Octavian HOANDRA 

E surprinzator faptul ca marea majoritate a unor personalitati ale societatii civile, care de-a lungul anilor si-au castigat reputatia de aparatori ai Drepturilor Omului, taxand orice deraiere de la principiile democratice, tind de un an incoace sa cada in capcana asa-zisei lupte anticoruptie, declansata de dl Basescu. Trecand peste simpatiile politice evidente ale unora, o conditie esentiala ca ei sa ramana la modul pozitiv in constiinta publica ar fi actul de a lua atitudine ferma impotriva Proiectului Legii Sigurantei Nationale. Faptul ca cetateni liberi ai acestei tari au putut fi supravegheati de un grup de procurori, "multumita" abjectei Legi 51, ani de zile, constituie un abuz extrem de grav. Nu cred ca suntem amenintati de pericole iminente in ce priveste siguranta nationala, ci mai degraba cred ca este amenintata, in acest moment, siguranta cetateanului. Iar ca telefoanele cetatenilor sa poata fi ascultate de o alianta otravita dintre procurori si anumiti oameni din serviciile speciale este un atac fara precedent asupra Drepturilor Omului. Este surprinzator si, in acelasi timp, revoltator ca in afara de dl Gabriel Andreescu nimeni nu pare foarte interesat de imensul pericol pe care-l prezinta, in forma actuala, pachetul de legi privind siguranta nationala. Putine sunt vocile care cer o ampla dezbatere publica a "definirii precise a responsabilitatii unor servicii eficace si controlul oricarei extinderi ilegitime de competente". Cum ar putea serviciile si procurorii sa justifice, simplu si aiuritor, totodata, ascultarea telefoanelor unui cetatean timp de trei ani, decat intr-o insailare de siguranta nationala, asezonata cu grupuri transfrontaliere si asociatii de tip mafiot? Cum ar putea, intr-o democratie consolidata, procurorii sa justifice violarea secretului bancar si supravegherea pentru ani de zile a conturilor de firma si personale a sute de persoane, decat luand aceste hotarari "la secret" si la comanda politica? De asemenea, nici un vasnic luptator impotriva coruptiei din tara noastra nu pare a observa ca la vecinii nostri din Bulgaria, aceeasi lupta a inceput chiar cu corpul procurorilor, de la care se asteapta sa-si faca datoria fara a accepta comenzile politice sau de alta natura. Vecinii nostri au gasit o seama de procurori corupti. La noi, dimpotriva, in-corpore, ei se bucura de maxima incredere. Nu spun ca toti trebuiesc bagati, la gramada, in aceeasi oala. Cu siguranta ca sunt si procurori cinstiti care cred in importanta misiunii lor, departe de a fi cea mai usoara, si nici cea mai bine platita. Insa cand figuri de peste ani, care imaginau insasi coruptia crasa, cum ar fi Ovidiu Musetescu, Serban Mihailescu (Miki spaga), Verestoy Attila, Traian Basescu, Marko Bela, Viorel Hrebenciuc, Radu Berceanu, Virgil Magureanu, sau fapte ca marile privatizari de peste ani, asupra carora planeaza cele mai sumbre suspiciuni, nu sunt investigate, (dara-mi-te finalizate!), iar "marile anchete" sunt cele legate de termopanele si mobila lui Adrian Nastase, de faptul ca Dan Ioan Popescu nu poate justifica o jumatate de milion din averea personala, Miron Mitrea este abia martor, iar "dusmanul poporului", "ciocoiul bogat" Dinu Patriciu si ziaristul Romaniei Libere in Vrancea sunt singurii care reprezinta marele pericol care planeaza asupra Sigurantei Nationale si trebuiesc arestati, atunci nu cred ca lucrurile merg bine. Nu cred nici ca raportorii UE au superficialitatea de a trece cu vederea modul in care se desfasoara lupta anticoruptie in tara noastra, dar cu siguranta ca asemeni democratiei, care in viziunea dlui Iliescu trebuia sa fie "originala", risca sa devina si ea la fel. Ma raliez celor care vad in demersurile antidemocratice care ni se pregatesc un semn de rau augur. Arestarea jurnalistilor, pumnul in gura presei ne-portocalii, posibilitatea ca un grup de oameni, de obicei ai puterii, sa cotrobaie dupa bunul plac in vietile noastre private, ca in timp sa insaileze din asta eventuale dosare de santaj, incurajarea comportamentului de macelarie adusa perfid pe scena publica, de catre unii reprezentanti ai PNA-DNA, al caror instrument predilect este arestarea cu mascati, desprins parca din precambrianul mentalitatii zecilor de ani de comunism, nu inseamna decat ratarea proiectului european. Inseamna, de fapt, intrarea taras in latrinele Europei. Iar faptul ca liberalii au fost cei care s-au opus acestei marsavii este, poate cel mai bun raspuns pentru cei care nu inteleg de ce PNL nu poate sa-si incheie misiunea istorica, pierzandu-se in partidul dlui Basescu. Au datoria, alaturi de cei care isi mai amintesc de Securitatea si Procuratura lui Ceausescu, sa vegheze ca Romania sa nu se transforme in "tara procurorilor fericiti"...