Statul roman a alocat deja 500.000 de euro pentru Fundatia publica romano-ungara Emanul Gojdu. Potrivit deputatilor George Baesu si Aurelian Pavelescu, secretarul de stat de la MAE, Lucian Leustean, prezent ieri la Comisia Juridica, pentru a lamuri problema fundatiei publice romano-ungare Emanuil Gojdu, a afirmat ca Guvernul a alocat 500.000 de euro din bugetul pe 2005 pentru a administra bunuri care nu-i apartin si care acum sunt in proprietatea statului ungar. Deputatul PSD George Baesu ne-a declarat ca l-a intrebat ieri pe secretarul de stat Leustean care sunt efectele pe care le-a avut deja ordonanta privind Fundatia Gojdu. "Reprezentantul MAE a declarat ca, anul trecut, de la bugetul de stat, s-au acordat 500.000 de euro pentru proiect, bani ce se afla acum in contul Ambasadei Romaniei la Budapesta. Dupa declansarea scandalului, nu s-a mai cheltuit nici un euro, urmand ca, in cazul in care ordonanta nu va obtine aprobarea Parlamentului, suma sa fie inapoiata. De asemenea, potrivit declaratiilor secretarului de stat Leustean, partea ungara a pus la dispozitie tot 500.000 de euro", a mai spus George Baesu. Romania va avea de pierdut Pe de alta parte, deputatul Aurelian Pavelescu ne-a declarat ca, de principiu, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, prima Camera sesizata in cazul "Gojdu", nu va sustine ordonanta de urgenta a Guvernului de ratificare a acordului din Romania si Ungaria de constituire a unei fundatii publice bilaterale "Emanuil Gojdu". Potrivit deputatului Aurelian Pavelescu, Ministerul Afacerilor Externe l-a trimis ieri la Parlament, pentru a convinge Comisia Juridica sa voteze aceasta ordonanta, tot pe secretarul de stat Lucian Leustean, care, ca si saptamana trecuta, nu a convins pe nimeni ca acordul dintre Romania si Ungaria este corect si legitim. Potrivit lui Pavelescu, Leustean nu a reusit sa lamureasca de ce acordul nu este explicit in cateva puncte esentiale: va cumpara statul ungar toate imobilele care i-au apartinut lui Gojdu sau doar o parte, in conditiile in care pretul de achizitionare ar fi de ordinul milioanelor de euro? Pe de alta parte, deputatii au ajuns la concluzia ca daca Guvernul roman va acorda bani pentru cumpararea acestor imobile, se vor crea premizele unui conflict intre BOR si fundatia privata Emanuil Gojdu si statul roman. Si aceasta pentru ca banii ar urma sa fie alocati pentru ceva ce statul ungar a vandut, iar din aceasta afacere ar avea de castigat doar statul ungar. Pe de alta parte, potrivit lui Pavelescu, daca acordul romano-ungar va fi ratificat, Romania va pierde definitiv dreptul de a recupera bunurile Fundatiei Gojdu. Prin ratificarea acordului se va rezilia acordul din 1937, ratificat de cele doua state, prin care Ungaria se obliga sa restituie Romaniei mostenirea celebrului avocat. Ungureanu chemat la Comisie Tot in sedinta de ieri, deputatul PC Sergiu Andon a propus ca articolul unic din textul ordonantei sa fie modificat cu o interpretare. Aceasta ar urma sa stipuleze ca acordul nu va obstructiona dreptul Fundatiei private Emanuil Gojdu de a-si redobandi bunurile si ar obliga partea ungara sa nu invoce acordul impotriva fundatiei private, in cazul unui litigiu. Urmatoarea sedinta a Comisiei Juridice va avea loc saptamana viitoare, deputatii solicitand de aceasta data prezenta ministrului pentru Afaceri Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Cladire vanduta ilegal Un imobil din Oradea, apartinand Fundatiei Gojdu, a fost vandut fraudulos in 1967 de catre Episcopia Ortodoxa din Oradea Cooperativei "Prestarea" * Cladirea se afla in centrul orasului si este evaluata la aproape un milion de euro * In 2004, Judecatoria din Oradea a dispus retrocedarea cladirii, dar sentinta nu a fost respectata de Episcopia Oradiei, Bihorului si Salajului * Episcopul Ioan Mihaltan, care refuza aplicarea hotararii instantei, s-a declarat in repetate randuri pentru reintregirea averii Fundatiei Gojdu Averea Fundatiei Gojdu a avut de suferit in repetate randuri. Dezmostenirea s-a realizat pe parcursul a peste 80 de ani, datorita istoriei si rescrierii repetate granitelor statelor din estul si centrul Europei. Tratatul de la Trianon a fost primul pas de distrugere a unui bun util pentru ortodocsii din Ungaria si Transilvania, a urmat Dictatul de la Viena, care a compromis un tratat bilateral romano-ungar, privind reunificarea averii lasate mostenire de Emanuil Gojdu, a urmat apoi ratificarea Acordului de Pace de la Paris si regimul comunist din cele doua tari implicate. A urmat in anii '50 nationalizarea averii ramase in Budapesta si nu in cele din urma vanzarea unor imobile mostenite de catre vicariatul Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria statului maghiar. In ciuda acestor evenimente nedorite, din averea Fundatiei au mai ramas o serie de imobile si bunuri de care nu se prea vorbeste. Unul dintre aceste bunuri se afla in Oradea si are o istorie care se intinde pe parcursul a peste o suta de ani. Fundatia Gojdu a achizitionat, in anul 1889, un imobil in centrul orasului Oradea, pe strada Kapuczinus (ulterior strada Prahovei, strada Andrei Saguna, actualmente Traian Mosoiu) nr. 3. In anul 1912 Consistoriul Ortodox din Oradea cumpara, la randu-i, imobilul de pe parcela alaturata. Mai tarziu, Vicariatul inchiriaza cladirea Fundatiei pentru a amenaja o scoala de cantareti, care a functionat decenii intregi in acest imobil. Dupa preluarea puterii de regimul comunist, Biserica Ortodoxa, sub presiune, vinde imobilul in 1967, achizitionat in anul 1912, Cooperativei "Prestarea" Oradea. Dintr-o greseala, intentionata sau nu, transcrierea se face pentru imobilul proprietatea Fundatiei. Astfel, printr-o manevra pusa pe seama clericilor de atunci ai Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului, Fundatiei Gojdu i se fura o cladire in buricul orasului. Greseala a fost descoperita de juristii de la Cooperativa "Prestarea" Oradea, institutie care deschide, in 1970, o actiune in Justitie pentru a repara eroarea. Plangerea Cooperativei a fost admisa, dispunandu-se radierea dreptului de proprietate a imobilului proprietate a Fundatiei, si inscrierea lui in proprietatea Bisericii Ortodoxe, astfel s-a ajuns ca aceasta sa dispuna de un imobil care nu ii apartinea. Falsul din 1970 Nou-infiintata Fundatie Gojdu, care functioneaza in Sibiu, a incercat recuperarea imobilului in cauza. Pe baza Legii nr. 7 din 1996, privind cadastrul si publicitatea imobiliara, Fundatia din Sibiu a actionat in Justitie, dar surpriza a venit tocmai de la Biserica Ortodoxa, care prin juristii sai a cerut respingerea cererii. Culmea ironiei este ca episcopul Oradiei, Bihorului si Salajului, PS Ioan Mihaltan, a declarat in repetate randuri necesitatea reintregirii averii apartinand Fundatiei, s-a opus retrocedarii unui bun care nu-i apartine. Pe langa opozitia bisericii si Cooperativa "Prestarea" se opune retrocedarii imobilului sustinand exceptia tardivitatii. Odata cu realizarea tranzactiei din 1967 a fost incalcata principiul relativitatii menit sa asigure atat publicitatea integrala a cartii funciare, cat si securitatea statica a circuitului civil. Principiul amintit exprima cerinta ca inscrierea in cartea funciara sa se faca numai cu consimtamantul titularului dreptului real imobiliar, cu alte cuvinte, in afara acordului exprimat in vederea stramutarii, constituirii, modificarii sau stingerii unui drept prin actul juridic, este necesar un acord in sensul intabularii in cartea funciara. Insa, acest principiu nu a fost respectat nici in 1967, cand a fost vandut imobilul Fundatiei, nici cand, printr-o hotarare judecatoreasca, s-a efectuat o corectare in cartea funciara si dreptul de proprietate a fost acordat Bisericii Ortodoxe. Ciudat este ca, desi Episcopia din Oradea si Cooperativa "Prestarea" se opun retrocedarii, acestea nu au contestat faptul ca Fundatia si-ar fi dat acordul la transmiterea dreptului asupra imobilului in cauza. Cazul este pe rol, cu toate ca sentinta civila 5657/2004 a Judecatoriei Oradea a dispus anularea Hotararii judecatoresti din 1970 si a decis radierea inscrierilor operate in cartea funciara si restabilirea situatiei anterioare. Cladirea folosita abuziv de Episcopia Ortodoxa din Oradea a fost evaluata la aproape un milion de euro. Conducerea Fundatiei Emanuil Gojdu, care functioneaza sub obladuirea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu poarta o corespondenta unilaterala cu Cooperativa "Prestarea", cu Primaria orasului Oradea si Episcopia Ortodoxa. Demersul Fundatiei este ignorat, iar Episcopia si Cooperativa refuza sa respecte o hotarare judecatoreasca, prin care sunt obligati sa cedeze proprietatea cladirii din strada Traian Mosoiu nr. 3. (Petre NITEANU, Laszlo KALLAI) Burse pentru tinerii din Covasna si Harghita Am primit la redactie o scrisoare din partea dr. Ioan Lacatusu de la Sfantu Gheorghe referitoare la problema Gojdu. Astfel, Ioan Lacatusu arata ca Fundatia Gojdu si-a adus un aport deosebit la fundatia elitei intelectuale din Romania, cea care a infaptuit si consolidat apoi Marea Unire. De asemenea, dr. Lacatusu subliniaza, in aceeasi scrisoare, ca printre bursierii Fundatiei Gojdu s-au aflat si 24 de tineri nascuti in localitati din judetele Covasna si Harghita. Prezentam in continuare integral scrisoarea lui Ioan Lacatusu. "Printre cei mai insemnati binefacatori si sustinatori ai invatamantului in limba romana din Transilvania, inainte de Marea Unire de la 1918, dar si a culturii si spiritualitatii romanesti, in general, la loc de cinste se afla Emanuil Gojdu (1802-1870). Nobilul sau crez este redat printr-un gand exprimat de el in anul 1862: "Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-am nascut roman, iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei mele". Conform dorintei testamentare a ilustrului barbat roman, in perioada 1875-1917, prin Fundatia Gojdu, au beneficiat de burse de studii 1348 de tineri romani, in principal din Transilvania, dar si din celelalte provincii istorice romanesti. Din totalul bursierilor, 1076 au urmat cursuri universitare, 117 pe cele ale unor scoli reale, 87 ale scolilor de ofiteri, 36 ale scolilor comerciale, 10 ale scolilor de notari s.a. Se poate observa ca, alaturi de alte numeroase fundatii ale romanilor ardeleni, Fundatia Gojdu a avut un aport deosebit la formarea elitei intelectuale romanesti, elita care a pregatit, a infaptuit si apoi a consolidat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Parcurgand aceasta impresionanta lista a tuturor bursierilor Fundatiei Gojdu, asa cum este redata in "Cartea bicentenarului Emanuil Gojdu, 1802-2002", volum editat, in anul 2003, de catre Biblioteca judeteana "Gheorghe Sincai" din Oradea, observam ca printre bursierii Fundatiei Gojdu se aflau si 24 de tineri nascuti, in localitati din judetele Covasna si Harghita. Din totalul celor 24 de tineri din cele doua judete, care au beneficiat de burse acordate de Fundatia Gojdu, 6 au urmat cursurile gimnaziale, 2 cursurile Scolii de cadeti (ofiteri) si 16 cursuri academice (universitare). Dupa profilul facultatilor absolvite, stuatia se prezinta astfel: absolventi ai Facultatii de Drept si Stiinte Politice - 5; absolventi ai Facultatii de Medicina si Framacie - 5; absolventi ai Facultatii de Filosofie, Limbi si Istorie - 3; absolventi ai Universitatii Tehnice (Inginerie Generala)- 3. Dupa localitate natala, cei 24 de bursieri originari din judetele Covasna si Harghita proveneau din: Toplita - 6, Araci - 3, Intorsura Buzaului (Buzaul Ardelean) - 2, Haghig - 2, Ozun - 2, Poiana Sarata - 2, Sf. Gheorghe - 2 (din care, unul din Breza, actualul cartier Simeria), Bretcu -1, Chichis -1, Dobarlau -1, Sasausi -1, Sita Buzaului -1. Din totalul licentiatilor, 6 au primit burse pentru obtinerea titlului stiintific de doctor, din care 3 in stiinte juridice si 3 in medicina. Doar la 7 bursieri este mentionata ocupatia parintilor, de unde rezulta ca 4, dintre ei erau copii de preoti si 3 de agricultori. Majoritatea celor care au beneficiat de bursele Fundatiei Gojdu, s-au impus ca intelectuali de marca, in domeniile pentru care s-au pregatit. Dintre acestia amintim pe profesorul Bogdan Nicolae, nascut in Haghig, profesor la Liceul Andrei Saguna din Brasov, si apoi director la Liceul de fete "Regina Maria" (azi "George Cosbuc"), din Cluj-Napoca, primul liceu romanesc de fete din Transilvania, autor de manuale scolare, publicist, fruntas atrist. Mentionam apoi, pe vrednicii de pomenire protopopii Dumitru Coltofeanu, din Bretcu si Aurel Nistor din Araci, adevarati lideri ai populatiei romanesti din fostul judet Trei Scaune, in perioada de dinainte si de dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, medicii Pompiliu Nistor, Miron Cretu si Aurel Gociman, juristii Romulus Olteanu din Dobirlau, Olah Victor din Intorsura Buzaului si Octavian Popescu din Toplita s.a. Dar iata cum arata lista completa acelor 24 de bursieri ai Fundatiei Gojdu, din judetele Covasna si Harghita. Gimnazii: Antal Grigorie (Toplita); Coltofeanu Damian (Bretcu); Greceanu Dumitrie (Chichis); Nistor Aurel (Araci); Nistor Pompilius (Araci); Popovici Zenoviu (Sasausi). Scoli de cadeti (ofiteri): Popescu Virgil (Toplita), Popp Stefan (Ozun). Academii si Universitati: Universitatea Tehnica Regala Maghiara Budapesta, Sectia Inginerie Generala: Birt Dumitru (Poiana Sarata); Dima Emil (Sita Buzaului); Russu Ioan Hortensius (Buzaul Ardelean). Universitatea Regala Maghiara Budapesta, Facultatea de Drept si Stiinte Politice: Caltofeanu Dumitru (Sf. Gheorghe), doctorat in Stiinte Juridice (1912). Universitatea Regala Maghiara Budapesta, Facultatea de Medicina si Farmacie: Cretu Miron (Haghig); Gociman Aurel (Sf. Gheorghe); Nistor Pompilius (Araci); doctorat in Medicina (1908). Universitatea Ferencz Jozsef Cluj, Facultatea de Drept si Stiinte Politice: Maier Nicolae (Toplita); Olah Victor (Buzaul Ardelean), doctorat in Stiintele Juridice (1909); Olteanu Romulus (Dobarlau), doctorat in Stiintele Juridice (1910); Popescu Octavian (Toplita), doctorat in Stiinte Juridice (1911). Universitatea Ferencz Jozsef Cluj, Facultatea de Filosofie, Limbi si Istorie: Bogdan Nicolaus (Haghig); Ciurea Irimia (Poiana Sarata). Universitatea Ferencz Jozsef Cluj, Facultatea de Matematica si Stiinte Naturale: Pop Victor (Ozun). Universitatea Ferencz Jozsef Cluj, Facultatea de Medicina: Sbarcea Teodor (Toplita), doctorat in Medicina (1897); Sbarcea Constantin (Toplita), doctorat in medicina (1906). Cinstind memoria marelui inainta, si faptele sale ziditoare, si pe aceasta cale realizam de ce este atat de importanta solutionarea problemei Fundatiei Gojdu, conform dorintei sale testamentare, si cat de necesara este nevoia de a-i urma exemplu, in forme actualizate timpurilor pe care le traim". de la Sfantu Gheorghe - Dr. Ioan LAcAtuSu

Carmen EPURAN