Dupa ce a abordat in numarul anterior textul epic in scoala, "Perspective. Revista de didactica limbii si literaturii romane" discuta acum (an VI, nr. 2 (11)/ 2005) despre textul liric, pentru a realiza in trei anuntate module o prezentare a conceptului de competenta literara. Infiintata din anul 2000 la Cluj-Napoca, Asociatia Profesorilor de Limba Romana (ANPRO), cu filiale in aproape toate judetele tarii, isi desfasoara activitatea prin lucrari anuale ce evalueaza diferite proiecte derulate in orele de limba si literatura romana sau in afara lor, editand totodata revista de fata. Printre proiecte de lectii, strategii si metode de invatare, se creeaza un program coerent, opus prin informatie si coerenta vechii scoli ("ni se dicta un comentariu prefabricat (...) ni se fura dreptul de a calatori pana si prin textul literar" - afirma Monica Halaszi). Nu lipseste viziunea critica asupra aplicarii curriculum-ului actual: Cristian Moldovan analizeaza "Liricul in manualele de gimnaziu"; un singur exemplu: pentru definitia eului liric se gasesc notiuni divergente ("In viziunea unor autori, eul liric este asimilat eului biografic sau empiric"), care ar trebui in cele din urma "unificate" in perspectiva examenelor nationale. Pe langa aceste "Experiente" si "Puncte de vedere" (pentru a numi doua sectiuni ale cuprinsului), in revista "Perspective" exista si bazele unui dialog cu lumea academica, pentru o abordare completa a curriculum-ului: Alina Pamfil, directoarea publicatiei, i-a adresat cateva intrebari profesorului universitar Ion Pop despre canonul (ordinea si rolul) poeziei in invatamantul preuniversitar, iar Monica Onojescu, redactor (sau redactorita)-sef(a), discuta cu Florentina Samihaian, conceptoare de programe pentru aceasta disciplina, despre "predarea poeziei". In fond, revista propune un dialog intre educatorii responsabilizati si sustine batalia impotriva lumii "pedagogilor de scoala noua" (adica veche!). Din "Nord Literar" (an III, nr. 10 (29), oct. 2005, Baia Mare) este de retinut textul lui Ion M. Mihai despre "Sorin Titel interpretat de...", o antologie intocmita de Cornel Ungureanu care trebuia sa apara in cunoscuta colectie a Editurii Eminescu inca din 1985. Un proiect abandonat din cauza cenzurii, asupra caruia Ungureanu revine acum. Mai bine de doua pagini tabloid mate sunt acordate unei discutii dintre redactorul Gheorghe Parja si Nicolae Dabija, literator din Chisinau, din trista companie Grigore Vieru-Leonida Lari s.a. Omul politic de buzunar Dabija nu pierde prilejul de a-si evoca patriotismul si disidenta de dinainte de 1990 in fata politicii sovietice. "Nord Literar" pierde prin asemenea texte, desi printre redactori se afla nume onorabile precum Marian Ilea sau Adrian Otoiu. "Euphorion" (revista de literatura si arta) se opreste (an XVI, nr. 7-8, iul.-aug. 2005) asupra "Istoriei literare, azi", cu un argument de Andrei Terian (despre configuratia canonului si situatia istoriografiei actuale). La dezbatere raspunde, mai intai, Eugen Simion ("Reflectii marunte despre istoria literara"). De pe pozitii barthesiene, acesta justifica optiunea pozitivista a cercetarii literare: "istoria literara trebuie sa se ocupe de scriitorii minori din trecut, cunoscandu-i pe ei, cunoastem capodoperele timpului". Concluzia presedintelui Academiei Romane este descurajatoare si poate reductionista: "Tinerii filologi, manati de nevoi materiale acute, parasesc studiul documentelor si fac publicistica politica". Este prezent si Nicolae Manolescu, cu o fisa de istorie literara despre Nichita Stanescu si un interviu acordat organizatorului acestui numar, despre rolul istoriei literare ("aceasta este o selectie si nu un dictionar"), gandita in termeni de valoare. Aflat de mai multa vreme in laboratorul criticului, proiectul unei istorii literare pare a fi, in linii mari, aproape de final, cu amendamentul unor revizuiri: "am redus la doua treimi volumul deja aparut din �Istorie�, in 1990". Ion Bogdan Lefter reaminteste ca "s-a terminat cu posibilitatea scrierii istoriei literare ca ansamblu compact" si ca "reinterpretarea trecutului a devenit de circa un sfert de secol urgenta prima a istoriografiei noastre literare (si nu numai literare)". Dupa ce se intreaba, despre istoria literara, daca "o voi scrie sau o scriu deja?", criticul anunta publicarea unui "fundal de evolutie sociala al culturii si al literaturii recente", sub titlul "Lectura politicii. Romania postcomunista". In partea de literatura "aplicata" il semnalam pe Florin Iaru, care pune in abis rolul poetului astazi, raspunzand involuntar temei acestui "Euphorion": "Sangee! sala imploreaza,/ iar poetache intelege �veersuri!�/ adica �gloglogorie�/ si muschii din cap tremura pe el" ("Impotriva poetilor"). Prozatorul Daniel Vighi aduce un nou fragment din romanul "Aventuri cu Jimmi Hendrix", care "se dedica rockerilor sixties din Printul Turcesc, Timisoara". Sub titlul "Paralela posibila", Joachim Wittstock prezinta revista "Euphorion" din Germania (revista de istorie literara), care apare din 1894. Aici au fost discutati sau au aparut si scriitori de limba germana din Romania, precum cei din jurul revistelor "Die Karpathen" (1907-1914), "Ostland" (1919-1921) sau "Klingsor" (1924-1939). "Lumi virtuale. Literatura fantastica si S.F." (nr. 5/ 2007, editie speciala) apare la Brasov, sub conducerea lui Michael Haulica. Revista are informatii bogate despre arhitectonica occidentala a fenomenului, bibliografii si nominalizari la premii de gen, prezentate onest, prin citarea sursei de Internet. Partea militanta publica mai multe texte literare semnate de romani, multe de o valoare indoielnica, autorii avand in general lecturi precare si naivitati stilistice. Aspiratia spre un public cat mai larg cu ajutorul literaturii S.F. este singura motivatie pentru Dorin Lazar sau Ben Ami (debut). Cu toate acestea, exista si profesionisti ai scrisului, pasionati de S.F. Atitudinea se citeste chiar din editorialul directorului ("Va fi bine" - deci acum nu prea e!) despre viitorul literaturii S.F. la noi; evident, panorameaza in special activitatea internauta si focalizeaza cateva dintre posibilele revelatii ale anului. "Lumi virtuale" contine o sectiune de receptare a literaturii S.F. autohtone, cu articole de intampinare a noutatilor semnate de Sebastian A. Corn, Ana Maria Negrila sau Liviu Radu. "Celalalt" S.F., de peste ocean, este prezentat de Horia Nicola Ursu printr-un portret al autoarei Elisabeth Moon sau de Florin Patea despre John Shirley, un autor de cyberpunk (subgen S.F.). Urmeaza un interviu cu Ion Hobana despre Jules Verne si conexiunile autorului francez cu plaiurile carpatine. Textul de literatura S.F. este ilustrat excelent de Radu Pavel Gheo ("Turnul de calcar"), o poveste scrisa atent despre miturile umane posibile peste cateva secole; dintre acestea, bune clame narative sunt reclamele tv de felul: "Echipamentul de protectie in vid Tougher. Dincolo de spaime! Tougher! Dincolo de moarte! Omul este mai dur decat universul, dar Tougher il face si mai dur!". Desi afirmat ca exeget al literaturii S.F., Gheo este mai cunoscut prin articolele si cartile de atitudine culturala, iar acest lucru razbate si in "Turnul de calcar". Personajul principal este nemultumit de mancarea proasta din Statele Unite ale anilor 2100 si ceva, dupa cum dezamagit era insusi Gheo, emigrant in U.S.A, cand spunea "Adio, adio, patria mea cu i din i, cu a din a" (2003). In "Sfera politicii" (nr. 118/ 2005), revista condusa de Stelian Tanase, sunt discutate principalele idei care domina viata politica romaneasca actuala. In sectiunea de analiza politica, Ovidiu Vaida comenteaza "Batalia pentru curentul popular" in societatea occidentala si in viata politica romaneasca: curent doctrinar sau comportament electoral, "popularianismul" este discriminat de catre autor in raport cu crestin-democratia. Excelent documentat este studiul de politica internationala al lui Ionut-Octavian Apahideanu, despre conceptul de "Orient Mijlociu" din diferite perspective contemporane, relationate atentatelor din 9/ 11: efectele razboiului rece, institutia G8, tratatul european de la Barcelona (1995), panarabismul, islamismul si perspectiva americana. In privinta istoriei politice, Alexandru Staiculescu face despre "Marxism, revolutie si stat" o analiza a social-democratiei pe baza textelor "parintilor fondatori", Constantin Dobrogeanu-Gherea si Serban Voinea : "social-democratia devine ideologia politica supusa celor mai numeroase incercari revizioniste si redefinitorii. Acest lucru este determinat de doua cauze: prima este data de faptul ca la inceputurile sale social-democratia trebuie sa se disocieze de actiunile violente ale partidelor comuniste, iar mai tarziu trebuie sa faca fata problemelor pe care chiar aplicarea in practica a principiilor sale le-a creat. Pe de alta parte, in tarile Europei Centrale si de Est partidele social-democrate si cele socialiste sunt persecutate si supuse actiunilor violente ale elitelor politice care controleaza aparatul coercitiv al acestor state".

Dan GULEA