Presedintele roman Traian Basescu a declarat joi seara, intr-un interviu acordat televiziunii ucrainene, ca e mai degraba pesimist in privinta rezolvarii prin negocieri a neintelegerilor privind delimitarea platoului continental, relateaza Rompres. Problema platoului continental este una veche, o mostenire de pe timpul Uniunii Sovietice, a explicat presedintele, avansand arbitrajul international drept una din cele mai bune solutii pentru rezolvarea diferendului. Acest lucru nu exclude faptul ca Romania si Ucraina vor incerca, in continuare, sa solutioneze problema "pe cale amiabila", a completat Basescu, precizand ca expertiza internationala e binevenita si in cazul intentiei Ucrainei de a amenaja canalul Bastroe. Interesele Romaniei in legatura cu acest subiect nu sunt de natura economica, ci se plaseaza in zona impactului asupra mediului, a punctat seful statului, explicand ca Romania nu castiga din exploatarea canalului Sulina, date fiind cheltuielile bugetare pentru mentinerea acestuia in functiune. Transnistria "trebuie sa revina sub autoritatea guvernului legitim de la Chisinau", a mai spus Basescu, subliniind in acest context importanta retragerii trupelor rusesti din stanga Nistrului. In legatura cu propunerea ucraineana de exploatare in comun a rezervelor energetice din Marea Neagra, presedintele a afirmat ca aceasta trebuie analizata din punct de vedere al rentabilitatii economice, adaugand ca Romania nu are convingerea ca resursele din zona platoului continental ar merita o investitie atat de mare. (D.E.) Basescu a cerut deputat roman in Rada de la Kiev Romania va acorda mai multa atentie romanilor din Ucraina, Republica Moldova si Banatul sarbesc, a declarat, ieri, presedintele Traian Basescu, cu ocazia vizitei sale la Cernauti, transmite Mediafax. Bucurestii dispun de resursele financiare necesare finantarii unor programe destinate sustinerii romanilor din afara granitelor, a adaugat seful statului, precizand, totodata, ca autoritatile de la Bucuresti si Kiev au convenit asupra numirii unui diplomat roman, care sa se ocupe de problemele romanilor din Ucraina. Numele diplomatului, aflat deja la Cernauti, nu va fi dezvaluit, insa, decat astazi, a precizat presedintele Basescu in fata celor cateva sute de romani din localitatea ucraineana Voloca, din zona Cernauti. Intampinat de corul "Plugarul" din Voloca cu "Bucovina, Bucovina", presedintele a vizitat biserica de la Hrusauti, multumind preotilor parohi pentru ceea ce fac pentru Romania si daruind o icoana locasului de cult. La iesirea din biserica, Traian Basescu s-a adresat celor cateva sute de romani care il asteptau in fata bisericii cu steaguri tricolore. "Cand spunem Cernauti si Chisinau, spunem parte din sufletul nostru", a spus Basescu, sustinand ca el nu trebuie privit ca presedinte, ci drept reprezentantul celor 22 de milioane de romani care traiesc in interiorul granitelor Romaniei. Totodata, seful statului a adaugat ca, astazi, mai mult ca oricand, statul roman se preocupa de romanii din afara granitelor, apreciind ca statul roman are obligatia sa continue sa se ingrijeasca de romanii care traiesc in Ucraina. "Am convenit cu presedintele Iuscenko ca drepturile pe care le au ucrainenii in Romania sa le aiba si minoritatea romana din Ucraina", a precizat presedintele, declarand ca asteapta ziua in care romanii din Ucraina sa aiba un reprezentant in Rada de la Kiev. In finalul alocutiunii, seful statul i-a asigurat pe romanii din Cernauti ca va reveni pentru a vedea daca ceea ce s-a stabilit s-a si realizat, multumind acestora pentru ca sunt "buni cetateni ai Ucrainei". "Romania va reveni de unde a plecat: in Europa" Prezent la Universitatea de stat din Cernauti, presedintele a cerut organizatiilor romanesti din Ucraina sa se uneasca, pentru ca romanii care traiesc in aceasta tara sa fie puternici, respectati si ascultati. "Am o rugaminte: Aveti 24 de organizatii. Nu vreti sa faceti una? Sa fiti puternici, respectati si ascultati. V-as multumi mult, pentru ca si noi vom fi in pozitia sa va ajutam mai mult", a spus Basescu. El i-a rugat pe reprezentantii organizatiilor romanesti ca, in pregatirea anului universitar urmator, sa faca o lista comuna cu numele tinerilor care sa fie bursieri in Romania. Seful statului a spus ca, in prezent, in Romania sunt si vor fi pregatiti tineri care sa stie ce au de facut in contextul aderarii la UE, iar cei care vor veni din Ucraina la studii in Romania vor avea posibilitatea sa preia aceste deprinderi, pentru a-i ajuta astfel pe ucraineni sa se pregateasca pentru aderarea la UE. "Romania va reveni in sfarsit acolo de unde a plecat: in Europa. Nu avem complexul rudei sarace care vine in Europa", a declarat Basescu, precizand ca romanii merg spre UE ca o natiune puternica, a saptea ca marime din Uniune. "Ne ducem nu ca sa primim, ci ca sa dam. Vom da Europei vigoarea natiunii romane, capacitatea romanilor de a fi inventivi si un aer proaspat, dat de o natiune care vrea sa ajunga la bunastare si apoi la prosperitate. V-am spus ca sa stiti unde plecam si unde va asteptam si pe dumneavoastra", le-a mai spus presedintele Basescu reprezentantilor minoritatii romane din Cernauti. (D.E.) Invataminte catre studenti Traian Basescu a punctat, ieri la Kiev, in fata studentilor Universitatii Nationale "Academia Movileana" obiectivele parcursului integrarii euro-atlantice a Romaniei, clasificate in lucruri usor, respectiv dificil de indeplinit. In ceea ce priveste prima categorie, seful statului a enumerat legislatia si organizarea unor institutii compatibile cu cele europene, dificil de realizat fiind, insa, aplicarea legilor si functionarea institutiilor dupa modelul celor europene, dar si respectarea drepturilor omului. Sectorul economic, nominalizat drept cea mai mare dificultate intalnita in procesul de aderare a Bucurestilor la structurile euro-atlantice, a necesitat numai 16 ani pentru ca sa atinga standardele minime ale Uniunii Europene, potrivit presedintelui Basescu, integrarea europeana aflandu-se si ea sub semnul evolutiei economiei romanesti, marcata, in primii ani, de perpetuarea abordarii comuniste. Reforma economica inceputa in 1996 a dat rezultate abia in 2000, intervalul fiind caracterizat de seful statului drept "o perioada extrem de neplacuta pentru romani". Avansand catre un alt subiect, presedintele a calificat drept interesanta propunerea omologului sau ucrainean, Viktor Iuscenko, privind exploatarea in comun a platoului continental al Marii Negre in privinta extractiei de gaze. "In acest moment, Romania prospecteaza. Avem patru platforme de foraj - doua de prospectie si doua de exploatare, una dintre acestea din urma fiind acum in Mediterana. Apreciem ca interesanta propunerea facuta de Viktor Iuscenko si o luam in considerare", a declarat seful statului in fata studentilor Academiei Movilene, citat de Rompres. (D.E.) Romania nu face "canal Dunare-Marea Neagra" cu Ucraina Posibilitatea construirii unui canal comun romano-ucrainean Dunare-Marea Neagra nu a figurat pe agenda intrevederii ambasadorului roman la Kiev, Traian Laurentiu Hristea, cu ministrul Transporturilor si Comunicatiilor ucrainean, Vasyl Bodnar, de la sfarsitul lunii ianuarie, se arata intr-o precizare a MAE. "Vizita facuta de ambasadorul roman la Ministerul ucrainean al Transporturilor si Comunicatiilor a oferit acestuia prilejul de a inmana ministrului Vasyl Bodnar invitatia adresata de omologul sau de la Bucuresti, Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Comunicatiilor si Turismului din Romania, de a participa la Conferinta Pan-Europeana privind Transporturile pe Caile Navigabile Interioare, care se va desfasura, in perioada 13 - 14 septembrie 2006, la Bucuresti", noteaza documentul, excluzand posibilitatea ca cei doi oficiali sa fi discutat despre oportunitatea construirii unui canal Dunare-Marea Neagra romano-ucrainean. (D.E.) Podul de peste Tisa, blocat din nepasare Ministerul Administratiei si Internelor, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, face urmatoarele precizari cu privire la materializarea cladirilor Punctului International de Trecere a Frontierei Sighet. Astfel, intr-un comunicat primit la redactie suntem informati ca "Prin H.G.R nr.847/2002 privind aprobarea deschiderii punctului de control pentru trecerea frontierei in regim de trafic international si a punctului vamal, intre Sighetu-Marmatiei-Romania si Solotvino-Ucraina, alocarea surselor de finantare in vederea finalizarii lucrarilor la obiectivul "Pod Istoric" si realizarea dotarilor necesare politiei de frontiera la noul punct de control de trecere a frontierei de la Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, a fost alocata, din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului in bugetul de stat pentru anul 2002, suma de 15 miliarde ROL.". De asemenea, precizeaza MAI, conform hotararii mai sus mentionate, in anul 2002, Politia de Frontiera a achizitionat dotarea necesara functionarii PPF Sighetu Marmatiei, insa acesta nu poate functiona datorita lipsei unui sediu. "Urmare a H.G.R nr.847/2002 s-a amenajat Podul Istoric si a fost achizitionata dotarea necesara PPF Sighetu Marmatiei de catre Politia de Frontiera, insa Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmatiei nu poate sa functioneze deoarece nu au fost alocate nici pana in prezent fondurile banesti necesare construirii punctului de trecere si nu au fost stabilite responsabilitati pentru nici una din institutiile publice care desfasoara activitati in punct", se arata in comunicat. In plus, MAI, respectiv Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, a facut demersuri in acest sens pe langa celelalte institutii interesate, insa aceste demersuri nu au fost solutionate nici pana in prezent. (D.E.) Jalba romanilor de pe malurile Tisei In preajma vizitei intreprinse de presedintele Traian Basescu, zilele acestea, in Ucraina, mai multe organizatii promotoare a drepturilor romanilor din tara si din afara granitelor au pregatit, pentru a inmana sefului statului, comunicate in care sunt expuse o serie din problemele cu care se confrunta in prezent. Un comunicat al Primariei din Sighetu Marmatiei, semnat de consilierul local Ioan Bledea, expune situatia comunitatii romanesti a Maramuresului Istoric din dreapta Tisei, Zacarpatia (Ucraina), numarand 45.000 pana la 50.000 de locuitori. Din suprafata Maramuresului istoric, o treime se afla in componenta Romaniei, restul de doua treimi fiind incorporat Ucrainei, dupa dezmembrarea URSS. In conditiile in care comunitatea romaneasca din partea ucraineana este "divizata in mai multe raioane, astfel incat sa nu poata forma un bloc unit si sa nu poata avea reprezentanti in structurile politice si administrative", primaria din Sighetu Marmatiei a initiat reconstructia unuia din cele 11 poduri peste Tisa, distruse de inundatii si conflicte. Desi finalizat in 2001, podul nu a fost deschis nici pana in prezent. "Statul roman nu intervine pentru deschiderea podului si ajutorarea comunitatii romanesti din Ucraina, inclusiv prin sprijinirea publicatiilor in limba romana si receptionare a canalelor de televiziune romanesti", acuza comunicatul, aratand ca, spre exemplu, "comunitatea maghiara din Zacarpatia receptioneaza posturile de televiziune maghiare inca din anii '80". Mai mult, saptamanalul de limba romana "Maramuresenii", din Zacarpatia, a fost nevoit sa-si intrerupa activitatea in 2004, din lipsa de fonduri, iar autoritatile de la Bucuresti, in speta Departamentul Romanilor de Pretutindeni, nu au reactionat decat prin promisiuni, afirma bucovinenii. Vizele maghiarilor sunt gratuite In privinta conditiilor neprielnice din scolile romanesti, comunicatul prezinta, din nou, exemplul minoritatii maghiare din Ucraina, pentru care, si sub acest aspect, lucrurile stau foarte bine. De asemenea, vizele de intrare in Ungaria pentru maghiarii din Ucraina sunt gratuite, in timp ce romanii nu beneficiaza de aceasta facilitate. "Comunitatea romaneasca se plange de indiferenta statului roman, de dificultatea obtinerii vizelor, de amanarea punctului de trecere a frontierei", sintetizeaza comunicatul, solicitand remedierea situatiei. Problema aceluiasi pod peste Tisa este inclusa si in comunicatul Consiliului Romano-American. Consiliul doreste sa aduca la cunostinta presedintelui Traian Basescu situatia demoralizanta a invatamantului pentru tinerii romani din sudul Basarabiei si nordul Bucovinei, precum si problema abandonarii unor investitii-simbol, intreprinse din putinii bani alocati de statul roman. Este vorba, aici, de podul mentionat anterior, precum si de scoala de la Molodia, ramasa in stadiul de fundatie. De asemenea, Institutul Roman Dimitrie Onciul, din Cernauti, a fost inchis de partea romana, fara explicatii, iar proiectul bisericii din satul Hagi Curda - Camusovca a fost abandonat in anul 2001, in conditiile in care parohia apartine Mitropoliei Basarabiei, persecutata de autoritatile locale. "Indolenta Bucurestiului si abuzul Kievului trebuie sa inceteze", subliniaza documentul Consiliului Romano-American, aflat "in asteptarea reactiei" presedintelui Traian Basescu. (D.E.)