Varujan VOSGANIAN 

Discutiile din toamna trecuta in legatura cu situatia invatamantului romanesc au fost duse de sindicate preponderent in chestiunea salarizarii cadrelor didactice. Ulterior, in fata refuzului autoritatilor de a majora salariile peste nivelul stabilit initial prin proiectul de buget (adica cca 12%) din considerente legate de tintirea inflatiei, discutia a fost dusa spre realizarea unui program de modernizare a invatamantului si care avea in vedere cateva programe privind infrastructura din educatie, de la acoperisurile scolilor si pana la hartile din laboratoarele de istorie si computere. Atat tema salarizarii, cat si cea a precaritatii infrastructurii sunt importante si au un temei real. Ele se refera la situatia materiala a profesorilor si la conditiile in care se desfasoara actul de educatie. Dar dincolo de aceste aspecte mai exista inca o tema importanta si actuala despre care negocierile dintre sindicate si Guvern nu vorbesc, si anume calitatea invatamantului romanesc. Dar banii nu sunt suficienti pentru un invatamant de calitate. E nevoie de viziune. Iata cateva cifre despre calitatea invatamantului romanesc in comparatie cu cel din UE. In ce priveste testarea cunostintelor de cultura generala, Romania este pe ultimul loc in tarile UE si candidate, arareori (in ce priveste matematica si stiintele) reusind sa devanseze Lituania. Procentul de tineri care absolva studiile secundare este de 66,5%, prin comparatie cu media UE care este de 85%. In ce priveste educatia universitara, procentul din forta de munca cu studii tertiare este de 10% in Romania In comparatie cu Europa celor 15, unde media este de 24%. Interesant este ca acest procent este de 24% pentru Bulgaria si de 19% pentru Croatia, tara care nu a demarat inca procesul de aderare. In ce priveste studiile de perfectionare, numai 1,3% din forta de munca romaneasca a fost implicata in astfel de activitati in anul 2003, prin comparatie cu UE 15, unde procentul era de 12,5%. O situatie dramatica se inregistreaza in ce priveste decalajul dintre mediul urba si rural. in timp ce testarile au aratat ca elevii din mediu urban au o foarte buna cunoastere a limbii romane in proportie de 70,8%, aceasta proportie pentru mediul rural este de numai 36,1%. In ce priveste matematica, procentele respective sunt de 60,2% pentru mediul urban si doar 31,2% pentru mediul rural, acelasi procent fiind valabil si pentru celelalte materii. O mare diferenta se inregistreaza intre accesul la educatie al copiilor, in general, fata de copiii de rromi. In ce priveste educatia prescolara procentul mediu este de 66%, in timp ce pentru copiii de origine rroma, acest procent este de numai 20%. In ce priveste invatamantul primar, procentul mediu este de 98,9%, in timp ce pentru a doua categorie este de doar 64%, ceea ce inseamna ca o treime dintre copiii de rromi nu merg, practic, la scoala. Semnificativ este si indicatorul care se refera la accesul populatiei la Internet. In Romania, in anul 2004, doar 6% dintre gospodarii aveau acces la Internet. Prin comparatie, media UE este de 46%, ajungand la 60% in Olanda sau chiar la 70% in Danemarca. In Romania nu exista nici o forma de a urma biografia educationala a elevilor, mai ales in ce priveste universitatile. S-ar putea constata ca un numar tot mai mare de studenti nu profeseaza, in continuare, meseria in care s-au specializat, lucru valabil atat pentru stiintele sociale, dar si pentru stiintele juridice sau invatamantul tehnic. Deosebit de interesanta este si comparatia in ce priveste numarul mediu de ore de curs prestate de cadrele didactice. Cifra este de 473 de ore de curs, in medie, pe an pentru invatatori in Romania, dar 803 ore de curs pe an pentru tarile OECD. In ce priveste invatamantul secundar, norma este de 525 ore, in medie, pentru un cadru didactic in Romania, dar de 717 ore pentru un cadru didactic in tarile OECD. In fapt, pentru a-si spori veniturile care sunt atat de modeste, profesorii din Romania sunt nevoiti sa preia mai multe norme didactice, ceea ce din exceptie a devenit regula. Pe scurt, dincolo de tema importanta a finantarii invatamantului romanesc, trebuie discutata serios si dimensiunea calitativa. Nu trebuie sa ne lasam amagiti de numarul mare de olimpici, ei reprezinta doar exceptii. Si nici nu e suficient sa cheltuim bani, doar pentru a creste procentul de alocare in PIB. In anii 2006-2007 vom cumpara computere pentru toate scolile si le vom contecta la INTERNET. V-ati intrebat, insa, cati profesori stiu sa lucreze cu computerul si daca toate aceste computere vor avea programele software necesare?