George DAMIAN 

Chestiunea Marii Negre se rezuma la Conventia de la Montreux, incheiata in 1936 care reglementeaza accesul vaselor militare si comerciale, pe vreme de pace si de razboi - acces pus la dispozitia Turciei. Declarate stramtori libere prin articolul 23 al Conventiei de la Lausanne din 1923, Bosforul si Dardanelele au fost remilitarizate de Turcia in 1936 - ceea ce a fortat conferinta de la Montreux care a incercat sa repare pozitia de forta a turcilor. Ankara a beneficiat de sprijinul total al sovieticilor care s-au opus principiului britanic al marilor libere. In mod paradoxal, printre semnatarii Conventiei de la Montreux se numara Japonia - insa tari riverane ca Ucraina, Republica Moldova sau Georgia nu sunt parte a acestui act - utilitatea acestei intelegeri ramanand sub semnul intrebarii in aceste conditii. Remilitarizarea stramtorilor prin invechita Conventie de la Montreux este in dezacord cu Conventia ONU privind legislatia maritima din 1982, insa nici una din cancelariile diplomatice implicate in aceasta poveste nu acorda o atentie publica subiectului. Regimul Marii Negre, asa cum este el stabilit prin Conventia de la Montreux este cat se poate de clar descris de Constantin Argetoianu in memoriile sale. Lucidul om politic roman a urmarit cu atentie chestiunea Marii Negre subliniind coordonatele regimului stabilit prin Conventia de la Montreux, coordonate ramase valabile pana in ziua de azi. Astfel, pe 18 iunie 1936, Argetoianu nota in urma unei intalniri cu Nicolae Titulescu, seful diplomatiei din acea vreme: "mi-a mai spus ca inchiderea Stramtorilor e un dezastru pentru noi, ca turcii au facut-o din ordinul rusilor (suntem doar toti aliati sinceri, am observat eu) ca la Montreux nu mai e nimic de facut decat de salvat forma (aceasta eterna forma care acopera neantul si permite celor indrazneti sa-si realizeze toate dezideratele". Dezbaterile de la Montreux au trezit reactii acide pe 24 iunie din partea lui Argetoianu, fata de diplomatia romana cu mainile legate: "La Montreux, amicul Titulescu a tras iarasi un mare discurs. Literatura si zeama de varza. Dar literatura proasta. Stramtorile sunt declarate �inima Turciei si plamanii Romaniei� - dar din fericire pentru ele, stricturile nimanui. Drept consecinta 'inima trebuie sa se inteleaga cu plamanii' - ca sa iasa un rahat. Depesele de azi dimineata raporteaza extazul presei cumparate din Occident fata de solidaritatea balcanica! Nerusinarea acestor pacatosi intrece toate limitele: Turcia denunta unilateral clauzele Tratatului de la Lausanne privitoare la Stramtori - noi urlam ca omul caruia ii prinde cineva degetele in usa trantita cu violenta, mergem cu totii la Montreux sa semnam fiindca altfel ar trebui sa ne declaram razboi si se mai poate vorbi de solidaritate?" Dedesubturile Conventiei de la Montreux pot fi gasite in intelegerea dintre rusi si turci care aveau interesul sa isi imparta Marea Neagra frateste. In aceasta privinta, Argetoianu citeaza in insemnarile sale un articol publicat de cotidianul britanic The Times in iunie 1936 "din care se vede ca la Montreux rusii au cerut lui Titulescu ca flotele engleze si italiene sa nu aiba acces in Marea Neagra, unde ei sunt stapani, in timp ce englezii cereau mare libera". In decursul negocierilor pentru noul statut al Marii Negre, Argetoianu mai nota iritat: "La Montreux se asteapta prezenta lui Titulescu - consolidat - ca sa cada toti de acord asupra formulei tranzactionale rusesti pe care Franta, Anglia si Turcia au aprobat-o deja. Formula e lunga si complicata, ia cu o mana ce da cu alta si n-are nici o importanta, caci, de fapt, Stramtorile sunt si vor ramane in mana Turciei - adica a Sovietelor". Incercarile timide de opozitie a Romaniei fata de instapanirea Sovietelor la Marea Neagra nu au avut nici un rezultat, iar Argetoianu nota cu amaraciune dupa semnarea acestei conventii: "Tratatul Stramtorilor a fost votata in unanimitate la Montreux. Romania si-a retras rezervele. Va sa zica toata lumea e multumita. Noi avem asigurata asistenta (pe hartie), turcii au stapanirea de fapt si de drept a Stramtorilor - si Titulescu ramane un om mare". Dedesubticele cai de instapanire sovietica asupra Marii Negre au fost sesizate din timp, insa nu s-a putut face nimic. Mai exista o sansa ca in prezent Marea Neagra sa devina o mare libera?