Dosarul scurgerilor de informatii din cadrul Armatei ia o noua turnura. Ies la iveala noi aspecte, legate de procedura, de Codul de Procedura Penala, de legile europene, de Constitutia Romaniei. Un ziarist a fost arestat, dar ancheta in cadrul Armatei stagneaza. Nu se intampla nimic, desi de acolo s-au scurs informatiile. Procurorii s-au miscat extrem de repede in cazul presei. Aresteaza, perchezitioneaza cu o rapiditate rar intalnita. Audiaza sambata si citeaza prin telefon. Cu toate ca, potrivit Legii 182/2002, obligatia de a proteja informatiile cu caracter secret de stat revine numai persoanelor autorizate, nu si celorlalte persoane, anchetatorii nu par sa tina seama de acest lucru. Cei care trebuiau sa protejeze informatiile sunt bine merci. Ziaristii carora le-au parvenit fac "carare" la Parchet. Exista foarte multe voci care spun ca Marian Garleanu, ziaristul arestat si eliberat o zi mai tarziu, nu se face vinovat de comiterea vreunei infractiuni. Afirmatiile sunt bazate pe deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit ca "informatiile privind siguranta nationala, odata intrate in spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminarii informatiei pedepsiti". Potrivit Constitutiei Romaniei, "daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale". Astfel, potrivit reglementarilor CEDO si ale Constitutiei, articolul 169 din Codul Penal care pedepseste detinerea de astfel de documente nu se poate aplica. In Marea Britanie, ziare prestigioase au publicat date cu caracter strict secret. Guvernul a deschis o actiune in instanta, iar procesul a fost pierdut de cotidienele britanice. Ele au intentat un proces la CEDO, Curtea condamnand Guvernul Britanic si obligandu-l sa plateasca si despagubiri de 100.000 de lire. In Romania, presa nu a publicat nimic, dar un ziarist a fost arestat. Al doilea aspect referitor la acest caz il reprezinta perchezitia efectuata sambata seara la domiciliul lui Sebastian Oancea. Potrivit Codului de Procedura Penala, perchezitia nu se poate efectua inainte de inceperea urmaririi penale, iar in cazul lui Oancea nu s-a intamplat acest lucru. Astfel, anchetatorii au dispus fara nici un temei legal perchezitia, ceea ce inseamna ca dispozitivele informatice ridicate de la domiciliul lui Oancea nu pot fi folosite ca mijloc de proba. Potrivit Legii 182/2002, obligatia de a proteja informatiile secrete de stat revine numai "persoanelor autorizate", nu si celorlalte persoane. Articolul 16 din aceasta lege prevede expres ca numai persoanele autorizate care emit, gestioneaza sau intra in posesia informatiilor secrete au obligatia de a le proteja. Intrucat jurnalistii, ca si publicul, nu intra in sfera persoanelor autorizate la care se refera articolul 16, rezulta ca pentru acestia nu mai exista obligatia de a proteja informatiile secrete de stat. APADOR-CH si Agentia de Monitorizare a Presei considera ca o astfel de sustinere este "cat se poate de logica": odata ce o informatie a iesit din sfera secreta - fapt implinit in momentul in care datele/informatiile au intrat in posesia presei - informatia isi pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi re-obtinut. De altfel, si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca "informatiile privind siguranta nationala, odata intrate in spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminarii informatiei pedepsiti". Turianu: ziaristii nu pot fi acuzati Profesorul Corneliu Turianu a declarat ca, avand in vedere decizia CEDO in acest sens si prevederile Constitutiei Romaniei, cei care au intrat in posesia documentelor nu pot fi acuzati de nimic. "Textul din Codul Penal care pedepseste detinerea de documente secrete este in contradictie cu Constitutia Romaniei. Pentru ca articolul 20, alin. 2 din Constitutie prevede clar ca daca exista neconcordante intre legile interne si reglementarile internationale, primeaza cele internationale. Exceptia o reprezinta cazul in care legislatia interna este mai blanda, ceea ce nu este cazul. "Cata vreme CEDO a stabilit ca odata intrate in spatiul public, informatiile nu mai pot fi interzise sau retrase, jurnalistii care au intrat in posesia acestora nu se fac vinovati de nimic", a spus acesta. Intrebat cum considera decizia magistratilor de a emite un mandat de arestare pe numele lui Marian Garleanu, Corneliu Turianu a spus ca este vorba ori de necunoasterea reglementarilor internationale, ori de ignorarea Constitutiei. "Am fost si eu judecator. Dar in acest caz n-as fi emis mandat", a spus Turianu. CEDO a dat dreptate presei In ghidul pentru implementarea Conventiei Europene asupra Drepturilor Omului, actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, spunea, in 2001, cand activa in cadrul organizatiei "Human Rights", ca exista si o logica a unei astfel de abordari. "Acest principiu a fost afirmat de Curtea Europeana (intre altele, in cazurile Sunday Times vs. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Observer si Guardian vs. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Vereniging Weekblad Bluf! vs. Olanda). In "Libertatea de exprimare - Ghid pentru aplicarea articolului 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului" se argumenteaza: "Hotararile Curtii din cazurile Observer si Guardian si 'Bluf! stabilesc cel putin doua principii importante. Primul principiu afirma ca informatiile privind siguranta nationala, odata intrate in spatiul public, nu mai pot fi interzise, retrase si nici autorii diseminarii informatiei pedepsiti." Potrivit CEDO, "odata ce o informatie a fost facuta accesibila publicului, fie si prin metode ilegale, orice justificare facuta in scopul de a opri publicarea ei ulterioara va fi anulata de dreptul publicului de a cunoaste acea informatie" . Contactata de ZIUA, Monica Macovei a declarat ca isi mentine pozitia, dar a tinut sa faca o precizare. "CEDO a definit spatiu public ca fiind publicarea unor astfel de materiale in mass-media, pe internet, sau intr-un loc in care opinia publica sa ia cunostinta de acestea. Ori, documentele care au intrat in posesia presei nu au ajuns intr-un spatiu public, asa cum a fost definit acest termen de CEDO", a spus Macovei. Guvernul britanic a fost obligat la despagubiri Ziaristii care au intrat in posesia datelor cu caracter strict secret nu au publicat nici un rand din acestea, dar, in ciuda acestui fapt, un jurnalist a fost arestat, altuia i s-a perchezitionat locuinta, iar altii fac "carare" la Parchetul General. De cealalta parte, jurisprudenta CEDO a avut la baza cazuri in care prestigioase ziare din Anglia au publicat date cu caracter strict secret dintr-o carte care inca nu aparuse. Guvernul Marii Britanii deschisese o actiune in instanta pentru a opri aparitia cartii, scrisa de un fost angajat al MI 5. Manuscrisul continea date cu caracter strict secret. In ciuda actiunii intentate in instanta de guvernul Marii Britanii, mai multe ziare din Anglia au publicat, intr-o prima faza, scurte pasaje din carte, redand informatii care aveau caracter de secret de stat. Guvernul a actionat in instanta ziarele, cerand ca acestea sa nu mai publice nimic. Cu toate acestea, cotidienele au continuat publicarea datelor secrete din respectiva carte. Justitia din Marea Britanie a dat castig de cauza Guvernului britanic in procesul cu presa. Ziarele au inaintat o actiune la CEDO, iar Curtea a dat castig de cauza ziarelor respective, obligand Guvernul Marii Britanii la plata unor despagubiri de 100.000 de lire sterline. MApN nu da explicatii Purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii Nationale, Cristinel Ghiga, a declarat ieri, citat de Realitatea Tv, ca Ovidiu Ohanesian a luat legatura cu ofiterii de la MApN, in ceea ce priveste scurgerile de informatii, ofiteri care ulterior au inceput sa se ocupe de acest caz. Ghiga a mentionat, de asemenea, ca daca un jurnalist este arestat, este pentru ca, probabil, exista o incalcare a legii. Ghiga a reconfirmat ca in acest moment in cadrul MApN exista o ancheta interna in desfasurare, pentru a elucida imprejurarile in care s-au produs aceste scurgeri de informatii si pentru a lua masurile legale care se impun. Purtatorul de cuvant al MApN a recunoscut ca ministerul este interesat, in special, sa afle care sunt canalele de scurgere a acestor informatii. In alta ordine de idei, Ghiga nu a dat o explicatie logica pentru care un jurnalist a fost arestat, dar a tinut sa mentioneze ca "MApN nu este abilitat sa efectueze cercetari penale, anchete penale, sa efectueze retineri sau arestari. In schimb, organele abilitate pe linie de informatii din MApN sprijina activitatea desfasurata de Parchet pentru elucidarea acestui caz", a mai spus Ghiga. Bacanu: CD-ul a fost multiplicat in mii de exemplare Directorul cotidianului "Romania Libera", Petre Mihai Bacanu, a declarat, intr-un interviu acordat Realitatea Tv, in urma cu doua zile, ca si Marian Garleanu, si Ovidiu Ohanesian au primit CD-ul cu informatiile militare din aceeasi sursa vranceana. Totodata, Bacanu a precizat ca, in luna august-septembrie, in presa locala se vorbea despre existenta unui astfel de CD, astfel ca Garleanu s-a prezentat la SRI, pentru a aduce la cunostinta autoritatilor acest fapt, dar a fost ignorat. Pe de alta parte, Petre Mihai Bacanu a recunoscut ca nu a discutat despre acest subiect decat cu Ovidiu Ohanesian, cel care a si adus CD-ul in redactie. Bacanu a negat "secretizarea" informatiilor existente pe CD, declarand ca acesta a fost multiplicat in mii de exemplare. Pe de alta parte, directorul "Romania libera" a dat dreptate "procuraturii", dar a criticat legea pe baza careia procurorii au facut incadrarile din dosar. Ohanesian: Informatiile au fost scoase din reteaua Intranet Reporterul cotidianului Romania Libera, Ovidiu Ohanesian, a fost audiat, vineri seara, de procurorii Parchetului General, in scandalul scurgerii de informatii. Totodata, Ohanesian a declarat, in urma cu doua zile, la Realitatea Tv ca a primit CD-ul cu informatii militare, in urma cu aproximativ o luna, de la o persoana din Focsani, in timpul unei vizite a sa in localitate. Totodata, Ohanesian a negat ca l-ar fi primit de la Marian Garleanu sau ca ar fi discutat cu el pe acest subiect. Pe de alta parte, Ohanesian a sustinut ca el a primit CD-ul personal, de la un om care i-a spus ca sunt niste informatii referitoare la zonele de conflict Irak-Afganistan, si ca l-a dus la redactia Romania libera din Bucuresti. Ohanesian a precizat ca a fost in Focsani pentru a scrie o ancheta despre "cum mai este judetul dupa un an de zile dupa ce s-au schimbat putin polii puterii". Reporterul de la Romania libera a opinat ca retinerea lui Garleanu s-a produs din cauza unei "polite care trebuie platita", mentionand ca acesta a scris fosrte mult despre "baronii locali, oameni care sunt sustinuti informativ de numerosi indivizi din serviciile noastre speciale". Se vorbea despre aceste informatii din vara lui 2003 Totodata, Ohanesian a recunoscut ca, initial, nu a stiut ce contine CD-ul primit, dar ulterior, in ciuda faptului ca putea fi considerat o bomba de presa, a luat in calcul si varianta unei intoxicari de presa. Din acest motiv, precizeaza Ohanesian, s-a adresat SRI, Informatiilor Militare si Directiei Generale de Informatii a Armatei. Reporterul s-a declarat uimit ca reactia autoritatilor a fost, in prima faza, una "destul de relaxata". Autoritatile i-au solicitat reporterului unele documente, pentru a incepe o ancheta interna. Ohanesian a declarat ca s-a intalnit de mai multe ori cu autoritatile, pentru a se convinge ca acestea au demarat o ancheta, fiind convins ca in astfel de cazuri, se scoate "cate un tap ispasitor, cum este acel plutonier sau ce este, care e aproape imposibil sa fi avut acces la reteaua Intranet de unde au fost scoase, pentru ca sunt scoase din reteaua Intranet, nu sunt stampilate, nu sunt semnate, nu au numar de inregistrare, nu au nivele de secretizare". Ohanesian a confirmat ca, in presa locala se vorbea despre existenta unor astfel de informatii in vara lui 2003, ba mai mult, chiar despre vizita in zona a generalului Tucan in acea perioada. In ceea ce priveste retinerea lui Garleanu, Ohanesian s-a declarat revoltat de actiune, si a mentionat ca procurorii "nu aveau absolut nici un motiv pentru care sa-l retina. N-am avut contact cu el pe subiectul asta, pe acest caz", a spus Ohanesian. Pe de alta parte, reporterul Romania libera a precizat ca s-a simtit vinovat cand a auzit de retinerea colegului sau, motiv pentru care s-a prezentat imediat la procuror, unde a dat si o declaratie. Procurorii hartuiesc ziaristii in cautarea sursei Jurnalistii Petre Mihai Bacanu, director al cotidianului Romania Libera, si Doru Dragomir, reporter de investigatii specializat in Armata si Servicii Secrete ZIUA, au fost audiati, in urma cu doua zile, in calitate de martori, de catre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul privind scurgerile de informatii din interiorul MApN. Petre Mihai Bacanu a sosit la Parchet in jurul orei 10.00. Dupa doua ore, Bacanu parasea sediul institutiei, declarand ziaristilor prezenti ca nu a fost citat de procurori pentru a fi audiat. Pe de alta parte, Bacanu a sustinut ca a venit la Parchet pentru a se lamuri despre ce este vorba, si mai ales pentru a explica "fluxul informatiilor intr-o redactie", precum si modul in care CD-ul a ajuns la redactia cotidianului "Romania libera". Intrebat daca se asteapta la alte arestari in acest dosar, Bacanu a mentionat ca "procurorii vor doar sa ajunga la sursa, si pana nu ajung, nu se lasa". Totodata, directorul ziarului "Romania libera" a declarat ca s-a opus, inca din momentul primirii CD-ului la redactie, publicarii continutului acestuia, dar ca procuratura vrea sa afle "traseul scurgerii de informatii". "Citatie" prin telefon Doru Dragomir a sosit la Parchet in jurul orei 12.00, declarand presei ca nu stie exact de ce a fost chemat, dar presupune ca trebuie sa dea lamuriri procurorilor in dosarul scurgerilor de informatii. Dupa mai bine de o ora si jumatate, Dragomir a parasit sediul Parchetului, reclamand modul in care a fost citat de procuror. Acesta a explicat faptul ca sambata dimineata, in jurul orei 09.30, a fost trezit din somn de telefonul procurorului Doru Ion Cristescu, care il anunta ca, tot sambata, la ora 12.00, este rugat sa se prezinte la Parchet. Totodata, Dragomir a precizat ca a dat o declaratie care s-a intins pe foarte multe pagini, confirmand faptul ca procurorii "sunt interesati in primul rand sa afle care este sursa primara a scurgerilor de informatii". Dragomir a precizat ca nu cunoaste "sursa primara si modul in care a ajuns CD-ul" la redactia ZIUA, mentionand ca aceasta este cunoscuta de un coleg "care, probabil, urmeaza pana la urma sa ajunga la Parchet, sa dea o declaratie in acest sens". Totodata, reporterul ZIUA a apreciat ca CD-ul ajuns la redactia ZIUA nu este originalul. Alti doi ziaristi ai ziarului ZIUA, Bogdan Comaroni, sef Departament Eveniment-Investigatii si Victor Roncea, sef Departament Politica Externa, trebuia sa se prezinte sambata la Parchet, insa, din motive personale, audierea lor nu a fost posibila. Obligatia de a proteja informatiile secrete o are numai "persoana autorizata" Directorul de monitorizare a presei "Academia Catavencu", Mircea Toma, precizeaza ca CEDO a spus clar ca nu este datoria ziaristului sa protejeze secretele de stat Directorul de monitorizare a presei "Academia Catavencu", Mircea Toma, a declarat, in urma cu doua zile, la Realitatea Tv, ca "nu este datoria ziaristului sau a oricarui alt cetatean sa pazeasca secretul de stat, ci este datoria celor care sunt platiti sa pazeasca secrete de stat. Odata ce o discheta, un dosar, o fila a ajuns pe trotuar, ea nu mai este secret, este publica, deci nu mai are efect legea asupra celui care o detine". Totodata, Toma a precizat ca "legea romaneasca contine niste articole care incalca jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului. Conform acestei jurisprudente, deci practica Curtii de la Strasbourg, spune clar ca nu este datoria ziaristului sa protejeze secretele de stat. Deci in nici un caz nu poate fi el acuzat de asa ceva". Pe de alta parte, Toma a mentionat ca "faptul ca Parchetul incearca sa dea de urma acelui personaj din structura Ministerului Apararii care a pus in circulatie aceste documente poate fi facuta cu acordul ziaristilor, dar ziaristul poate sa refuze sa fie solicitat sa-si dezvaluie sursa, pentru ca si acest lucru este protejat juridic". Jurisprudenta CEDO "bate" legile nationale Pe de alta parte, in ceea ce priveste Legea informatiilor clasificate, care spune ca "protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie care revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora", Toma a precizat ca formularea "intra in posesia" extinde asupra oricui posibilitatea de a avea in buzunar o discheta cu secrete. In acest sens, directorul agentiei de monitorizare a presei a declarat ca "legea romaneasca fata cu jurisprudenta Curtii Europene este mai slaba, iar conform Constitutiei, conventiile internationale sunt mai puternice decat legile interne si exista o lege specifica, votata de Parlament, prin care jurisprudenta Curtii Europene bate orice lege interna atunci cand intra in conflict. Asociatiile neguvernamentale protesteaza APADOR-CH, Agentia de Monitorizare a Presei si APPLE au demarat un amplu protest vizavi de retinerea lui Marian Garleanu. In cadrul unui comunicat remis presei de catre cele trei asociatii se precizeaza ca: "daca informatiile militare detinute de ziarist nu prezinta nici un pericol pentru armata, astfel cum apreciaza chiar ministrul Apararii - ele nu pot fi incadrate in categoria informatiilor clasificate, intrucat, potrivit art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, numai informatiile prin a caror divulgare se prejudiciaza siguranta nationala sau apararea tarii constituie informatii secrete de stat. Odata cu adoptarea Legii nr.182/2002, obligatia de a proteja informatiile secrete de stat revine numai "persoanelor autorizate", nu si celorlalte persoane. Art. 16 din aceasta lege prevede expres ca numai persoanele autorizate care emit, gestioneaza sau intra in posesia informatiilor secrete au obligatia de a le proteja. Intrucat jurnalistii, ca si publicul, nu intra in sfera persoanelor autorizate la care se refera articolul 16, rezulta ca pentru acestia nu mai exista obligatia de a proteja informatiile secrete de stat. Schimbarea conceptiei privind titularii obligatiei de a apara aceste secrete are ca efect si abrogarea implicita a alineatului 4 al articolului 169 din Codul penal, text care instituia obligatia oricarei persoane de a proteja secretele de stat", se mai arata in comunicatul comun al celor trei asociatii. Sorin Rosca Stanescu: "Informatiile au fost oferite ca momeala" Directorul grupului de presa ZIUA, Sorin Rosca Stanescu, a declarat in urma cu doua zile, la Realitatea Tv ca, avand in vedere ca scurgerile de informatii au venit din interiorul armatei, pentru acestea este nevoie ca o persoana sau mai multe sa raspunda penal. Totodata, SRS s-a declarat convins de faptul ca informatiile "au fost oferite ca momeala unor ziare in scopul de a compromite credibilitatea unor jurnalisti si a unor cotidiene". Pe de alta parte, directorul ZIUA a refuzat sa faca vreo conexiune intre faptul ca informatiile vin de la Directia de Informatii a Armatei Romane, acolo unde consilierul prezidential Sergiu Medar a fost sef, sustinand ca nu avem nici un fel de informatii privind modul in care s-a produs scurgerea de informatii. In alta ordine de idei, Sorin Rosca Stanescu a mentionat ca, imediat dupa ce a primit discul cu informatiile, a discutat cu seful SRI, Radu Timofte, care a delegat un general pentru a recupera materialul. Rosca a mai precizat ca a trimis o circulara caselor de presa, in care ruga ziaristii sa nu publice informatiile, ulterior organizand si o conferinta de presa pe aceasta tema. In ceea ce priveste audierea sa in acest caz, directorul ZIUA a mentionat ca a fost citat "telefonic" de procurorul Cristescu, si s-a prezentat la Parchet. Clubul Roman de Presa a organizat o dezbatere pe tema dezinformarilor si intoxicarilor la adresa presei Scurgerile de la MApN, o incercare de compromitere a presei Clubul Roman de Presa a organizat, ieri, o dezbatere pe tema dezinformarilor si intoxicarilor la adresa presei, fenomen care s-a extins in ultima perioada. Crisitian Tudor Popescu, presedintele Clubului Roman de Presa (CRP), a motivat organizarea acestei dezbateri privind folosirea surselor de informare si intoxicarile din presa prin faptul ca, in momentul de fata, "traversam o perioada dificila, o perioada tensionata in care se pot face greseli mari si de catre jurnalisti si de catre autoritati". Cristian Tudor Popescu a catalogat arestarea preventiva a lui Marian Garleanu "aberanta" si eliberarea sa normala. El spune ca toata povestea cu informatiile militare de pe CD este o incercare de compromitere a presei. In prezent, mai multi jurnalisti care lucreaza pentru ZIUA si "Romania libera" sunt in atentia Parchetului instantei supreme, care cerceteaza modul in care s-au scurs informatii militare de interes national. Basescu regreta prin mesaj arestarea ziaristului Subliniind ca a avut discutii inainte de aceasta intalnire cu organele de drept ale statului in legatura cu cele intamplate, Cristian Tudor Popescu a afirmat ca "ultimele evenimente extrem de neplacute care au dus la arestarea unor jurnalisti ne obliga sa ne adunam cu totii - patroni, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai presei, oameni care nu fac parte din CRP - sa incercam sa gasim modalitati prin care ziaristii sa-si poata face meseria, fara sa fie presati psihic, iar organele de ancheta sa-si poata duce treaba pana la capat". Cristian Tudor Popescu a transmis, de asemenea, mesajul presedintelui Traian Basescu, prin care acesta isi manifesta regretul fata de "cele intamplate cu ziaristul de la Focsani". Arestarea poate afecta activitatea ziaristilor Totodata, presedintele CRP a spus ca sunt o multitudine de aspecte particulare si este greu de stabilit intr-o dezbatere niste reguli, dar tocmai acest lucru se asteapta de la participanti: "Fiecare sa vina in primul rand cu experienta sa proprie in materie de surse, in materie de intoxicare", iar la sfarsit se vor trage concluzii in vederea stabilirii unor reguli, "cu care sa mergem inainte". "Importanta este starea de spirit a jurnalistului roman. Deci, in momentul in care el vede colegi de breasla arestati, cu mascati, la televizor, este greu de crezut ca mai poate sa lucreze intr-o stare de liniste psihica", a adaugat Cristian Tudor Popescu. Accesul la documente clasificate Un alt caz abordat in timpul dezbaterii a fost cel referitor la situatia in care un jurnalist obtine un document clasificat care dezvaluie o ilegalitate. Cei prezenti au cazut de acord ca, in cazul in care jurnalistul va publica documentul respectiv, el va fi aparat de legea care spune ca protectia documentelor clasificate inceteaza atunci cand este vorba de acte ce ascund fapte ilegale. O problema pusa in discutie la intalnirea organizata de CRP a fost cea care vizeaza solidaritatea ziaristilor. Brandusa Armanca a spus ca, in acest moment, presa din Romania se afla intr-o situatie absurda, determinata de lipsa de solidaritate a ziaristilor. "Presa e culpabilizata in fiecare zi, de obicei de demnitari sau de autoritatile locale", a spus ea, aratand ca pledeaza pentru acel tip de solidaritate "care se uneste cu respectarea codurilor etice de pe piata". La randul sau, Cristian Tudor Popescu a explicat ca este vorba despre o "solidaritate in regim de responsabilitate". "Problema nu e sa ai un cod, ci sa il ai in cap atunci cand lucrezi ca jurnalist", a afirmat presedintele CRP. Popescu a mai spus ca un caz de solidaritate responsabila a presei din Romania i s-a parut cel privitor la scandalul caricaturilor profetului Mahomed. Potrivit presedintelui CRP, presa s-a comportat "exemplar" atunci cand a decis sa nu publice materialele, facand prin aceasta abstractie de lucruri precum audienta sau exclusivitatea stirilor. "Toti alergam dupa exclusivitati si dupa prima pagina a ziarului si de aici apar cazurile de intoxicari", a precizat el. C.T. Popescu a ridicat problema informatiilor pe care un jurnalist le poate primi exact inainte de inchiderea editiei. El poate publica aceste informatii, fara insa a le mai verifica veridicitatea, sau le poate pastra pentru a doua zi, cu riscul ca un alt ziar sa le publice inaintea lui. Paul Radu, de la Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), a explicat ca, in cazul expus de Cristian Tudor Popescu, unui jurnalist profesionist i-ar fi mai usor sa ia o decizie decat unuia care nu cunoaste ghidurile presei si codul deontologic. Viteza surclaseaza calitatea Si Mihai Tatulici a fost de acord ca, in multe cazuri, viteza surclaseaza calitatea in presa romaneasca. "Trebuie sa reevaluam criteriile, atat la nivel institutional, cat si individual. Ziaristul roman de astazi are foarte multe handicapuri", a declarat el. Doru Costea, de la CRJI, a spus ca, uneori, dezvaluirea de catre un jurnalist a unei infractiuni se face tot prin infractiune. "Daca as proceda legal, mi-ar fi refuzat dreptul la informatie", a spus el, explicand ca, atunci cand accesul la informatie va fi la fel de liber ca in tarile occidentale, va fi de acord sa fie judecat dupa aceleasi criterii ca jurnalistii de acolo. "As insista pe buna credinta si pe solidaritatea de breasla", a mai spus el. Apelul presedintelui CRP In finalul dezbaterii de ieri, presedintele Clubului Roman de Presa a facut un apel catre toti reprezentatii mass-media legat de scurgerea de informatii militare secrete care vizeaza activitatea militarilor aflati in Afganistan. "E ceva mult mai grav, e o chestiune care priveste MApN. Prin urmare, inca o data fac apel si la jurnalistii din Vrancea, si la altcineva, cine s-ar putea sa mai fie implicat in acest caz, sa predea, daca au copii, au facut copii ale acestor documente, sa le predea imediat organelor in drept, Procuraturii, in speta, sau eu stiu, SRI si sa colaboreze cu Procuratura. Am stat de vorba si cu persoane din Procuratura - nu exista o pornire in directia asta acum de a aresta neaparat jurnalisti pe banda rulanta. Se fac eforturi, trebuie sa facem eforturi ambele parti - si autoritatile, si noi, in acest moment - pentru ca sa nu mai avem astfel de incidente. Plecam deci cu ideea ca trebuie sa actionam pentru schimbarea Legii secretului de stat, care ne dezavantajeaza in acest moment, ca jurnalisti. Mai plecam, de asemenea, cu ideea ca, daca un document este secret de stat si el functioneaza ca un avertisment pentru o incalcare grava a legii, coruptie sau altceva, atunci jurnalistul respectiv poate sa faca uz de document. Deci este bine ca jurnalistii sa stie lucrul acesta, ca trebuie sa se opreasca in momentul in care au documente care nu au nici un fel de relevanta din punct de vedere moral sau al jurnalisticii, al opiniei publice. ZIUA a procedat corect Sunt documente operationale ale Armatei si e foarte bine ca in cazul de fata ziarele "Romania libera" si ZIUA nu au dat nimic publicitatii. Cred ca problemele noastre, ca ziaristi, nu sunt atat de legate de ce s-a intamplat acum cu acest CD si cu povestea cu documentele secrete, cred ca e un eveniment singular. Nu o sa se mai repete prea curand, cred. Avem alte probleme, insa, grave, care tin si de noi insine. As face inca un apel, au fost multe evenimente in ultima vreme care ne-au pus in fata acestei optiuni grave pentru meserie. Exista intr-adevar mitul jurnalistului liber total, liber si oarecum omnipotent - deci, domnule, trebuie sa i se permita jurnalistului sa dea in oricine, sa combata bine si cum indraznesti sa-i spui ceva e incalcarea libertatii presei. Am auzit de multe ori in mod fals folosita aceasta sintagma si depinde in primul rand de noi, de atmosfera in care ne facem meseria, s-o lasam ceva mai moale cu aceasta libertate absoluta a presei. Ea e un nonsens si vom vedea ca pe masura ce ne apropiem de Europa vor aparea constrangeri foarte clare. Acolo ele functioneaza. Acolo, daca scrii ceva gresit te poti trezi cu procese, dupa aia platesc de se inchide ziarul respectiv. Deci astea vor veni peste noi. Responsabilitatea presei Fireste, vom protesta intotdeauna vehement cand se va intampla ce s-a intamplat cu Marian Garleanu la Focsani, cand se sare peste cal in stilul acesta, de catre organe, dar in acelasi timp trebuie si noi sa facem un efort de responsabilizare", a mai spus Cristian Tudor Popescu. Consiliul a decis sa acorde o importanta mai mare reflectarii publice a aspectelor privind deontologia presei. In acest sens, Consiliul va prezenta periodic un raport public privind cazuri ce cad sub incidenta Codului deontologic al ziaristului si se va implica in organizarea si sustinerea unor sesiuni profesionale pentru cunoasterea si aplicarea mai atenta a normelor deontologice ale profesiei. La dezbatere, alaturi de reprezentanti ai societatilor de presa membre ale CRP, au participat reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale cu activitate in mass-media, reprezentanti ai unor societati locale de presa, precum si reprezentanti ai unor societati de presa nationale care nu sunt membre ale CRP. (Doru DRAGOMIR) Ziaristul 007 a fost eliberat Marian Garleanu, corespondentul de Vrancea al cotidianului Romania libera, arestat preventiv de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul scurgerilor de informatii din Ministerul Apararii Nationale, a fost pus in libertate, in urma cu doua zile, de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Marian Garleanu a fost retinut de procurorii Parchetului General, si acuzat de detinere de documente secrete si de trasmiterea acestora catre alte persoane. Arestat preventiv vineri seara pentru zece zile de catre magistratii Curtii de Apel Bucuresti, Garleanu a fost pus in libertate de judecatorii instantei supreme, dupa ce, sambata, si-a sustinut nevinovatia in fata acestora. Documentele circulau pe piata media din Focasni La iesirea sa din arest, Marian Garleanu a precizat ca motivul arestarii sale il reprezinta faptul ca este "un ziarist extrem de incomod pentru orice fel de politician care a fost sau care este la putere in Vrancea". Garleanu a declarat ca, prin arestarea sa, s-a vrut sa i se inchida gura. Ziaristul a mentionat ca banuieste mai multi indivizi, "plasati in posturi-cheie din serviciile secrete romanesti", care s-ar afla in spatele retinerii si ulterior, arestarii sale. De altfel, ziaristul a sustinut ca, inainte de a fi arestat, i s-a sugerat "ca daca ar pune pixul in cui nu ar mai avea nimeni nici un fel de treaba" cu el. Pe de alta parte, Garleanu a negat faptul ca a avut vreodata documentele, recunoscand ca acestea "circulau pe sub masa" pe piata media din Focsani. Garleanu a anuntat SRI si Administratia Prezidentiala Totodata, ziaristul a afirmat ca a denuntat aceste lucruri sefului SRI de la Vrancea, Nicolae Serban, si locotenent-colonelului Gropnicu Valerica, tot de la SRI Focsani. Garleanu a declarat, totodata, ca a informat-o si pe sefa de cabinet a Adrianei Saftoiu, din cadrul Administratiei Prezidentiale, "ca este o problema de siguranta nationala", dar nu a primit nici un raspuns de la autoritati. In ciuda faptului ca Garlanu a apreciat retinerea sa ca fiind una ilegala si abuziva, acesta a precizat ca nu va face nici o reclamatie pentru timpul petrecut in arest. Scopul Parchetului Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al Parchetului General, Robert Cazanciuc, a declarat, in urma cu doua zile, ca scopul procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT) nu este acela ca persoane sa fie arestate, ci de a identifica autorii sustragerii documentelor, care sunt detinute in afara cadrului legal. Procurorul a adaugat ca este bine ca cei care detin acest tip de documente sa anunte anchetatorii, pentru ca detinerea se pedepseste la fel ca si sustragerea actelor. Totodata, Cazanciuc a adaugat ca Garleanu a colaborat cu procurorii DIICOT. In acelasi caz, in 9 februarie, a fost arestat plutonierul in rezerva Ionel Constantin Popa, mandatul acestuia fiind prelungit, vineri, cu 20 de zile de catre Curtea de Apel Bucuresti. Istoria scandalului Cotidianul ZIUA relata, in editia din 7 februarie a.c., ca a intrat in posesia unor planuri militare strict secrete ale misiunilor coalitiei internationale antiteroriste. Cantitatea de date se intindea pe mii de file care contineau cheile de criptare si decriptare pentru transmisiile radio, parole si semnale folosite in misiuni, tactici si proceduri de angajare in lupta, indicative radio, schema reperelor si dispunerea punctelor de paza si observare, chiar si intreaga documentatie privind baza americana KAF. CD-ul cu informatii militare a fost predat SRI. La randul sau, cotidianul "Romania libera" anunta, de asemenea, ca a intrat in urma cu o luna in posesia unor documente clasificate ale armatei americane referitoare la conflictele din Irak si Afganistan. Ministrul apararii nationale, Teodor Atanasiu, anunta, la doua zile de la precizarile cotidianelor, ca a fost declansata o ancheta interna in aceasta problema. A doua zi de la declansarea anchetei, ministrul Apararii, seful Statului Major General si directorul Directiei de Informatii a Apararii au fost audiati de senatorii din Comisia de Aparare in problema scurgerii de informatii. Totodata, generalul Eugen Badalan, insarcinat cu coordonarea anchetei anunta ca nu s-a putut determina daca scurgerea de informatie este determinata de incalcarea regulilor de lucru din interiorul administratiei armatei sau de incalcarea ordinii si disciplinei militare. El a mai spus ca aceasta situatie va fi lamurita de ancheta interna si organizata de serviciile de protectie ale armatei, precum si de instante abilitate. Potrivit unui comunicat difuzat de MApN, ancheta trebuia sa elucideze imprejurarile in care s-a produs scurgerea de informatii, urmand a se solda cu "masurile legale care se impun". C.T. Popescu, presedintele CRP Justitia a luat o decizie rationala Presedintele Clubului Roman de Presa, Cristian Tudor-Popescu, considera ca decizia de eliberare a corespondentului de Vrancea al ziarului "Romania Libera", Marian Garleanu, este o decizie normala si rationala. "Ma bucur ca justitia a luat aceasta decizie, asa era normal Justitia a luat o hotarare rationala", a declarat Popescu, citat de Rompres. Presedintele CRP a apreciat drept "aberanta" arestarea preventiva a lui Marian Garleanu, adaugand ca, pentru acuzatiile care i-au fost aduse, acesta putea fi cercetat in stare de libertate. "Ma ingrijoreaza astfel de excese. La aceasta ora observam o stare de atatare a organelor. Au ticul nervos sa ridice oamenii, sa-i salte", a mai spus presedintele CRP. El a aratat ca "se intretine o stare securistica", exemplificand ascultarea telefoanelor sau arestarea jurnalistilor. In opinia lui Cristian Tudor Popescu, "toata povestea cu informatiile militare de pe CD a fost o incercare de compromitere a presei". El a explicat ca informatiile de pe CD nu prezentau nici un interes pentru publicul larg. "Parerea mea este ca acel CD a fost scapat in mod deliberat intre ziaristi", a conchis presedintele CRP. Perchezitie ilegala acasa la Oancea Procurorii Parchetului General au perchezitionat, sambata seara, locuinta jurnalistului Sebastian Oancea fara ca impotriva acestuia sa fie inceputa urmarirea penala in acest dosar. Potrivit Codului de Procedura Penala, perchezitia poate fi efectuata doar asupra unei persoane impotriva careia a fost inceputa urmarirea, altminteri, eventualele probe si indicii ridicate de la fata locului sunt nule. Contactat telefonic de reporterii ZIUA, purtatorul de cuvant al Parchetului General, Robert Cazanciuc a declarat ca nu s-a inceput urmarirea penala impotriva lui Oancea. Pe de alta parte, procurorul anchetator, Doru Ioan Cristescu ne-a recomandat sa citim articolul 100, alineatul 6 din Codul de Procedura Penala, confirmandu-ne totodata ca nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui Oancea. Totusi, Cristescu a incercat o interpretare a respectivului articol, spunand ca, de fapt, in cauza, este inceputa urmarirea penala "in rem" si impotriva lui Marian Garleanu, motiv pentru care perchezitia efectuata la domiciliul lui Oancea a fost perfect legala. "Procurorii incearca sa explice ce nu poate fi explicat" Numai ca lucrurile nu stau asa. Maestrul Antonie Iorgovan a declarat, contactat de reporterii ZIUA ca, prin explicatia sa, procurorul nu incearca decat "sa justifice ce nu poate fi justificat", apreciind totodata ca "nu este prima data cand procurorii fac abuzuri". Si maestrul Aurelian Pavelescu s-a declarat de acord cu pozitia avuta de avocatul Iorgovan, precizand ca declansarea urmaririi penale impotriva persoanei asupra careia se face perchezitie este obligatorie. Mai mult decat atat, Oancea a declarat ca i s-a spus de catre procuror ca este "perchezitionat in calitate de perchezitionat", calitate care, cel putin pana in prezent, in legislatia romaneasca nu exista. In acest sens, Oancea a precizat: "Au fost opt persoane: doi procurori, doi politisti, un specialist in informatica, doi martori luati de pe strada si inca o persoana. Mi-au prezentat un mandat de perchezitie, au copiat tot ce aveam pe hardul calculatorului, au luat hardul, peste 70 de cd-uri pe care aveam filme si sapte dischete. Am intrebat in ce calitate sunt perchezitionat si mi s-a raspuns ca: in calitate de perchezitionat. Mi se pare cel putin suspect pentru ca, din cate stiu eu, aceasta calitate nu exista", a mai spus Sebastian Oancea. Procurorii au anuntat ca scopul perchezitiei domiciliare este gasirea unor indicii si probe referitoare la amploarea luata de cazul privind scurgerea de informatii militare catre presa. Procurorii au inceput perchezitia in jurul orei 18.30 si au finalizat-o cu putin inainte de ora 22.00, ei fiind interesati in special de fisierele din calculatorul ziaristului, de CD-uri si de alte suporturi de stocare a informatiilor. Anchetatorii nu au dat detalii in legatura cu perchezitia. Procurorii ar fi putut introduce informatii pe hard In ceea ce priveste legatura sa cu acest dosar, ziaristul Sebastian Oancea a declarat ca el si Marian Garleanu sunt singurii ziaristi din Vrancea care au avut curajul sa se lupte cu autoritatile, care au avut procese si au inca pe rolul instantelor vrancene procese cu autoritatile judetene, in speta cu Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean. Precizand ca nici el, nici Garleanu nu au absolut nici o legatura cu aceste informatii, Oancea a dezvaluit faptul ca Marian Oprisan "este foarte bun prieten cu dl adjunct de la Directia Generala de Informatii a Armatei, generalul Constantin Tucan". Pe de alta parte, Oancea a mentionat ca, inca de asta-vara, in mass-media din Vrancea au existat zvonuri potrivit carora "pe piata circula foi secrete", dar a precizat ca nu a primit niciodata un CD de "acest gen". Totodata, ziaristul a declarat ca nu poate sa spuna exact ceea ce s-a intamplat in timpul perchezitiei, daca procurorii i-au copiat informatiile stocate pe hard sau au introdus informatii noi. Procurorii au avut mandat sa perchezitioneze doar sistemele informatice, fiind interesati in special de fisierele din calculatorul ziaristului, de CD-urile si de alte suporturi de stocare a informatiilor. Prieten cu Garleanu Sebastian Oancea, in varsta de 27 de ani, lucreaza in presa locala din Vrancea. Totodata, Oancea a publicat si in ziarul ZIUA doua materiale privind subiectul amplasarii unei bombe in sediul Prefecturii Vrancea, in timpul unei vizite efectuate in localitate de presedintele statului, Traian Basescu. Ziaristul nu are insa nici un contract de colaborare cu ziarul nostru si nici nu este corespondent ZIUA. De altfel, Sebastian Oancea este prieten cu ziaristul Marian Garleanu, corespondentul cotidianului "Romania Libera" in judetul Vrancea, care a fost arestat timp de doua zile in acest caz. In casa din Focsani a ziaristului Sebastian Oancea de la saptamanalul "Academia Catavencu" a avut loc o perchezitie in dosarul scurgerilor de date de la MApN. Adriana Saftoiu: Nu am vorbit cu Marian Garleanu Jurnalistul sustinuse ca a incercat sa o contacteze si ca a reusit sa comunice doar cu sefa de cabinet Purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, consilierul prezidential Adriana Saftoiu, a declarat sambata ca nu a vorbit niciodata cu Marian Garleanu. "Nu am vorbit niciodata cu el", a spus Adriana Saftoiu, citata de Rompres. "M-am adresat Administratiei Prezidentiale, respectiv doamnei Adriana Saftoiu pe care am sunat-o si pe telefonul mobil si pe telefonul fix. Mi-a raspuns sefa de cabinet intr-un tarziu si i-am spus ca este vorba de o chestiune de siguranta nationala, sa ma contacteze urgent. Ce-ar fi trebuit sa fac? Sa ma leg cu lanturi de Administratia Prezidentiala, sa-mi dau foc?", a declarat Garleanu. De asemenea, jurnalistul a precizat ca poate sa probeze ca a sunat la Administratia Prezidentiala. "Pot demonstra prin desfasuratorul facturii telefonice ca am apelat numerele de telefon atat al consilierului prezidential Adriana Saftoiu, cat si al sefei ei de cabinet", a precizat Marian Garleanu.

Pagini realizate de Bogdan GALCA si Voichita RASCANU