George DAMIAN 

Razboiul Rece a constituit in esenta confruntarea dintre doua sisteme ideologice diferite - confruntare asupra careia atarna in permanenta amenintarea distrugerii nucleare reciproce. Faza "fierbinte" a acestui conflict prin intermediari s-a inchis, lasand loc unei faze economice. Goana dupa energie - sangele economiei moderne - devine miza principala a mutatiilor geo-politice si geo-strategice. China investeste agresiv in industria petrolului din Sudan, contractele exploatarilor irakiene sunt renegociate. In Germania, o suma de afise publicitare purtand mesajul "Economisiti energia!" mi-au reamintit de campaniile similare dinainte de 1989 din Romania. Semnificativa este si "clasa A de energie" semnalizata cu litere mari pe toate aparatele de uz casnic. Foamea de energie cuprinde incet incet intregul Occident. In tot acest amalgam criza gazelor dintre Moscova si Kiev scoate la iveala noile arme ale Razboiului Rece - neincheiat, in ciuda tratatelor, zambetelor, strangerilor de mana si a semnaturilor de tot felul. Una din "placerile" Razboiului Rece dinainte de 1989 era constituita de criticile reciproce. Vechile uzante supravietuiesc: secretarul de Stat Condoleezza Rice acuza Rusia ca isi foloseste bogatia energetica pe post de arma politica. "Nu a fost o saptamana buna din perspectiva faptului ca Rusia demonstreaza ca nu este pregatita sa actioneze ca un furnizor de energie de incredere", a declarat Rice. Moscova nu si-a dezmintit naravul nici de aceasta data. "Partea rusa a examinat problema furnizarii de gaze naturale Ucrainei exclusiv in cadrul relatiilor bilaterale", asa a sunat declaratia purtatorului de cuvant al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, care a mai adaugat ca "diferendul dintre Moscova si Kiev a fost reglementat la nivel bilateral pe baza intereselor reciproce si a principiilor economiei de piata". Suna ca un dialog al surzilor. Practic nu e nici o diferenta intre replicile de mai sus si cele de genul "libertatea de exprimare este limitata in tarile Pactului de la Varsovia" versus "democratiile populare resping provocarile imperialistilor". Resursele de energie au devenit o arma geopolitica. In vizorul Moscovei a intrat si Bulgaria - care inca negociaza gazduirea unor baze militare SUA la Marea Neagra. Compania Gazprom a solicitat Sofiei renegocierea contractelor privind tranzitul energetic, provocand iritare si un refuz categoric. Cat de privata este compania Gazprom mai ramane de vazut: Schr�der, prietenul lui Putin a primit un post special de consilier aici, iar unele zvonuri indica faptul ca Putin insusi se pregateste sa preia presedintia acestui mamut energetic dupa ce va parasi fotoliul prezidential de la Kremlin. Deocamdata, in toate aceste combinatii Romania nu pare afectata direct - iar asta din simplul motiv ca plateste Gazprom cel mai ridicat pret pentru gaze naturale. Republica Moldova - cea mai mica tara din regiune - a iesit cel mai prost din tot acest scandal mondial: nici pana azi nu a reusit sa incheie un contract cu Gazpromul care i-a solicitat sa plateasca un pret dublu. Nebagata in seama de nimeni, Basarabia trage si de aceasta data ponoasele ambitiilor imperiale din regiune. Bulgaria a sarit in sus la pretentiile Gazprom si si-a adus aminte de proiectul Nabucco prin care se incearca legarea energetica a Europei de Asia Centrala. Problema cu proiectul Nabucco este ca acesta e legat de situatia Marii Negre. Putin a cazut de acord cu Schr�der sa scurtcircuiteze traseul ucrainean al gazelor prin Marea Baltica - o decizie care a iritat profund Varsovia si Kievul. Marea Neagra s-ar putea dovedi o solutie de eliminare a preponderenteie energetice ruse in Europa - in masura in care republicile central asiatice vor putea scapa de sub influenta Moscovei. Si iata ca, o data in plus, chestiunea Marii Negre intra pe agenda publica romaneasca... Data afara de unii pe fereastra, Marea Neagra vine pe conducta de gaze.