Kaczynski inscaunat Presedintele ales al Poloniei, Lech Kaczynski, a depus, ieri, in fata Adunarii Nationale, juramantul solemn de "pastrare a credintei fata de principiile Bisericii, de aparare neprecupetita a demnitatii Natiunii, independentei si sigurantei Statului", informeaza Rompres. Noul presedinte a rostit apoi o declaratie oficiala, dupa care a depus flori la placa ce comemoreaza memoria deputatilor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial. Presedintelui Kaczynski ii vor fi inmanate la Palatul Regal insemnele de Cavaler al Ordinului "Vulturul Alb" si Marea Cruce a Ordinului "Renasterea Poloniei". Ultimul moment oficial al zilei va fi preluarea de catre Lech Kaczy�ski a conducerii Fortelor Armate. Lech Kaczynski, primar al Varsoviei din 2002 (mandatul sau a expirat ieri) si copresedinte al partidului Dreptate si Justitie (PiS), a castigat alegerile prezidentiale desfasurate in octombrie in Polonia, obtinand in cel de-al doilea tur de scrutin 54,04% din voturile electoratului. El ii succede in functie social-democratului Aleksander Kwasniewski, cel care a condus Polonia timp de zece ani. (D.E.) Patriot Act prelungita Senatul Statelor Unite a aprobat, joi, prelungirea valabilitatii legii antiteroriste Patriot Act pana la data de 3 februarie, acordand astfel timp pentru analizarea problemei libertatilor civile, informeaza Mediafax. Camera Reprezentantilor aprobase, joi, prelungirea Patriot Act pana la 3 februarie iar in prezent textul a fost transmis presedintelui George W. Bush pentru promulgare. Presedintele va semna, probabil, prelungirea valabilitatii unor dispozitii din Patriot Act care expirau la sfarsitul lunii decembrie, in pofida faptului ca ar fi dorit ca acestea sa fie permanentizate si nu doar prelungite. Adoptata, initial, dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, legea americana antiterorista a permis Washingtonului sa conduca operatiuni secrete de cautare, sa obtina inregistrari ale unor conversatii private, sa intercepteze convorbiri telefonice si sa adopte alte masuri necesare pentru depistarea teroristilor. (D.E.) Nou organism ONU Comisia pentru Constructia Pacii a fost constituita saptamana aceasta, prin adoptarea in unanimitate a doua rezolutii concurente in Adunarea Generala ONU, respectiv in Consiliul de Securitate. Aceasta comisie interguvernamentala are un caracter consultativ, cu obiectivul principal de a emite recomandari si a avansa strategii cu privire la reconstructia statelor in perioada post-conflict. Noul organism, rezultatul unui indelung proces de negociere intre statele membre ONU, constituie primul rezultat concret al procesului de reforma al organizatiei, dupa Documentul Final adoptat la Summitul Natiunilor Unite din septembrie 2005. Romania s-a manifestat activ pe parcursul acestor negocieri, atat in discutiile cu partenerii UE si in formularea de pozitii comune ale UE, cat si in consultarile din Consiliul de Securitate, informeaza un comunicat de presa transmis de MAE. Procesul de reforma a ONU va continua cu dezbateri privind reforma manageriala a forului international si constituirea Consiliului pentru Drepturile Omului. (D.E.) Milosevici ramane la Haga Procurorul Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPIY), Geoffrey Nice, a cerut judecatorilor sa respinga cererea ex-presedintelui iugoslav Slobodan Milosevic, judecat la Haga pentru crime impotriva umanitatii, de a fi pus in libertate provizorie pentru a-si ingriji sanatatea la Moscova. Nice a mentionat ca ar fi vorba de un refuz "provizoriu", aratand ca demersul intreprins de avocatii lui Milosevici, numiti din oficiu, este "incomplet", acesta nefurnizand detalii despre rapoartele medicale si despre garantiile ca Rusia va asigura intoarcerea acuzatului la Haga. Suferind de hipertensiune si de probleme cardio-articulare, Milosevici solicitase deja autorizatia de a se deplasa la Moscova in timpul vacantei de Craciun a tribunalului. Judecatorii au raspuns demersului suspendand procesul pana in 23 ianuarie, dar i-au respins cererea de punere in libertate provizorie in baza argumentului ca solicitarea fusese formulata verbal. Avocatii inculpatului i-au intocmit cererea scrisa si au transmis TPIY certificatele eliberate de medicii rusi care l-au consultat in noiembrie. Tribunalul fiind, insa, deja in vacanta, nu este sigur ca va mai putea raspunde demersului. (D.E.) Guvernul libanez, boicotat Consiliul de Ministri libanez si-a tinut sedinta de joi seara in absenta a cinci ministri siiti reprezentand organizatiile pro-siriene Amal si Hezbollah, care boicoteaza guvernul din 12 decembrie. Totusi, cvorumul fiind intrunit, executivul de la Beirut a reusit sa-si desfasoare lucrarile, noteaza Rompres. Cele doua miscari siite si-au suspendat participarea la sedintele guvernului din cauza adoptarii cererii de constituire a unui tribunal international pentru judecarea asasinilor ex-premierului libanez Rafic Hariri. Majoritatea guvernamentala a mai solicitat ca mandatul comisiei internationale de ancheta sa fie extins de la asasinarea lui Hariri si la alte asasinate politice si atentate care au indoliat Libanul in ultimul an, apreciind ca toate aceste acte criminale sunt corelate. Amal si Hezbollah vor ca problemele de interes national sa nu fie supuse votului in Consiliul de Ministri, in caz de divergente, asa cum prevede Constitutia, ci - fiind vorba de un guvern de coalitie -sa fie adoptate doar daca intrunesc majoritatea. Seful statului, Emile Lahoud, un apropiat al Damascului, a refuzat si el sa participe la sedinta de joi, desi a fost invitat, de catre premierul Fuad Siniora, sa prezideze Consiliul de Ministri. (D.E.) Fara inchisoare pentru romani Dupa ce Guvernul de la Viena isi anuntase intentia de a investi in ridicarea unui centru de detentie pentru cetatenii romani retinuti in Austria, noul ministru al Justitiei, Karin Gastinger a decis abandobarea acestui plan. "Am ajuns la concluzia ca o asemenea investitie nu mai este necesara", a declarat Gastiger, in urma intalnirii avute, joi, cu omologul sau roman, Monica Macovei. Colaborarea bilaterala in domeniul combaterii criminalitatii este mai buna, datorita masurilor adoptate de Guvernul de la Bucuresti, s-a mai afirmat in declaratia de la finalul intalnirii dintre cei doi ministri de Justitie. In anul 2004, 303 cetateni romani erau retinuti in inchisori de pe teritoriul Austriei. Conform Mediafax, convorbirile dintre Monica Macovei si Karin Gastinger au mai vizat intesificarea colaborarii intre organizatiile non-guvernamentale, ca si aplicarea unor masuri mai eficiente pentru combaterea traficului de fiinte umane. (D.E.)