Prezent zilele acestea la reuniunea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfasurata la Strasbourg, presedintele Traian Basescu nu s-a dovedit prea sensibil la curiozitatile reprezentantilor rusi fata de amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor facilitati militare americane. Intrebat de un parlamentar rus ce cauta americanii in Romania, seful statului i-a raspuns fara menajamente: "Ati stat 13 ani in Romania si niciodata nu v-am intrebat de ce ati stat". Replica l-a facut pe parlamentarul rus sa isi inghita o a doua intrebare, provocand rumoare si uimire in sala. "Salvarea se cheama in engleza" Incurajat de aplauzele primite in plenul APCE pentru raspuns, seful statului a continuat seria replicilor caustice, "tinta" acestora fiind, de aceasta data, un parlamentar francez. Intrigat de faptul ca presedintele Basescu prefera sa se exprime in limba engleza, deputatul a dorit sa afle de ce franceza nu reprezinta o optiune. "Nu vorbesc limba franceza. Am fost capitan de vas in marina comerciala. Pe mare nu se vorbeste franceza. Salvarea se cheama in engleza", a explicat Basescu. Nervii presedintelui au mai fost pusi la incercare inca o data de un alt parlamentar APCE. Chestionat cu privire la nerespectarea libertatii presei in Romania, seful statului a raspuns acid: "Uitati-va in ziarele de astazi si o sa vedeti ca sunt criticat pe prima pagina". "Eu nu am complexe" Traian Basescu a privit in directia opusa Moscovei inca din decembrie 2004, cand anunta, in ziua confirmarii victoriei sale in cadrul prezidentialelor, axa Washington-Bucuresti-Londra, devenita ulterior "parteneriat strategic cu SUA si Marea Britanie", drept principala "prioritate in politica externa din urmatorii cinci ani". Curtoazia l-a impins, insa, pe Basescu sa dea curs invitatiei omologului sau rus, Vladimir Putin, presedintele aflandu-se in februarie, anul trecut, intr-o vizita de lucru la Moscova. Anterior sosirii sale in Capitala rusa, presedintele admitea, la Londra, ca relatiile ruso-romane nu sunt tocmai cordiale, ultimii 15 ani fiind pierduti din cauza unor complexe istorice. "Eu nu am insa complexe", adauga Basescu, fapt de altfel demonstrat de intrevederea cu liderul de la Kremlin, caruia ii propunea un parteneriat cu Bucurestii, cu conditia ca Moscova sa respecte interesele Romaniei la Marea Neagra. Marea Neagra, lac rusesc In iunie, insa, Presedintia "condamna ferm Pactul Ribbentrop-Molotov, care a condus la anexarea Basarabiei si Bucovinei de Nord" pentru ca, in septembrie, cu ocazia unei vizite la San Francisco, presedintele Basescu sa se lanseze intr-o adevarata ofensiva verbala la adresa Federatiei Ruse, criticand Kremlinul pentru politica promovata in regiunea Marii Negre, "considerata, mai mult sau mai putin, un lac rusesc". La acel moment, seful statului pleda pentru contrabalansarea influentei rusesti in regiune, invitand statele europene si aliatii americani sa se implice in internationalizarea Marii Negre. Doar facilitati militare pentru SUA Zis si facut: la 23 octombrie, seful statului punea la punct, impreuna cu consilierul pentru securitate nationala al presedintelui SUA, Stephen Hadley, ultimele detalii pentru stabilirea bazelor militare americane in Dobrogea. Desi initial nu a dorit sa ofere informatii despre locul exact al amplasarii bazelor, locatiile au incetat sa mai constituie un mister pe 6 decembrie, odata cu semnarea, la Bucuresti, de catre secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu, a acordului referitor la amplasarea unor facilitati militare americane pe teritoriul Romaniei. Desi initial precauta, Moscova ameninta, la 7 decembrie, ca se va retrage din Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa (CFE) in cazul in care prezenta militara a SUA si NATO se va apropia de granitele sale. "Expansiunea infrastructurilor Statelor Unite si NATO pana la granitele Rusiei pune in discutie viitorul tratatului CFE", preciza ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, in replica la semnarea acordului privind facilitatile militare americane din Romania. "Respectam toate afirmatiile Guvernului Federatiei Ruse. Tinem cont de ele si in acelasi timp informam ca in Romania nu se stabilesc baze permanente NATO. Discutam de facilitati militare in relatia bilaterala Romania-SUA. Cu secretarul de stat Condoleezza Rice nu s-au semnat acorduri pentru prezenta unor baze NATO pe teritoriul Romaniei, ci a unor facilitati militare", clarifica Basescu in aceeasi zi. Ofensiva romaneasca la Consiliul Europei Chestiunea drepturilor romanilor din statele vecine si eliberarea detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa de la Tiraspol au fost prezentate si ieri in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de catre ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu (foto). Seful diplomatiei romane a prezentat plenului APCE activitatea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei (CoE) sub presedintia Romaniei si care sunt pasii de urmat in continuare. Libertate pentru Ivantoc si Petrov Popa In discursul sau, ministrul Ungureanu s-a referit la necesitatea ca, pe mai departe, Comitetul de Ministri al CoE sa asigure integritatea si eficacitatea sistemului de protectie a drepturilor omului asigurat de Conventia Europeana. In acest sens, ministrul Ungureanu a subliniat faptul ca functionarea eficienta si credibilitatea Curtii Europene a Drepturilor Omului depind de atitudinea statelor membre CoE. In acest sens este necesara ducerea la indeplinire a hotararilor pronuntate de CEDO - un exemplu regretabil constituindu-l cazul Ivantoc - Petrov Popa, in favoarea carora CEDO a pronuntat o hotarare care cere Rusiei eliberarea celor doi detinuti politici, hotarare neexecutata pana in prezent. "In mod regretabil, ignorand eforturile depuse pana acum de Comitetul de Ministri, nu a fost realizat nici un progres in ceea ce priveste executarea hotararii pronuntate in cazul Ilascu si altii impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse. Aceasta problema ramane o prioritate a agendei noastre si vom continua sa efectuam presiuni asupra celor responsabili astfel incat sa-i eliberam pe Tudor Petrov Popa si Andrei Ivantoc cat mai curand posibil". Trebuie mentionat faptul ca delegatii rusi nu s-au aflat in sala in timpul discursului ministrului Ungureanu. Drepturi pentru romanii de pretutindeni "In ceea ce priveste contributia Consiliului Europei la promovarea democratiei in Europa, sunt multumit sa va informez ca aceasta problema a constituit una din prioritatile ultimei sesiuni ministeriale. De asemenea, reprezinta una dintre grijile principale ale Adunarii Parlamentare. Consiliul Europei contribuie la acest obiectiv prin activitatea sa intr-un numar de domenii, inclusiv in ceea ce priveste protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Presedintia Romaniei acorda o mare importanta acestui subiect si va continua sa acorde o atentie speciala situatiei minoritatilor nationale din tarile vecine". Marea Neagra, prioritate la Consiliul Europei Ministrul Ungureanu a mai prezentat plenului APCE proiectul crearii unei euro-regiuni a Marii Negre : "Din punctul de vedere al Romaniei acesta este un proiect de importanta majora si sunt increzator ca membrii Adunarii Parlamentare vor permite sa-i fie acordat acestui proiect acelasi sprijin acordat crearii euro-regiunii Adriatice". Seful diplomatiei de la Bucuresti a mai prezentat si prioritatile presedintiei romane a CoE in ceea ce priveste statele din regiunea extinsa a Marii Negre - Armenia, Georgia si Azerbaidjan - afirmand ca "in calitate de presedinte al Comitetului de Ministri intentionez sa urmaresc atent evolutiile din regiune si intentionez sa vizitez fiecare tara din regiune pentru a obtine o imagine mai clara asupra a ceea ce mai trebuie facut pentru consolidarea democratiei din aceasta zona". Tot in calitate de presedinte al Comitetului de Ministri al CoE, Ungureanu a mai precizat ca va continua sa urmareaca "cu atentie evolutiile politice din Ucraina, unde sunt programate alegeri parlamentare pentru luna martie. Sper ca maturitatea politica, atat a fortelor democratice ucrainene, cat si a opiniei publice vor avea precedent asupra unor anumite elemente circumstantiale, iar procesul reformelor politice si economice nu vor pierde din intensitate". Declaratii Iosif Boda, fost ambasador in Elvetia "Astfel de pozitii pot fi riscante, dar si castigatoare" "E greu sa-l comentezi pe Traian Basescu din punct de vedere diplomatic. Am crezut in timpul campaniei electorale, cand candida la Presedintia Romaniei din partea Aliantei DA, ca la problemele de politica externa - avand in vedere antecedentele de politica ale contracandidatului sau, Adrian Nastase, care a fost ministru de Externe - ca va fi mancat cu tot cu fulgi de catre acesta. M-am inselat. Trebuie sa spun ca reactia lui Traian Basescu nu seamana cu o diplomatie clasica, traditionalista. Nici de tip frantuzesc - si la Curtea Tarului Rusiei tot moda frantuzeasca se purta, dar nu seamana nici cu diplomatia de tip oriental. Traian Basescu este un tip la fel de deschis in problemele de diplomatie ca si in problemele de politica interna. Astfel de pozitii pot fi riscante, dar si castigatoare. Aceasta replica pe care i-a dat-o parlamentarului Federatiei Ruse a fost chiar aplaudata. Trebuie sa vedem cum va fi interpretata aceasta chestiune la nivel inalt. In acelasi timp, nici intrebarile reprezentantului Rusiei la APCE nu erau foarte ortodoxe. Romania a notificat partii ruse, si pe canale diplomatice a informat din timp ce inseamna facilitatile militare pe care Romania le ofera SUA si ca aceste chestiuni nu sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse. Aceste facilitati privesc strict relatiile bilateralee. Nu se disloca in Romania baze NATO. Acest cetatean rus la APCE ar fi trebuit sa stie toate aceste chestiuni. Raspunsul lui Basescu poate cel mult sa fie interpretat ca unul iritat. El indica si siguranta unui om care stie ce vrea de la tara, dar stie si ce vrea pentru tara. Nu cred ca Traian Basescu a periclitat situatia Romaniei, ci cred doar ca a avut o pozitie transanta. Daca ati face un sondaj printre romani si i-ati intreba cum privesc raspunsul presedintelui va garantez ca ei o sa-l agreeze. Eu nu l-as taxa pe Traian Basescu. Chiar il invidiez pentru curajul pe care l-a avut. Raspunsul lui nu a intrat intr-o diplomatie traditionala, cum nici raspunsul legat de Statutul minoritatilor nu intra in aceasta sfera". (R.A.) Dan Pavel, analist politic "Declaratia nu va avea implicatii majore" "Nu cred ca o astfel de declaratie poate avea o implicatie mai mare decat un schimb de replici in cadrul Adunarii Parlamentare. Spun asta deoarece Traian Basescu este deja cunoscut pentru culoarea replicilor sale. Eu sunt convins ca declaratia trebuie coroborata cu declaratiile referitoare la Rusia si la presedintele Vladimir Putin in interviul recent pe care Basescu i l-a acordat lui Hurezeanu. Rusii incearca sa uite ce s-a intamplat in istoria noastra fara a prezenta insa nici o scuza." (R.G.) Mircea Geoana, fost ambasador in SUA "O iritare suplimentara si inutila" "E decizia suverana a Romaniei ce aliante face. A face bravada pe subiectul bazelor americane este o iritare suplimentara si inutila. Acelasi lucru putea fi spus intr-un mod mai putin artagos. Cred ca presedintele Romaniei ar trebui sa dea dovada de mai multa diplomatie si mai multa consecventa in declaratii". (R.A.) Vasile Puscas, fost ministru al Integrarii, fost diplomat "Pericolul e dat de modul in care poate fi interpretat raspunsul" "Este un raspuns caracteristic presedintelui Traian Basescu si ar trebui tinut cont si de faptul ca acest raspuns a venit intr-un context de dezbatere publica. In masura in care Rusia considera o asemenea abordare drept inamicala, atunci, da, pot fi afectate relatiile noastre cu Rusia. Daca Rusia va face insa o analiza a cadrului discutiilor si a personalitatii presedintelui Traian Basescu nu vor fi afectate. Si cred ca nu vor fi. Pericolul este dat de modul in care poate fi interpretat raspunsul. Nu am insa certitudinea ca el va fi interpretat. Din punct de vedere politic nu se retrage o putere ca sa vina o alta putere. Aici este vorba de o arhitectura de securitate globala. Pentru asta a lucrat Romania. Asa cred ca ar fi trebuit sa explice presedintele Traian Basescu, ca sa nu existe posibilitatea de interpretare care nici nu i-a trecut poate prin gand". (R.A.) Stelian Tanase, analist politic "Basescu a obtinut un succes public" "Mi-a placut! Dar, una peste alta, nu se face. Cifra de 30 de ani este inexacta, istoria ne invata ca este vorba doar de o perioada de cel mult 20 de ani. Asadar, cu lectia de istorie sta prost. Traian Basescu a obtinut insa, prin aceasta declaratie, un succes public. Stie bine sa faca asta si sunt convins ca a fost invatat din Romania. Tara l-a aplaudat, dar declaratia presedintelui risca sa ramana doar un succes de galerie. Referitor la consecintele declaratiei, nu exclud o raceala diplomatica intre cele doua tari, dar, totusi, nu cred ca se va ajunge aici". (R.G.) Zoe Petre, fost consilier prezidential "Declaratia nu e diplomatica, dar ne racoreste" "Declaratia lui Traian Basescu nu a fost facuta presedintelui Rusiei. Realitatea este ca, desi declaratia nu este una diplomatica, aceasta ne racoreste pe multi dintre noi. Ca Basescu se mai enerveaza putin, asta e. De regula Traian Basescu nu are timp sa se gandeasca daca isi enerveaza interlocutorii. Nici cea mai frumoasa fata nu poate da mai mult decat are". (R.G.) Theodor Melescanu, fost ministru de Externe, fost diplomat "Un raspuns extrem de franc" "Din punct de vedere diplomatic nu pot comenta pentru ca presedintele Traian Basescu nu este diplomat. Eu cred ca la o intrebare incomoda a fost un raspuns extrem de franc". (R.A.)

George DAMIAN, Strasbourg