Sorin ROSCA STANESCU 

In Statele Unite s-a declansat un adevarat scandal pentru ca doi, trei salariati ai unei mari intreprinderi, care au acceptat acest lucru, au primit drept implanturi placute electronice, pentru a putea fi mai usor localizati. Pentru ca s-a apreciat ca este vorba de un atentat la libertatea lor. In Romania zilelor noastre, zeci de mii de oameni sunt stigmatizati de ani de zile, fara ca aceasta cutremuratoare realitate sa provoace vreo reactie cat de cat semnificativa. Cei mai multi nici macar nu stiu ca sunt controlati, de multa vreme, nu numai la telefoane, ci si la conturi. Ca suspecti de spalare de bani. Si abia acum, poate, unii dintre ei vor intelege de ce li se refuza fara explicatii acordarea creditelor solicitate. Alti zeci de mii de functionari publici bancari sau notari sunt, la randul lor, transformati in delatori. Prin lege. Si printr-o practica egala cu faradelegea. Cum de s-a ajuns in aceasta situatie de stat politienesc? Si ce este de facut? Dezvaluirea pe care incepem sa o publicam in ziarul Ziua chiar prin aceasta editie speciala a creat redactiei mari batai de cap. Desi numarul celor supusi suspiciunii controlului si stigmatizarii este extrem de mare, aproape egal cu detinatorii de conturi bancare si este evident ca, in realitate, numai o infima parte spala bani, iar si mai putini sunt prinsi si dovediti de Justitie, noi ne-am gandit ca nu avem dreptul sa publicam o lista foarte actuala. Din simplul motiv ca poate, in felul acesta, am pune in pericol unele investigatii corecte, prevenindu-i pe cei vinovati. Este motivul pentru care am ales, aproape la intamplare, un esantion de o mie si ceva de persoane dintre zecile de mii urmarite, ca suspecte de o infractiune extrem de grava cum este spalatul banilor, prin anii 2003-2004. Ne-am gandit ca, daca au existat cativa cu adevarat vinovati, in doi, trei ani operatiunea ilegala savarsita de acestia ar fi putut fi cercetata si sanctionata de organele in drept. Asa ca, in acest mod, ne-am straduit sa nu afectam munca unor anchetatori onesti. In acelasi timp, am cautat, pe cat ne-a stat in putinta, sa eliminam din esantionul pe care il oferim spre publicare numele acelor persoane care ar fi putut fi, la acea data, suspectate pentru activitati de terorism. In fine, chiar daca ne-am stabilit singuri o serie de bariere, din motive de deontologie, nu putem sa nu observam ca urmarirea miilor de oameni, controlul asupra operatiunilor lor bancare a continuat ani de zile, desi intre timp era mai mult decat evident ca operatiunea pentru care intrasera in colimator nu intra in categoria spalarii de bani. Dezvaluirea noastra este de interes public si se legitimeaza astfel. Vom respinge, prin toate mijloacele, orice fel de alte asertiuni. Avem dovada ca drepturile oamenilor sunt calcate in picioare intr-un mod dramatic. Avem dovada statului politienesc. Si avem un mobil pentru care suntem obligati sa luptam, pentru a avea un stat de drept. Iar statul de drept nu vine in contradictie cu investigatiile corecte, care trebuie sa se desfasoare, oriunde in lume, pentru diminuarea criminalitatii economico-financiare. Definitia unei actiuni criminale de spalare a banilor nu este greu de dat. Am mai facut-o si in alte editoriale. O persoana care savarseste infractiuni si castiga, in acest fel, in mod ilegal bani, nu-i poate manipula la vedere. Si atunci incearca, prin fel de fel de operatii, sa-i curete. Si sa-i introduca, pe cai incorecte, in sistemul bancar, urmand ca apoi sa-i poata folosi nestingherita. De aceea, este indispensabila semnalarea prompta a unor operatiuni suspecte. Bancile au aceasta obligatie si o fac, adresandu-se Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor. Dupa care, aceasta institutie ar trebui sa aprecieze cate din miile de semnale pe care le primeste si care anume trebuie cercetate. Si notarii fac asemenea semnalari. Si alte categorii de functionari, cum ar fi cei din cadrul fondurilor de acumulare, fondurilor de investitii, societatilor de asigurare si reasigurare, societatilor de credit mutual sau diverselor directii ale unor ministere. Niciunde in lume numarul persoanelor investigate nu poate fi egal cu cel al oamenilor impotriva carora exista suspiciuni si se pun in miscare "organele". Cu exceptia Romaniei. Ce face Oficiul? Pentru ca acolo, in mod traditional, lucreaza multe persoane incompetente, respectiva institutie face in nestire adrese pentru ca alte institutii, Parchet, Politie etc. sa urmareasca tot ce misca. Si, sesizate fiind de ONPCSB, institutiile pe care le-am amintit nu au incotro si se conformeaza. In colimator intra toata lumea. Pentru ani de zile. In aceste conditii, si eficienta celor care vegheaza la respectarea legii se diminueaza in progresie geometrica. Vi s-a intamplat vreodata sa nu intelegeti de ce, brusc, un functionar bancar se uita chioras la dumneavoastra? Sau cum de vi se refuza un credit? Sau de ce, tam-nisam, un concurent dispune si pune in circulatie informatii financiare ale firmei pe care o conduceti? Daca da, atunci va numarati printre cei stigmatizati pe nedrept. Si va asteptam opiniile.