Reprezentantii societatii civile au aflat, in urma cu doua zile, cu consternare, ca prefectul judetului Cluj, democratul, pana in urma cu zece zile, Alin Tise, a oferit pe tava serviciile Institutiei Prefectului Cluj pe care o conduce reprezentantilor Gabriel Resources Ltd., responsabilul mult-contestatului proiect de la Rosia Montana din judetul Alba. "Este vorba despre intermedierea dialogului cu societatea civila pentru identificarea unor solutii de dezvoltare durabila a intregii zone afectate de proiect", a transmis biroul de presa al Prefecturii Cluj. Intalnirea informala din urma cu doua zile, dintre Alan Hill, noul presedinte al Gabriel Resources Ltd, actionarul principal (80%) al Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), si Alin Tise a avut ca principala tema de discutie noua politica a companiei si indicarea Clujului ca una dintre principalele piete de achizitii pentru necesarul dezvoltarii proiectului de la Rosia Montana. Totodata, Hill i-a prezentat prefectului stadiul in care se afla proiectul si l-a asigurat de disponibilitatea societatii spre dialogul cu societatea civila. In spatele disponibilitatii pe care o demonstreaza, mai nou, liderii PD fata de proiectul Rosia Montana (pe care nici macar PSD nu a avut curajul sa-l aprobe fatis) se ascunde o intelegere la care au ajuns reprezentantii Gabriel Resources cu presedintele Traian Basescu. Cum presedintele PD Emil Boc a refuzat sa se expuna si sa ia, public, partea celor de la Gabriel Resources, considerand ca gestul poate avea efecte negative din punct de vedere politic pentru persoana sa si pentru Partidul Democrat, sarcina i-a fost "pasata" lui Alin Tise, fin al presedintelui PD. Astfel, intalnirea dintre Tise si Hill este un episod normal in conditiile noului "parteneriat" PD-Gabriel Resources. Forarea in regiune este momentan suspendata Lucrarile de foraj in regiunea Rosia Montana au fost suspendate in luna noiembrie a anului trecut, ca urmare a unei hotarari a Curtii de Apel Alba Iulia. Instanta a dat castig de cauza Asociatiei Aurarilor "Alburnus Maior" care a contestat in instanta acordul de mediu obtinut de Gold Corporation. Precizam ca RMGC, compania care a initiat proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana (judetul Alba), din Muntii Apuseni, a obtinut, in 27 mai 2005, cand la putere se afla deja Alianta DA, un acord de mediu pentru realizarea lucrarilor de exploatare geologica si foraje geotehnice in zona, mai precis in 39 de puncte de forare. Asociatia Aurarilor �Alburnus Maiori a contestat imediat la Tribunalul Alba acordul de mediu emis de Agentia de Protectie a Mediului Alba, insa instanta a respins, in septembrie, reclamatia aurarilor. Asociatia a facut recurs la Curtea de Apel Alba Iulia, care a admis, la 16 noiembrie, cererea �Alburnus Maiori privind suspendarea lucrarilor de forare pana la judecarea solicitarii de anulare a acordului de mediu dat companiei. Sprijin de la Basescu ZIUA a aratat, in urma cu ceva timp, faptul ca, in 1997, compania canadiana Gabriel Resorces a concesionat, pentru trei milioane de dolari, terenul pe care este amplasata exploatarea. In ciuda opozitiei pe care a intampinat-o proiectul in randul populatiei, Gabriel Resources a reusit sa se inteleaga atat cu guvernarea taranista, in perioada 1997-2000, cat si cu guvernarea �rosiei din 2001-2004. Mai nou, sursele noastre sustin ca reprezentantii Gabriel Resources au reusit, nu se stie cum, sa intre si sub pielea presedintelui Traian Basescu, dupa ce au tatonat mai bine de un an terenul din jurul noii puteri si, in special, din jurul premierului Calin Popescu Tariceanu, fara succes insa. Dupa ce fostul director, Richard Hill, a fost indepartat de la conducerea companiei tocmai pe motivul ca nu a putut restabili legaturile cu puterea centrala dupa alegeri, noua echipa trimisa de canadieni, in luna iulie 2004, in frunte cu Alan Hill, a actionat pe �filierai Palatului Cotroceni si a dat lovitura: Basescu va sprijini investitia de la Rosia Montana. Aceasta in conditiile in care, in campania electorala din toamna anului 2004, acelasi Basescu ataca in forta fosta putere pentru acordul tacit dat exploatarii RMGC. Miza: peste 300 de tone de aur Cert este ca, in urma studiilor realizate in zona, specialistii au descoperit o rezerva de 331 de tone de aur si 1600 de tone de argint, pe care RMGC doreste sa o extraga. Mai mult, proiectul de la Rosia Montana beneficiaza atat de facilitatile oferite zonelor defavorizate, cat si de vechea legislatie referitoare la mine. Astfel, pana in luna octombrie a anului 2009, RMGC nu va plati impozit pe profit si va fi scutita, pe toata durata proiectului, de plata taxelor vamale. Conform intelegerii cu statul roman, compania va achita, totusi, o redeventa de 2% din valoarea productiei brute. RMCG a avut parte, de-a lungul timpului, de cea mai dura si mai de amploare rezistenta pe care vreun proiect l-a intampinat din partea organizatiilor ecologiste, a localnicilor, a membrilor Academiei Romane si a societatii civile, in general. Toti au afirmat, la unison, ca investitia va avea un impact negativ asupra populatiei, asupra mediului inconjurator si asupra vestigiilor arheologice din zona vechii localitati miniere. Impotriva canadienilor au fost organizate, pana acum, zeci de demonstratii de strada, sute de dezbateri publice si chiar un festival de muzica la Rosia Montana, denumit �FanFesti, care va ajunge, in acest an, la a treia editie.

Luminita SILEA ZIUA de Cluj