Gabriel ANDREESCU 

In luna aprilie 2004, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a comunicat, in urma unei cereri, existenta in arhiva sa a unui dosar de urmarire informativa ce-l privea pe Gregorian Bivolaru. Printr-o scrisoare oficiala, Consiliul anunta acreditarea solicitantului si obligatia inregistrarii sale la Autoritatea de Supraveghere (Avocatul Poporului). Citez: documentele identificate ... vor fi puse la dispozitia dumneavoastra de indata ce ne prezentati dovada". Dovada a fost depusa la CNSAS in toamna anului 2005. Or, din acel moment a urmat o cumplita agitatie institutionala. Nu conta ca eu eram solicitantul. Colegiul a sustinut necesitatea de a avea o a doua hotarare privind accesul la dosarul amintit. Apoi, a amanat hotararea o saptamana, doua, trei. A trecut luna in care, in conformitate cu o regula generala de natura administrativa, institutia ar fi fost obligata sa raspunda cererii. Au trecut si alte saptamani, CNSAS neavand cum sa explice de ce nu asigura accesul la dosar, pentru cercetare, cum legea il obliga. Pentru investigarea arhivei Securitatii, un numar semnificativ de persoane, in frunte cu Colegiul, consuma din banii publici o suma consistenta. Dansul CNSAS in jurul temei oferim sau nu oferim dosarul" avea loc in plina dezbatere privind cererea de extradare a lui Gregorian Bivolaru, apoi refuzul cererii si acordarea statutului de refugiat. Ce a motivat politica tragerii de timp tocmai in aceasta perioada? Nimeni nu poate spune, inca, ceva ferm. Dar se pot face multe presupuneri privind miza accesului la aceste documente. Dosarul de urmarire informativa a lui Gregorian Bivolaru contine date care acopera, probabil, perioada 1971-1989. Multe informatii vor fi tinand de viata lui personala, de interesele sale privind Yoga, de contactele din tara si cu exteriorul, de ce si cum i s-a cerut, in anul 1981, sa renunte la predarea disciplinei. Dupa 1984 urmeaza insa partea grea" a istoriei, legata de arestarea lui datorita sedintelor de Yoga; de retinerea sa si a apropiatilor, cand oamenii au fost batuti zile la rand pentru a li se smulge declaratii, iar lui i s-a spart dantura. Despre conditiile atroce in care a fost tinut, despre evadare si despre hotararea, ciudata din punctul de vedere al legii, de a fi condamnat pentru acest delict si nu pentru cel de complot impotriva statului, acuzatia initiala a retinerii. Interesante or fi fiind si filele ori inregistrarile care i-au consemnat intalnirile cu discipolii pana in luna 20 iulie 1989. In acea zi a urmat a doua arestare, a fost supus unor batai salbatice dintre care unele au fost vazute de fidelii molestati si ei zile la rand. In dosar ar fi de descoperit si hotararea care l-a trimis la Poiana Mare pentru a fi terminat" acolo ca persoana bolnava mintal". In dosarul de urmarire informativa a lui Gregorian Bivolaru trebuie sa se afle numele ofiterilor din echipa de anchetare care a organizat brutala represiune, a sa si a apropiatilor lui. Acestia nu au incalcat doar" viata privata, secretul corespondentei si alte asemenea drepturi banale" pe care regimul comunist nu dadea doi bani. Ci au batut, au umilit, au torturat si aplicat masuri de ordin psihiatric. Lista lor trebuia demult sa fie publicata in Monitorul oficial, caci dimensiunea de politie politica" a acestor ofiteri de securitate este dincolo de orice indoiala posibila. Dar daca acestia se gasesc astazi in SRI? Daca ei au fost implicati, ca atare, in campania anti-MISA? Daca unii or fi ajuns procurori, ori au trecut la politie si jandarmerie? Dosarul de urmarire pe care Securitatea i l-a pregatit lui Grig" inainte de 1989 ar putea sa explice lucruri esentiale ale celor intamplate cu el si cu MISA dupa 1990. Acesta este si rostul prim al cercetarii arhivelor Securitatii: sa afli din ele lucruri care ar putea limpezi mersul democratiei astazi. Nimic nu impiedica CNSAS sa serveasca interesul public ajutand la studierea arhivelor pe care le detine. Protectia datelor personale? Numele ofiterilor de Securitate care au facut politie politica si activitatea lor nu face parte din aceasta categorie. Protectia securitatii nationale? Conform legilor de organizare si functionare, serviciile de informatii nu au voie sa angajeze agenti cu un asemenea trecut. Daca opreste cercetatorii sa ajunga la numele tortionarilor, atunci CNSAS nu deconspira Securitatea, ci o conspira. Or, un asemenea act, cu o semnificatie atat de limpede, atat de usor de demonstrat, este prea mult. Impiedicarea accesului la continutul arhivei CNSAS ori mistificarea lui constituie abuz in serviciu in forma calificata. Responsabilitatea fata de dosare nu mai poate fi tratata cu usurinta. A recunoscut-o recent justitia in cazul generalului (r) Eugen Grigorescu.