarele predate CNSAS. "In cazul in care presedintele nu isi va explica declaratiile, ar lasa sa planeze suspiciuni ca i s-au servit selectiv anumite dosare din arhiva SRI", a aratat deputatul liberal. El a afirmat ca este necesar sa se afle ce institutii i-au furnizat lui Traian Basescu informatiile care l-au determinat sa afirme ca dosarele contin dovezi ce atesta legatura unor oameni politici cu fosta Securitate pentru ca, daca informatiile provin de la SRI, s-ar putea intelege ca dosarele fostei Securitati au fost folosite ca arme politice. "Pentru a nu se intelege ca Radu Timofte a fost mentinut in fruntea SRI pentru a oferi informatii despre politicieni din dosarele fostei Securitati este necesar ca presedintele Traian Basescu sa aduca clarificarile necesare pe acest subiect", a mai apreciat Scutaru. Dosarele predate CNSAS vor contine foarte multe surprize privind politicieni care au colaborat cu fosta Securitate, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa la Cluj, presedintele Traian Basescu. "Vor fi foarte multe surprize in cele 1,3 milioane de dosare predate CNSAS din cate mi s-a spus. Este imposibil sa nu fie surprize in 1,3 milioane de dosare care au fost considerate secrete, printre care se afla si dosare de politicieni", a afirmat seful statului. Basescu a cerut noului Colegiu CNSAS reverificarea, impreuna cu SRI, a unor dosare secretizate. "S-a convenit pastrarea in regim secret a circa 100.000 de dosare despre care o comisie afirma ca a constatat ca ceea ce contin mai are inca valabilitate. Cer noului CNSAS sa reverifice impreuna cu SRI cele 100.000 de dosare si sa vada daca toate se justifica sau nu. Sa-si asume responsabilitatea desecretizarii si altor cateva zeci de mii. Cei care tot vor sa deconspiram Securitatea sa se uite prin dosare si sa treaca de la stadiul de tipat la stadiul de munca, pentru ca au pe ce", a subliniat presedintele Romaniei. Condamnarea comunismului, ramasa in aer Reprezentanti ai societatii civile au cerut insistent, ultima data in urma cu o saptamana, conducatorilor institutiilor statului condamnarea comunismului. Raspunsul presedintelui Traian Basescu s-a lasat asteptat, cel putin pana acum. Sorin Iliesiu i-a trimis lui Traian Basescu, in 24 octombrie, o scrisoare deschisa prin care ii propunea sefului statului constituirea, sub egida Presedintiei Romaniei, a unei Comisii care sa constate crimele comunismului. In baza respectivului document stiintific, sustinea autorul scrisorii, se va putea condamna comunismul, iar presedintele va putea cere astfel, in fata Parlamentului, condamnarea comunismului, la fel cum s-a procedat si in cazul condamnarii Holocaustului. Acest demers al lui Iliesiu, unul dintre autorii filmului "Piata Universitatii - Romania", nu este singular. In luna mai, anul trecut el a adresat un apel si Parlamentului Romaniei sa faca demersuri pentru demararea Procesului Comunismului in Romania si pentru organizarea unei noi Conferinte de la Ialta. Sorin Iliesiu a cerut Legislativului roman sa urmeze exemplul Parlamentului Letoniei, prin condamnarea comunismului si a tot ceea ce a facut posibila impunerea comunismului in Romania impotriva vointei poporului roman. "Va solicitam in mod ferm sa condamnati regimul comunist din Romania ca nelegitim si criminal". Astfel incepe Apelul adresat presedintelui Traian Basescu, saptamana trecuta, la 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara, de peste 30 de organizatii neguvernamentale de prestigiu. Documentul este semnat de peste 300 de personalitati al caror crez este ca adevarata reforma morala a Romaniei nu poate incepe fara asumarea si infierarea ororilor trecutului si a fost lansat in urma cu o saptamana. Semnatarii au sustinut ca o condamnare oficiala a crimelor comunismului "trebuie facuta cat mai curand posibil", ei sugerandu-i presedintelui Basescu ca declaratia publica ar trebui facuta la data de 22 aprilie, cand "aniversam inceputul manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii, cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile si de nopti fara intrerupere)". Initiatorul Apelului este Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice. Printre organizatiile semnatare se numara GDS, Asociatia Pro Democratia, APADOR-CH, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Societatea Academica din Romania, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Alianta Civica, Blocul National al Revolutionarilor, Fundatia Academia Civica, Fundatia "Timisoara '89", alaturi de acestea fiind o lunga lista de personalitati. In Apel se subliniaza ca solicitarea condamnarii comunismului a fost exprimata de societatea civila inca din 1990 si este in consens cu Rezolutia 1481 adoptata la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind necesitatea condamnarii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare. "Dati-mi probele" Intr-un interviu din iunie 2005, acordat unui cotidian central, intrebat fiind daca are de gand sa declanseze procesul comunismului, Basescu a replicat: "Nu stiu daca asta ar declansa procesul comunismului. In acelasi timp, eu am avut o discutie cu domnul Ticu Dumitrescu pe aceasta tema. Daca va aduceti aminte, a mai fost o recunoastere a sefului statului roman, recunoasterea Holocaustului. Dar acea recunoastere a avut la baza un studiu si documente. Eu asta i-am cerut domnului Ticu Dumitrescu: "Dati-mi probele care sa justifice o astfel de atitudine a sefului statului roman!". Imi trebuie acea expertiza, dincolo de ceea ce stim toti, de la parinti, de la unchi, de la oricine. Imi trebuie un document stiintific, care sa probeze atrocitatile pe care le-ar fi facut comunismul in perioada anilor '50, dar si dupa aceea, banuiesc ca la asta se refera, cu detinutii politici, cu munca fortata si asa mai departe. (Anca HRIBAN) Ticu Dumitrescu banuia ceva Constantin Ticu Dumitrescu a luat parte ca invitat de onoare al Societatii Timisoara, in ziua de 12 martie anul trecut, la festivitatile prilejuite de implinirea a 15 ani de la lansarea Proclamatiei de la Timisoara. Intr-o discutie cu presedintele Traian Basescu, la o iesire ridicata de ton a acestuia, liderul AFDPR i-a replicat categoric: "Constantin Ticu Dumitrescu nu primeste lectii de la nimeni!". (Anca HRIBAN) Basescu, vizat de Lustratie Comandantii de nave sau de aeronave care au facut politie politica, precum si loctiitorii acestora nu vor mai putea avea acces la functii publice. Aceasta prevedere a fost inclusa in Legea Lustratiei, avizata favorabil, ieri, de senatorii din Comisia Juridica si din cea pentru Drepturile Omului. Timp de patru ore, parlamentarii au discutat despre functiile care vor fi vizate de textul legii. Astfel, in aceasta categorie vor intra, la propunerea conservatorului Gavrila Vasilescu, si comandantii de nave, functie ocupata in trecut si de presedintele Basescu, dar si pilotii. De altfel, amendamentul lui Vasilescu a avut si sprijinul liberalilor, care au votat cot la cot cu Opozitia, pentru adoptarea lui. Senatorul PNL Norica Nicolai a identificat imediat si partea buna a ideii conservatorului: "extinderea suveranitatii nationale pe teritoriul navelor si al aeronavelor", un lucru "corect din punct de vedere legal". Si senatorul Gavrila Vasilescu a sarit sa-si apere amendamentul, negand totodata ca acesta face referire la presedintele Basescu. Vasilescu a aratat ca, atata vreme cat legea ii include pe casierii din Ministerul de Finante, nu ii poate exclude pe comandantii navelor sau aeronavelor. "Ei, in momentul in care paraseau porturile, era si presedinti, si sefi politici, puteau sa aresteze un om. Indeplineau mult mai multe functii. Deci daca cel care platea in valuta a fost nominalizat, atunci cum putem sa dam la o parte o asemenea categorie de oameni. Putea sa faca ceea ce face si un procuror, si un judecator", a pretins conservatorul. Stolojan sub incidenta legii Alt amendament contestat de initiatori, dar adoptat cu majoritatea voturilor senatorilor prezenti, a fost aplicarea prevederilor legii si pentru guvernatorii si viceguvernatorii BNR care au colaborat cu Securitatea, pentru presedintii si vicepresedintii bancilor de stat si ai sucursalelor acestora, precum si a persoanelor cu responsabilitati in domeniul operatiunilor valutare. Initiatorii au facut legatura intre aceasta prevedere si actualul consilier prezidential Stolojan, care a avut astfel de responsabilitati in perioada regimului comunist. Senatorii au mai stabilit si ca, de la intrarea in vigoare a legii vor fi suspendati din functiile publice detinute fostii presedinti, vicepresedinti, judecatorii si procurorii care au colaborat in orice fel cu Securitatea sau cu alte servicii secrete. Vizati de Legea Lustratiei vor mai fi si sefii misiunilor diplomatice, ministrii din aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe, precum si sefii misiunilor diplomatice consulare si comerciale care au activat inainte de 1989. Legea mai prevede sanctiuni si pentru persoanele cu functii de conducere la nivel local, central sau regional, care au facut parte din Inspectoratul General al Militiei, dar si pentru reprezentantii centrelor de detentie si ai lagarelor de munca din perioada comunista. De asemenea, legea prevede un termen de 30 de zile pentru ca aceia care exercita functii sau demnitati publice, si care au avut relatii cu fosta Securitate, sa isi dea demisia. CNSAS va fi institutia care va emite, in termen de 90 de zile, certificatele privind compatibilitatea persoanelor cu functiile detinute. Prevederi anti-Basescu si Stolojan Deputatul PNL Mona Musca a comentat, in urma votului din Senat ca amendamentele senatorilor privind includerea comandantilor de nave si ai reprezentantilor misiunilor diplomatice comerciale in Legea Lustratiei sunt "absurde" si ii vizeaza pe presedintele Traian Basescu si pe consilierul prezidential Theodor Stolojan. "Trebuie sa recunosc ca am si unele nemultumiri - cateva amendamente care vizeaza persoane, si nu principii. Ori, o lege nu trebuie sa vizeze o persoana sau alta, ci trebuie sa aiba valabilitate in timp", a spus Musca. "Ei (n.r. comandantii de nave) pana la urma, conduceau navele sau aeronavele, drept urmare de ce sa-i bagi in aceeasi oala cu cei care faceau politie politica sau conduceau destinele oamenilor pe baza functiilor de conducere pe care le aveau in partid sau in stat?", a aratat deputatul PNL. "Functionarii din ministere si toti cei care erau sub ministru-secretar de stat nu faceau altceva decat sa indeplineasca ordinele pe care le primeau de la acestia. Drept urmare, sa introduci un asemenea amendament care iese complet din textul legii, coboara si vizeaza functiile de jos mi se pare ca nu are decit un singur inteles si se refera la o singura persoana", a explicat Musca, lasand sa se inteleaga ca vizat este, in acest caz, consilierul prezidential Theodor Stolojan. "Nu cred ca a fost introdus pentru mine, care nu am fost comandant de nava", a replicat deputatul liberal, ca raspuns la intrebarea daca amendamentul privind comandantii de nave face referire la Traian Basescu. Deputatul PNL si-a exprimat speranta ca aceste prevederi vor fi modificate la Camera Deputatilor, care este Camera decizionala in acest sens. Revolta in tabara democrata Presedintele executiv al PD Adriean Videanu a spus ca amendamentul prin care au fost inclusi in Legea Lustratiei si fostii comandanti de nava, este "absolut penibil". "Chiar eram ingrijorat ca amendamentul sa nu vizeze si soferii mei de la RATB si imi era teama sa nu raman fara ei", a comentat ironic Videanu, citat de Mediafax. Democratul a mai spus ca doar cine nu stie ce inseamna un comandant de nava sau de aeronava poate face asemenea amendamente. (Valentina DELEANU) Legea antinomenclatura, respinsa de deputatii juristi Proiectul PIN nu se discuta impreuna cu Legea lustratiei Proiectul de lege antinomenclatura, initiat de reprezentantii PIN, care prevedea interzicerea accesului la demnitati publice pentru fostii membri ai nomenclaturii comuniste, a fost respins ieri la nivelul Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor. Proiectul, initiat de deputatii Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu, primise inca de la sfarsitul anului trecut raport de respingere din partea Comisiei, insa plenul Camerei Deputatilor a votat luna aceasta retrimiterea legii la Comisie pentru a fi discutata impreuna cu Legea lustratiei. Astfel, deputatul PD Daniel Buda a propus ieri, in sedinta acestui for, amanarea dezbaterilor pe proiect pentru ca cele doua legi sa fie dezbatute impreuna, insa deputatii PNL au propus mentinerea raportului de respingere. Totusi, liberalul Gheorghe Gabor a sustinut propunerea lui Daniel Buda, pentru ca presa sa nu poata scrie ca membrii Comisiei juridice nu vor sa-i deconspire pe fostii securisti. In final, deputatii au decis mentinerea raportului de respingere a proiectului de lege. Deputatul Cozmin Gusa a afirmat ca nu este surprins de aceasta decizie, care contravine insa hotararii plenului. "Nu pot insa sa nu remarc diferenta de tratament intre o lege a noastra (n.r.- a reprezentantilor PIN) si o lege initiata de PNL", a spus Gusa, citat de Mediafax. (R.P.)