Noul CNSAS, condus de Ticu Dumitrescu, are acces la 1,3 milioane de dosare ale unor cetateni romani de toate profesiile, nu numai din serviciile secrete, si la inca o parte din cele 100.000 de dosare secretizate, la care a facut referire Traian Basescu in timpul vizitei sale la Cluj, din acest sfarsit de saptamana. Ordonanta de Urgenta nr. 16/2006 (de completare a Legii "Ticu", privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica), publicata deja in Monitorul Oficial, va face posibila o operatiune de anvergura, fara precedent. Aceasta va fi dezbatuta azi in Parlamentul Romaniei, la Camera Deputatilor. Indiferent de eventualele amendamente pe care le vor aduce parlamentarii, noua "Lege Ticu" a produs deja un adevarat cutremur in serviciile secrete, provocand un val de pensionari inainte de termen. Modificarile la lege declanseaza, astfel, o veritabila vanatoare impotriva celor care au fost angajati de Securitate in perioada 1945-1989, dintre care o parte mai activeaza inca in servicii, multi ca ofiteri sub acoperire. Conform ordonantei, orice cetatean are dreptul sa ceara la CNSAS verificarea urmatoarelor categorii profesionale, demnitati sau functii: sefi si adjuncti din SIE, SRI, STS, SPP, DGIA sau DGIPA, magistrati, avocati, ofiteri ai MAI, diplomati sau personal diplomatic, personalul din conducerea invatamantului, ca si acela din cercetarea stiintifica, personalul militar si civil cu functii de conducere in MApN. Pe langa acestia, pot fi verificati presedintele, vicepresedintele, secretarul general si alte cadre de conducere statutara a partidelor politice, pe plan national si local, prefecti, subprefecti, directori de prefectura, secretari ai consiliilor judetene, primari, viceprimari, consilieri locali, analisti politici, membri ai consiliilor de administratie din presa scrisa si audio-vizuala. Oricine va putea cere verificarea dosarelor altora Marea noutate este ca de la data intrarii in vigoare a legii, orice cetatean, dar si orice ziarist, are dreptul de a solicita si a fi informat in legatura cu calitatea de agent sau colaborator al politiei politice a persoanelor care ocupa o serie de functii importante in societate. Aceasta inseamna ca foarte multa lume va putea solicita informatii despre cine a colaborat sau nu cu Securitatea, spre deosebire de trecut unde, cu mici exceptii, nu te puteai interesa decat de propriul dosar. Ordonanta mai stabileste ca "este agent al politiei politice comuniste orice persoana care, avand calitatea de lucrator operativ al organelor de securitate sau de militie, inclusiv ofiter acoperit, in perioada 1945 - 1989 a desfasurat activitati de politie politica in sensul prezentei legi". Prin urmare, toate persoanele vizate de lege sunt obligate sa dea declaratii ca n-au facut parte din "structurile represive" de dinainte de 1989, situatii de fapt care se verifica de catre autoritatile competente sub aspectul falsului in declaratii. Legea mai prevede ca "Verificarile se sisteaza daca persoana care exercita una din demnitatile sau functiile enumerate la art. 2 demisioneaza in termen de 15 zile de la data comunicarii acestor verificari". Cu alte cuvinte, daca verificatul pleaca de buna voie, trecutul sau de fost agent al politiei politice nu va mai fi rascolit. Pensionarea anticipata, preferata demisiei Prin urmare, din perspectiva prezentei legi, este limpede ca toti cei care se simt "cu musca pe caciula" sunt nevoiti sa paraseasca sistemul chiar daca nu le convine, pentru ca daca s-ar opune, adevarul ar iesi in cele din urma la iveala cu consecinte ce nu mai pot fi evitate. Optiunile nu-ti lasa loc de arbitrariu. Pe de o parte esti obligat prin lege sa dai o declaratie ca n-ai facut politie politica, declaratie care intra sub incidenta infractiunii de fals in declaratii. Daca recunosti ca ai facut, esti automat demis din functie. Daca minti ca n-ai facut, iar verificarile CNSAS te depisteaza "pozitiv", ajungi tot la demitere, dar si cu dosar penal de fals in declaratii. Iata asadar ca cel mai convenabil e sa te ceri singur afara. In ultimele zile, numerosi sefi de sectii judetene ale Serviciului Roman de Informatii, precum si loctiitori ai acestora, au inceput sa paraseasca sistemul, inainte de a indeplini varsta limita de pensionare, intr-o actiune vadit organizata. Conform informatiilor detinute de ZIUA este vorba de conducatori de sectii judetene ale SRI, precum si loctiitori ai acestora, care cer de bunavoie eliberarea din functiile pe care le-au ocupat, sub diverse pretexte, cel mai uzual fiind "trecerea in rezerva la cerere".. Cum sistemul militarizat in care functioneaza serviciile secrete permite pensionarea inainte de implinirea varstei de 50 de ani - mai precis dupa doar 15 ani de serviciu - apare preferabila pensionarea anticipata, la cerere, care iti asigura un venit lunar decent si un ajutor banesc de pana la 20 de solde, in functie de vechimea acumulata in sistem. In legatura cu valul de demisii din SRI, Biroul de Presa al acestei institutii nu a negat informatia, dar ne-a comunicat ca "recentele modificari survenite la comanda unor sedii judetene ale SRI sunt urmarea fireasca a indeplinirii de catre ofiterii respectivi a conditiilor de pensionare, in conformitate cu Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare". Cum n-am fost multumiti de acest prim raspuns si ne-am exprimat indoiala cu privire la adevarul celor afirmate, purtatorul de cuvant al SRI, Marius Bercaru, ne-a informat suplimentar ca valul de pensionari ar viza doar "trei sefi de sectii si 12 ofiteri mai cu maturitate". La cateva zile dupa prima solicitare de informatii, am primit si un comunicat oficial cu numele a trei sefi de sectii judetene care au fost "trecuti in rezerva la cerere" prin hotararea Biroului Executiv al Consiliului Director din Serviciul Roman de Informatii emisa la data de 23 martie 2006. Respectivii sunt: col. Ovidiu Craciun, sef al SRI Neamt, pentru a carui inlocuire a fost desemnat lt. col. Bodgan Mandrila; col. Marin Udrescu, sef al SRI Valcea, care a fost inlocuit cu mr. Lucian Danut Leafu; si col. Anton Toni Smadu, sef al SRI Braila, care a fost inlocuit cu lt. col. Severin Florian Lungu. Vanzoleala si la alte servicii O situatie similara cu cea de la SRI este previzibila si la Serviciul de Informatii Externe, intrucat, sub auspiciile legii, pe langa sefii si adjunctii acestui serviciu, intra si "personalul diplomatic si consular". Personal care este controlat si avizat la toate nivele de SIE, stiut fiind ca in aceasta zona se afla inca angajati numerosi ofiteri sub acoperire care au lucrat la ambasade si consulate inca de pe vremea regimului comunist. Tot ofiteri care au facut parte din structurile Securitatii mai pot fi gasiti, si tot sub acoperire, la SPP si la STS, dar mai ales la Directia Generala de Informatii a Armatei, sau la UM 0962, celebra structura de informatii a Ministerului de Interne, controlata de Virgil Ardelean. Practic, in acest moment, orice cetatean poate cere date despre un ofiter al acestor stucturi, invocand o presupusa calitate de "ofiter acoperit". (Razvan SAVALIUC) Basescu avertizeaza Dosarele CNSAS contin surprize Dosarele predate CNSAS vor contine foarte multe surprize privind politicieni care au colaborat cu fosta Securitate, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, la Cluj, presedintele Traian Basescu. "Vor fi foarte multe surprize in cele 1,3 milioane de dosare predate CNSAS din cate mi s-a spus. Este imposibil sa nu fie surprize in 1,3 milioane de dosare care au fost considerate secrete, printre care se afla si dosare de politicieni", a afirmat seful statului. El a cerut noului Colegiu CNSAS reverificarea, impreuna cu SRI, a unor dosare secretizate. "S-a convenit pastrarea in regim secret a circa 100.000 de dosare despre care o comisie afirma ca a constatat ca ceea ce contin mai are inca valabilitate. Cer noului CNSAS sa reverifice impreuna cu SRI cele 100.000 de dosare si sa vada daca toate se justifica sau nu. Sa-si asume responsabilitatea desecretizarii si altor cateva zeci de mii. Cei care tot vor sa deconspiram Securitatea sa se uite prin dosare si sa treaca de la stadiul de tipat la stadiul de munca, pentru ca au pe ce", a subliniat presedintele. El a mai precizat ca au fost desecretizate cele 1,3 milioane de dosare de la SRI, ca a fost predata arhiva Dunarea de la SIE la Arhivele Statului, ca a inceput predarea arhivei CAER si a Pactului de la Varsovia, prin hotarari ale CSAT, fara nici o alta lege. (Mediafax) Categoriile de persoane care pot fi oricand verificate Articolul 2, punctul 2 din Ordonanta de Urgenta nr. 16/2006, care completeaza "Legea Ticu", stabileste ca orice cetatean sau jurnalist are dreptul sa fie informat, la cerere, cu privire la calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice a persoanelor care candideaza la alegerile prezidentiale, generale si locale, dar si a urmatoarelor categorii de demnitari sau functionari: - prefect, subprefect, director in prefectura, secretar general al consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, primar, viceprimar, consilier judetean, consilier in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consilier local, sefii serviciilor publice deconcentrate in judete; - directorul si adjunctii sai, conducatorii structurilor judetene de la Serviciul Roman de Informatii, directorul si adjunctii sai de la Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor; - judecatorii si magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si din cadrul Departamentului National Anticoruptie, judecatorii, procurorii si prim-grefierii de la instantele si Parchetele civile si militare, avocatii si notarii publici; - personalul diplomatic si consular; - presedinte si presedinte de sectie la Consiliul Legislativ, persoane cu functii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si din Agentia Nationala a Functionarilor Publici, presedintii si membrii Consiliului Concurentei, ai Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare, ai Institutului National de Statistica si ai Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara; - membru in consiliile de administratie ale societatilor publice de radio si de televiziune, actionar, administrator, director, redactor sef, redactor in serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisa, analisti politici si asimilati acestora, dupa caz; - rectorul, prorectorii, secretarul stiintific al senatului universitar, decanii, prodecanii, secretarii stiintifici de facultate si sefii de catedra din institutiile de invatamant superior de stat si private; - inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului scolar judetean, director de liceu ori grup de scolar, precum si director in institutiile de cultura, la nivel national, judetean, municipal si local; - presedinte, vicepresedinte, secretar general si ceilalti membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel national, judetean si local, sau ai unei organizatii neguvernamentale si asimilati ai acestor functii; - personalul militar si civil cu functii de conducere din Ministerul Apararii Nationale si din statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, conform nomenclatoarelor de functii, precum si comandantii de unitati sau echivalente". Actiune anti-nomenclaturisti Organizatiile de tineret ale PPCD din Transilvania si Banat vor declansa o actiune de identificare a fostilor nomenclaturisti PCR, care ocupa in prezent functii in administratia locala. Presedintele TCD Cluj Leonard Horvath a declarat ieri, potrivit Mediafax, ca operatiunea de identificare a primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali si judeteni care au facut parte din structurile PCR va dura aproximativ trei luni, dupa care numele gasite vor fi date publicitatii. "Vom cere persoanelor care au facut parte din nomenclatura PCR sa isi dea demisia de onoare. Este un mijloc prin care sustinem Legea lustratiei, proiect al PPCD, care este preluat de toate partidele sub o forma trunchiata pentru a fi discreditat", a spus Horvath. Acesta a mai spus ca TCD ar putea face apel si la CNSAS pentru identificarea demnitarilor locali care au colaborat cu fosta Securitate. (V.D.) Demis pentru politie politica Conducerea SRI a decis sa il treaca in rezerva si pe colonelul Ion Faget, seful Sectiei Judetene de Informatii Gorj. Acesta a fost acuzat de un medic ca l-a urmarit fara motiv, chiar si dupa 1989. Doctorul Dumitru Lita a gasit in propriul lui dosar, printre alte note informative si rapoarte intocmite de informatori, un document din mai 1991 si semnat de maiorul, la vremea respectiva, Ion Faget, care propunea: "Nu se scoate din atentie. Sa fie lucrat in continuare". Doctorul Lita considera ca a fost victima politiei politice, "care dureaza din 1978 si chiar pana in prezent pentru un presupus azil politic pe care eu, in realitate, nu l-am cerut. Nu eram sigur ca sunt inca urmarit, dar aceasta a fost dovada". Generali trecuti in rezerva Conducerea SRI a dispus trecerea in rezerva si a coloneilor Andrei Constantin, Vasiluta Profir si Costin Alexandru Corneliu Ioan. Inainte de a fi trecuti in rezerva, cei trei ofiteri au fost avansati la gradul de general de brigada. Tot in ultimele doua luni, doi generali SRI au trecut si ei in rezerva. Este vorba despre generalul SRI dr. Cristian Celea, fostul director al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Doctorul Celea a ocupat functia de director general al CNAS in perioada ianuarie 2003-februarie 2005. Dupa ce si-a dat demisia din postul de director general al CNAS, generalul Celea a revenit la Spitalul SRI "prof. dr. Ionescu Agripa". Celalalt general SRI trecut in rezerva este Mincu Silvestru. Potrivit unor informatii neoficiale, in perioada urmatoare vor mai avea loc numeroase treceri in rezerva atat din SRI cat si din alte servicii de informatii. (V.D.) Reactii Ticu Dumitrescu, presedintele CNSAS "Cei care se retrag pot fi inlocuiti" "In discutiile care au avut loc, eu am cerut ca toti ofiterii SRI sa fie verificati. In conditiile actuale, macar directorii judeteni sa fie verificati. Oricum, cei care se retrag pot fi inlocuiti, intrucat in 16 ani serviciile si-au creat mii de ofiteri tineri mult mai bine pregatiti si cu o alta mentalitate decat cei formati in perioada comunista." Marius Oprea, consilierul premierului pe probleme de securitate "Se retrag pentru ca oricum ar fi fost demisi" "Modificarile aduse Legii Ticu constituie un prim pas, pentru ca, pe de o parte, acesti ofiteri de la conducerea directiilor teritoriale SRI sunt supusi controlului, iar pe de alta parte, si ofiterii activi a caror activitate nu face obiectul verificarilor CNSAS, in cazul in care se constata ca au facut politie politica in trecut, se solicita demiterea lor din functie. Ba mai mult, dosarele acestora sunt trimise la Parchet, pentru ca la intrarea in SRI au dat o declaratie ca nu au facut politie politica. In ceea ce priveste decizia unor directori judeteni din SRI de a se retrage, este normal ca ei sa recurga la aceasta solutie, pentru ca odata ce s-au retras, nu mai fac obiectul verificarilor. Ei se retrag pentru ca oricum ar fi fost demisi." Radu Stroe (PNL), presedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI "Este o masura corecta" "Modificarile aduse la Legea Ticu constituie un fapt imbucurator. Este o masura corecta, buna, pozitiva, care speram ca va avea efecte benefice atat la nivelul societatii, cat si al SRI. De altfel, initial, s-a pus problema verificarii si ofiterilor din structurile inferioare, nu numai a sefilor de directii judetene." Zoe Petre, analist politic "Este vorba despre o curatenie de primavara" "Nu este vorba despre un cutremur provocat de modificarile Legii Ticu, ci este vorba despre o curatenie de primavara. Iar daca sefii directiilor teritoriale ale SRI se retrag din functie, inseamna ca stiu ei de ce-o fac. Se stie ca in structurile judetene este o atmosfera sinistra, diferita de cea din Bucuresti, unde este un mediu mai scuturat. In ceea ce priveste problema inlocuirii in functie a celor care s-au retras, societatea trebuie sa fie foarte atenta si sa nu acorde cecuri in alb niciunei persoane. Pentru ca si tinerii au fost instruiti tot de cei cu vechime in sistem, ceea ce face ca tineretea sa nu fie o virtute in acest caz." Catalin Harnagea, fost director al SIE "CNSAS n-o sa poata face fata cererilor" "E un lucru bun, pentru ca noua formula a legii o sa termine cu suspiciunile despre o persoana sau alta. Ce e rau e ca CNSAS n-o sa poata face fata cererilor si nici n-o sa aiba fizic numarul de angajati care sa verifice dosarele. Raspunsurile o sa soseasca ca si pana acum, tarziu, dupa sase luni, sau chiar un an." Mihai Pelin, scriitor "Vor continua reglarile de conturi de ordin personal" Mihai Pelin considera ca indiferent de modificarile care au fost aduse Legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica activitatea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) nu se va imbunatati. Prin schimbarea componentei Colegiului CNSAS, Pelin crede ca "vor continua reglarile de conturi de ordin personal", intre membrii acestei institutii, asa cum s-a intamplat si in trecut, fapt ce a condus la blocarea activitatii CNSAS. (Grupaj realizat de Valentina DELEANU si Doru DRAGOMIR)