Cristian UNTEANU 

"Politica nu este arta posibilului. Consta in a alege intre dezastruos si neplacut la gust" (J.K. Galbraith) Cat de aproape suntem de intrarea in Uniunea Eropeana si cum se fac jocurile in jurul Romaniei? Raspunsurile sunt foarte diverse, in functie de interesele marilor jucatori si, intr-o anume masura, de ceea ce ne-am dori noi sa credem ca se intampla. Nu stiu insa daca toti decidentii politici de la noi au fost informati in detaliu despre ce se intampla acum la nivelul Parlamentului European si ce s-ar putea sa ne astepte. Sa pornim de la faptele vizibile. Va mai amintiti cata incredere exista ca raportul Comisiei Europene de la mijlocul lunii mai va fi cel definitiv, fiind ultima evaluare in functie de care sa avem si raspunsul, garantat pozitiv in viziunea oficialilor romani? De luni de zile s-a tot repetat ca este foarte posibil sa nu fie asa, sa mai existe in toamna un alt raport de tara, fapt confirmat la Bucuresti de directorul general al DG Extindere din Comisia Europeana. De cel putin trei luni de zile se pomeneste la Bruxelles ca este foarte probabil ca pentru Romania si Bulgaria sa se instituie o premiera absoluta in istoria extinderii UE, "aderarea cu asterisc". Adica exact cum s-a procedat odata cu problema vizelor, numai ca acum ar fi vorba despre proceduri ultra-severe de monitorizare timp de ani de zile. In plus, confirmarea senzatiei ca cele doua tari constituie un caz cu totul aparte si tratate ca atare. Rezultatul unor decizii de ultima ora? Absolut deloc. In 7 aprilie 2005, Jos� Manuel Barosso, presedintele Comisiei Europene, adresa o scrisoare presedintelui Parlamentului European, Josep Borrell Fontelles. Atentie la nuante! "Comisia Europeana considera ca cererea Parlamentului European de a fi pe deplin asociat la o posibila decizie privind amanarea aderarii Romaniei sau a Bulgariei ca fiind rezonabila in raport cu situatia fara precedent ca decizia privind aprobarea Tratatului de Aderare sa fie data cu 20 de luni inainte de aderare si pentru a garanta controlul democratic al acestui proces....Iar daca Parlamentul European isi va exprima parerea asupra folosirii clauzei de amanare a aderarii, Comisia Europeana urmeaza sa ia foarte in serios aceste pareri inainte de a face orice fel de recomandare pe aceasta tema in scopul de a asocia pe deplin Parlamentul European la orice posibila decizie privind amanarea aderarii (subl.n.)". Raportul Moscovici din acest an a confirmat deja aceasta realitate. Problema este ca, pana acum, Parlamentul European doar dezbatea raportul Comisiei Europene si audia comisarul de profil, context in care Raportul este foarte dificil, daca nu chiar imposibil de respins. Dar, in acest an, folosindu-se din plin de recomandarea continuta in scrisoarea lui Borrell, o parte dintre europarlamentarii europeni, in primul rand din grupul PPE, dar si cu sprijinul unor voci influente din alte zone ale spectrului politic, incearca sa organizeze o dezbatere in Comitetul pentru afaceri externe asupra aderarii Romaniei si Bulgariei. Scopul? Formularea unei opinii a Parlamentului European care sa preceada Raportul din mai al Comisiei Europene. Mai in clar, sa oblige Comisia ca, in forma finala a raportului, sa introduca elementele esentiale din pozitia Parlamentului Eruopean. Este toata lumea de acord cu cererea formulata de Comitetul pentru relatii externe al Parlamentului European? Se pare ca nu, din moment ce, pe 6 martie, la Strasbourg, discutiile pe aceasta tema in Conferinta Presedintilor au fost inconcludente. Drept care, pe 20 martie, domnul Elmar Brok, adreseaza din nou o scrisoare presedintelui Parlamentului European (transmisa in copie tuturor presedintilor grupurilor politice) in care solicita ca, pe 26-27 aprilie, in Comitetul pentru relatii externe pe care-l conduce, sa fie prezentate "doua rapoarte concise" despre Romania si Bulgaria. Apoi, raportul Comisiei Europene sa fie dezbatut in sedinta plenara pe 16 mai si sa fie elaborata o rezolutie finala pentru Summit-ul din luna iunie. Din punct de vedere politic, propunerea este extrem de importanta pentru ca, dupa cum ne-au spus unele surse, aceasta ar putea fi ocazia in care sa vedem un posibil atac de amploare pe teme sensibile. Atac politic in esenta sa, depasind deci limitele de evaluare tehnica obiectiva ce poate ar fi prevalat in viziunea expertilor Comisiei Europene. Exista, spuneam, si nu de ieri-alaltaieri, voci foarte influente care spun ca Romania (dar si Bulgaria, in aceeasi masura) nu a realizat inca standardele cerute, ca mai are de facut mult in domeniul stabilizarii unei societati democratice reale etc. Sunt voci de la PPE, de la socialisti, de la verzi. Numai doua exemple: pus pe ganduri de ce i-au spus avocatii olandezi care reprezinta ROMPETROL, europarlamentarul olandez Jan Wiersma a solicitat deja Comitetului juridic din Parlamentul European (dar si Comisiei Europene) sa prezinte o analiza asupra modului in care procurorii romani au anchetat acest caz. In ideea de a argumenta un amestec al politicului in justitie. Deci o incalcare a criteriilor politice Copenhaga. Tot la fel s-a cerut si mentionarea cazului Gregorian Bivolaru. Iar lobby-ul romanesc? Ramane sa ne bazam pe forta, competenta, onestitatea si stiinta de carte a euro-observatorilor nostri. P.S. Presedintele Parlamentului European si-a amanat, pentru candva la toamna, vizita pe care urma s-o faca in aprilie la Bucuresti si Sofia.