Breasla avocatilor si o serie de juristi au ridicat problema constitutionalitatii proiectul Legii de modificare a Codului de Procedura Penala. Ei aduc in discutie amendamentele propuse de articolul 278, indice 2 care fac referire la posibilitatea fiecarei parti dintr-un dosar sa conteste in instanta o lucrare a procurorului, dat fiind faptul ca in Codul de Procedura Penala se mai pot intalni situatii sau institutii care nu pot fi atacate in instanta. Propunerile sunt sosite de la breasla avocatilor, care vor ca nici un act savarsit intr-o ancheta penala sa nu poata scapa cenzurii instantei. Pe de alta parte, desi procedura poate parea greoaie, ea nu este una complicata, pentru ca, uzata eficient, nici un anchetator nu-si va mai permite sa admita sau sa respinga o cerere decat dupa o atenta analiza. De asemenea, ZIUA propune dezbaterii si propunerea pentru introducerea art. 278, indice 3 Cod pr. pen. in proiectul Legii de modificare a Codului de procedura penala asa cum este sustinuta de o parte dintre juristi si cum a rezultat din punerea cap la cap a anchetelor pe tema coruptiei. Aceasta prevede ca invinuitul sau inculpatul nu mai poate fi urmarit pentru aceleasi fapte decat daca s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organele de urmarire penala. Constitutia ignorata Multi avocati considera ca textul articolului este neconstitutional, pentru ca ignora doua texte din Constitutia Romaniei, si anume art. 132.alin.1, care consacra principiul controlului ierarhic in sanul Ministerului Public si art. 21. alin. 3, care prevede dreptul la un proces echitabil pentru oricare din partile procesului. Procedura plangerii procurorului contra actelor procesuale de infirmare a solutiilor pare sa aiba ca ratiune punerea de acord a prevederilor Codului de procedura penala cu noul text al art. 61. alin. 3 din L. nr. 304/2004 cu modificarile din 2005 ( L. nr. 247). Redactorii textului nu au tinut seama insa de exigentele constitutionale, dar si de termenii utilizati in Legea privind organizarea judiciara, care vorbeste de controlul instantei competente asupra masurii infirmarii la cererea, nu la plangerea procurorului care a adoptat solutia. De asemenea, reglementarea proiectata este vadit inechitabila, lasand in afara controlului jurisdictional preliminar situatia inversa, frecvent intalnita in practica, de trimiteri in judecata nelegale si nefondate, care creeaza procese artificiale, finalizate cu achitari, cu consecinte negative, de cele mai multe ori iremediabile atat pentru partile in proces cat si pentru justitie. Ordonanta judecatorului Formularea propusa de unii experti in drept este urmatoarea. Titlul art. 278, indice 2 C. pr. pen. se modifica, avand urmatoarea denumire: "Cererile in fata judecatorului pentru controlul jurisdictional asupra actelor procurorului inainte de sesizarea instantei". Alin. 1. se modifica, avand urmatorul cuprins: "Procurorul care efectueaza urmarirea penala sau care supravegheaza cercetarile penale, poate cere judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, sa exercite controlul jurisdictional asupra ordonantei prin care i-a fost infirmat un act procesual de catre procurorul ierarhic superior". In continuare, la toate celelalte aliniate (alin. 2,3,5,6,7) se inlocuieste termenul de "plangere"cu cel de "cerere". Dupa alin. 8, se introduc aliniatele 9, 10 si 11, care vor avea urmatorul cuprins: (9) "Dispozitiile alin. 1-6 se aplica in mod corespunzator si invinuitului sau inculpatului, care contesta nelegalitatea obtinerii sau utilizarii mijloacelor de proba din timpul urmaririi penale si solicita desfiintarea actelor procesuale intocmite". (10) "In ipoteza prevazuta de alin. 9, judecatorul pronunta una din urmatoarele solutii: a) respinge cererea ca tardiva, inadmisibila sau nefondata, mentinand actul atacat; b) admite cererea, constata nelegalitatea mijlocului de proba invocat si dispune inlaturarea lui din proces si desfiinteaza actul atacat; c) admite cererea, constata nelegalitatea mijlocului de proba la care se refera, inlaturandu-l din proces si desfiintand actul procurorului de inculpare, dispune continuarea urmaririi, daca apreciaza ca probele administrate in mod legal sunt insuficiente pentru sesizarea instantei". (11) "Judecatorul se pronunta prin incheiere. Incheierea prin care s-a admis cererea nu este supusa nici unei cai de atac". Aceasta propunere a fost facuta pe structura actualului sistem al actelor jurisdictionale existente. Totusi, art. 311 C. pr.pen. este nesatisfacator, deoarece are in vedere doar actele instantei. Or, aici este vorba de competenta judecatorului intr-o procedura preliminara, astfel incat acesta nu se poate pronunta la fel ca o instanta printr-o hotarare judecatoreasca. De aceea, se propune crearea intr-un text separat sau chiar in cuprinsul art. 311, a unei noi categorii de acte jurisdictionale: ordonanta judecatorului. Proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil ZIUA supune dezbaterii si propunerea pentru introducerea art. 278, indice 3 Cod pr. pen. in proiectul Legii de modificare a Codului de procedura penala. Multi juristi considera ca in practica organelor de urmarire penala au fost constatate numeroase situatii in care urmarirea penala a fost tergiversata din diverse motive, fapt care a afectat activitatea de stabilire a adevarului in cauza, precum si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, precum si a partilor civile sau responsabile civilmente. In prezent, sistemul de drept procesual penal roman nu ofera partilor instrumente pentru a cenzura situatiile de tergiversare sau cele de efectuare a anumitor acte de urmarire nelegala decat pe calea plangerii adresate in interiorul sistemului Ministerului Public. Se considera ca se impune introducerea unei proceduri in sensul punerii la dispozitia partilor a instrumentlor procesuale pe calea carora, in acele cazuri in care se constata tergiversarea urmaririi penale, sa se poata adresa instantelor de judecata in vederea asigurarii dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, drept aflat sub protectia Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Reducerea condamnarilor la CEDO Se considera ca aceste modificari vor conduce la o mai buna administrare a sistemului de Justitie si vor reduce numarul de cazuri in care statul roman este condamnat la plata unor despagubiri de catre CEDO. Formularea propusa este urmatoarea. (1) "In vederea exercitarii dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, in faza de urmarire penala a procesului penal, invinuitul, inculpatul, partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente se pot adresa instantei de judecata ce ar fi competenta sa judece cauza in fond cu plangeri prin care se sesizeaza incalcarea acestor drepturi, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) s-au scurs mai mult de sase luni de la data inceperii in cauza a urmaririi penale; b) a fost respinsa plangerea adresata de catre persoana care a facut sesizarea procurorului ierarhic superior celui care a fost delegat cu efectuarea urmaririi penale in cauza". (2) "Instanta de fond, examinand plangerea, va putea sa pronunte una dintre urmatoarele solutii: a) respinge plangerea, prin sentinta, mentinand actul sau actele de urmarire penala sau dispozitia procurorului ce au facut obiectul plangerii; b) admite plangerea, prin sentinta desfiinteaza actul sau dispozitia procurorului ce a facut obiectul plangerii si trimite cauza procurorului, dand, daca se impune, indrumari in sensul efectuarii sau refacerii unor acte de urmarire penala; c) admite plangerea, prin sentinta, si daca nu exista indicii temeinice sau probe ca in cauza au fost savarsite infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale, desfiinteaza actul de incepere a urmaririi penale". (3) "Hotararea instantei prevazuta la alin. 2 poate fi atacata cu recurs de catre procuror, persoana care a formulat plangerea sau orice alta persoana ale carei interese legitime sunt vatamate". (4) "In situatia prevazuta la alin. 2, lit. c), invinuitul sau inculpatul nu mai poate fi urmarit pentru aceleasi fapte decat daca s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organele de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art. 10 Cod Pr. Pen". (5) "La judecarea cauzei, atat in fond cat si in recurs, se vor cita invinuitii sau inculpatii, partea vatamata, partea civila, precum si partea responsabila civilmente". (B.C.G.; M.V.R.)