Varujan VOSGANIAN 

Anul economic 2005 a avut si lucruri bune si lucruri mai putin bune. El a purtat intr-o anumita masura amprenta schimbarii de guvernare. Transferul de putere a provocat surprize, mai ales dintre cele neplacute, atunci cand a fost facut inventarul gestiunii primite, a presupus modificarea unor strategii din mers, cum a fost cazul politicii fiscale si al politicii bugetare precum si unele corectii, asa cum s-a intamplat in cazul unor intelegeri deja incheiate, ca de pilda in programele de construire a autostrazilor. Prima concluzie in ce priveste anul 2005 este aceea ca el a pastrat principalele tendinte ale anilor precedenti, e drept in ritmuri mai moderate. Este vorba mai ales de continuarea ritmului cresterii economice, intr-un nivel superior celui mediu din Uniunea Europeana dar mai mic decat cel inregistrat in Romania anul trecut si chiar mai mic decat obiectivul stabilit. In aceste conditii, asumare unei cresteri economice de 6-6,5% pentru anul 2006 este un obiectiv ambitios si care necesita o sustinere importanta din partea administratiei pentru procesul investitional, mai ales in ce priveste deschiderea catre investitiile straine, stabilitatea legislativa si reducerea birocratiei. A fost continuat, de asemenea si procesul de scadere a inflatiei, dar si in acest caz tinta stabilita nu a putut fi respectata, ea fiind depasita cu cca 1,5%. Motivele au fost numeroase, de la excesul de cerere, datorat relaxarilor fiscale si transferurilor de bani din strainatate, pana la cresterea salariilor din sectorul public, al preturilor administrate si a pretului titeiului. Si in aceasta privinta, o tinta de inflatie de 5% pentru anul 2006 este extrem de ambitioasa, un nivel de 6-6,5% fiind mai realist. Banca Nationala propune insa tinta de 5% pentru a forta Guvernul sa fie mai rezervat in privinta cheltuielilor publice si in privinta politicii fiscale. In situatia in care aceasta tinta de 5% nu va putea fi atinsa, este posibil ca discutia despre majorarea TVA pentru anul 2007 sa se relanseze. Vom sti, insa, cu mai multa precizie care va fi soarta acestei dezbateri catre jumatatea acestui an. Trebuie sa recunoastem, insa, ca de la reprezentantii FMI si pana la unii oficiali guvernamentali si din domeniul bancar, ideea majorarii TVA are numerosi sustinatori. Personal, nu ma numar printre acestia. O alta tendinta, negativa de aceasta data, care s-a mentinut in 2005 a fost agravarea deficitului de cont curent, ca o consecinta imediata a majorarii cererii interne intr-un ritm mai mare decat oferta interna. Revin la ideea pe care de altfel s-a fundamentat programul de guvernare ca economia romaneasca trebuie sa fie o economie a ofertei, in care dezvoltarea economica trebuie vazuta ca o solutie mai buna pentru absorbtia masei monetare in exces decat constrangerile fiscale si monetare. Cresterea importurilor s-a datorat in mare masura dezvoltarii creditelor nebancare (liesing, credit de consum) ceea ce a slabit eficienta politicilor Bancii Nationale in ce priveste sterilizarea monetara. Cel mai mare castig al anului 2005 a fost de natura calitativa, privind mecanismele de functionare a economiei de piata. Anul 2005 a fost un an in care libera competitie a inregistrat progrese semnificative. A fost ingradita politica de acordare a scutirilor si reesalonarilor de impozite, atributiile Consiliului Concurentei in acordarea ajutoarelor de stat au fost respectate, presiunile de natura clientelara, fara a fi cu totul eliminate, au fost restranse. In economia romaneasca nu se mai poate spune ca orice este posibil iar atunci cand cineva doreste sa-si utilizeze pozitia publica sau retelele informale pentru a redistribui resurse se gandeste de doua ori inainte de a o face. Un alt castig al anului 2005 a fost respectarea obiectivelor privind politica bugetara, in conditiile in care impozitele directe au fost sever reduse. Deficitul bugetar a fost redus la 0,8% fata de proiectia initiala de 1,5% , in conditiile in care datoriile neplatite de guvernarea anterioara si interventiile pentru diminuarea pagubelor datorate inundatiilor au depasit un miliard de euro. Veniturile au fost mai mari in termeni nominali cu aproape 18% fata de anul 2004 iar administratia locala a primit de la bugetul central cu 10% mai multi bani decat se preconizase. A fost pentru finantarea invatamantului cel mai bun an din 1990 incoace iar in domeniul sanatatii o mare parte a datoriilor istorice a fost platita. Marea nerealizare a anului 2005, in domeniul bugetar, se refera la programul de investitii in autostrazi si drumuri nationale dar asta se datoreaza nu doar redirectionarii unor cheltuieli, cum am pomenit mai sus, dar si faptului ca, in timp ce guvernul PSD a primit in anul 2001 un portofoliu de credite atrase pentru acest scop de 1,6 miliarde euro, el nu a lasat nimic guvernarii care i-a urmat.