Institutul European din Romania arata deunazi ca tara are dificultati sa absoarba fondurile de post-aderare - bani acordati de Uniunea Europeana ca astfel venitul national sa creasca si tot romanului sa-i mearga mai bine... Ce fac insa oamenii nostri de afaceri daca nu sa investeasca? Din pacate, "omul de afaceri" autohton apartine adesea unei alte specii decat cel din Occident. Omul de afaceri occidental se imbogateste prin valoarea adaugata in procesul de productie - ceea ce presupune munca si rabdare.
Omul de afaceri autohton este mai totdeauna un speculator, lucrand mana in mana cu puterea si doar in subsidiar un producator; o simte si cetateanul cand intreaba "de unde atatia bani", in legatura cu averi facute peste noapte. Organizatiile internationale se plang ca economia romaneasca nu absoarbe fondurile puse la dispozitie; in acest timp, agentiile guvernamentale si neguvernamentale alearga dupa investitori, pe care nu ii gasesc decat peste hotare... Nu ca ar lipsi in Romania capitalurile, dar investitorul occidental gandeste pe termen lung si practica egoismul inteligent, nu cel de duzina.
Ce-i de facut? O solutie este revizuirea legilor fiscale; ele trebuie sa stimuleze pe adevaratul investitor (numai pe acesta!), descurajand pe smecherii care umbla dupa "tunuri", trimitandu-i, dupa caz, in fata justitiei.
Ori, acest gen de afaceri nu sunt usor de incriminat. Impotriva lor statul are mai la indemana arma fiscala - dar ea trebuie folosita fara menajamente...
Nu putem astepta o crestere rapida a volumului schimburilor comerciale (in special cu tarile din Uniunea Europeana) fara o curatire a terenului de uscaturi. Un exemplu... Si-a pus cineva intrebarea de ce au renuntat firmele serioase sa mai participe la licitatiile publice? Pentru ca ele sunt castigate adesea tocmai de amatorii de imbogatire fara valoare adaugata, adesea evazionisti fiscali; ei dauneaza intregii societati...