M-am gandit de multe ori cu cata ingaduinta suficienta trebuie sa priveasca un intelectual sau un om "bine" o Carte de rugaciuni cand o vede expusa la pangar sau pe vreun raft de librarie bisericeasca. Un abecedar ar putea sa-i trezeasca nostalgii dupa vremurile copilariei - o Carte de rugaciuni, doar ingaduinta superioara. Intelectualul merge drept la Filocalie sau la titluri teologice reputate, fara sa accepte ca asa cum nimeni nu poate ajunge sa citeasca daca n-a deprins alfabetul, nici teologia nu poate fi abordata in absenta unor notiuni elementare. De aceea si fac intelectualii nenumarate si dese gafe, sustinand de pilda ca indemnul "Crede si nu cerceta!" e o dovada de obscurantism eclezial, desi acest precept inexistent in Scriptura si patristica, necum in teologie, a fost pus in circulatie, potrivit unor surse, de Voltaire. Aceiasi intelectuali iti pot garanta apodictic ca pe tronul patriarhal de la Bucuresti urmeaza "automat" - si accentueaza cuvantul - mitropolitul Moldovei. Daca ii intrebi, vorba lui Moromete, pe ce se bazeaza cand fac o asemenea afirmatie, invoca o "traditie", o "cutuma", intelegi dumneata, pe care nu au cum s-o argumenteze deoarece sursa lor de documentare este urechea; iar daca obiectezi cu modestie logica: atunci de ce mai exista alegere de patriarh daca totul se rezuma la o previzibila succesiune?, interlocutorii se supara de-a binelea...
Cartea de rugaciuni este pandantul lucrator al catehismului ortodox - celalalt abecedar - care la noi se numeste Marturisire de credinta si contine multa teologie. De acolo afli cum se face corect semnul Sfintei Cruci si ce este rugaciunea, lucruri importante, complexe, formulate intr-un limbaj accesibil si limpede. Dintr-o Carte de rugaciuni afli cum trebuie sa te pregatesti pentru spovedanie si, apoi, pentru Sfanta Impartasanie (daca iti este dat s-o primesti). O clasificare a pacatelor si-a greselilor temeinic intocmita se gaseste tot intr-o Carte de rugaciuni, ca si definirea inchinaciunii, respectiv a metaniei... Din fericire, lucrurile acestea atat de importante pentru suflet si pentru viata duhovniceasca le invata copiii astazi la ora de Religie in scolile din Romania, insa oamenii de peste 35 de ani n-au avut cum sa le cunoasca, trecuti fiind prin invatamantul statului totalitar si ateu, daca n-au avut sansa unei educatii crestine in familie. Cartea de rugaciuni, ca si Catehismul, constituie trepte de cultura crestina totodata: exista intre textele sale o rugaciune prin care Ii cerem lui Dumnezeu sa ne deschida ochii mintii atunci cand citim Sf. Scriptura care nu este o tiparitura ca oricare alta...
Imi amintesc ca atunci cand peste trei mii de preoti ortodocsi au iesit in procesiune pe strazile Clujului, in 1998, iar la sfarsit au rostit in cor rugaciunea pentru vrajmasi, au sarit niste intelectuali si niste gazetari ca o asemenea rugaciune este o ofensa si o provocare. Nu-i cunosteau textul. Iata un fragment din cuprinsul ei: "Tu insuti intru totul bunule Imparate, cauta la mine nevrednicul robul Tau, si da-mi tarie ca sa nu ma manii impotriva vrajmasului meu si sa nu-i intorc lui loviturile cu razbunare, caci �numai al Meu este a razbuna�, graieste Domnul, iar noua, fapturilor celor dupa chipul si asemanarea Ta, ne-ai poruncit Tu insuti �ca sa nu apuna soarele peste mania voastra�, si daruri la sfintele Tale altare sa nu aducem pana nu ne vom fi impacat mai intai cu cei in neintelegeri cu noi!". Rugaciunea pentru vrajmasi e asadar una de pace si de impacare, intrucat rugaciuni agresive nu exista in Biserica si in invatatura Ei. Alte rugaciuni, cum ar fi pentru calatorie, au chiar frumusete poetica, ori rezuma ontologic poruncile Scripturii, precum celebra rugaciune de pocainta a Sfantului Efrem Sirul, care trateaza fiecare pacat important cu antidotul sau dat de Insusi Doctorul Hristos.
Cartea de rugaciuni contine toata pravila crestinului, include recomandari tipiconale, dar si aspecte legate de cuviinta, de evlavie, de comportamentul in biserica si de participarea la slujbe. Pentru un credincios imbisericit, Cartea de rugaciuni e ceea ce e Molitvelnicul pentru preot. In anii comunismului, tirajul cartilor de rugaciuni era drastic limitat si episcopii faceau mari eforturi pentru ca eparhiile lor sa aiba un numar mai mare de exemplare. Unii ierarhi s-au distins prin intocmirea unor excelente Carti de rugaciuni, precum mitropolitul Firmilian al Olteniei. (Dintre cele recente, se distinge aceea intocmita de IPS Bartolomeu pe vremea cand conducea Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, retiparita de curand. O Carte de rugaciuni contine atat inceputul cat si esenta invataturii autentice si lucratoare.