Muncitorii ies in strada La primele ore ale zilei, marile uzine bucurestene isi inceteaza activitatea Grupuri masive de muncitori de la Grivita Rosie, Vulcan, 23 August, Pipera, Republica, Intreprinderea de Masini Unelte si Ansamble Bucuresti parasesc locul de munca si se indreapta spre centrul Capitalei. Inaintarea lor este oprita de baraje formate din trupe de militie, securitate si armata la cateva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanti produc o enorma presiune asupra dispozitivului militar care rezista, fara a riposta. In jurul orei 9.00, Nicolae Ceausescu, in cadrul unei sedinte la Comitetul Central, solicita suplimentarea dispozitivului de aparare din jurul acestei cladiri cu unitati de tancuri. Moartea lui Milea In jurul orei 9,30 generalul Vasile Milea este gasit impuscat in inima. Moare in timp ce era transportat de urgenta la spital. In jurul orei 10,00 are loc o sedinta la care participa unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceausescu anunta ca generalul Milea, pe care-l califica drept tradator, s-a sinucis. Generalul Victor Stanculescu este numit ministru al Apararii Nationale. La ora 10,10 Radioul public anunta instituirea starii de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei. Dupa ora 11,00 Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea se raspandeste cu viteza fulgerului. Mii de cetateni pornesc spre centrul orasului. Armata ramasa fara comandant avand in fata sute de mii de civili refuza in masa ideea confruntarii si accepta cu usurare primul semnal de retragere. In aceste momente sutele de mii de manifestanti scandeaza "Armata e cu noi" si invadeaza Piata Republicii. O parte din manifestanti forteaza intrarile si patrund in Comitetul Central. Fuga lui Ceausescu Ora 11,30: In fata celor peste 100.000 de demonstranti din fata Comitetului Central, Nicolae Ceausescu mai incearca sa vorbeasca multimii de la balconul cladirii. Se scandeaza lozinci anti-ceausiste. Dictatorul este huiduit. Ora 12,06: Nicolae si Elena Ceausescu, insotiti de Manea Manescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe si doua garzi de corp parasesc cladirea CC al PCR cu elicopterul. Dupa amiaza, in jurul orei 15,30, sunt arestati langa municipiul Targoviste (la 80 km nord de Bucuresti). In jurul orei 13,00, sediile Radioului si cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanti. Radioul transmite in direct evenimentele. Postul de televiziune isi incepe emisiunea avand in platou un grup de manifestanti in frunte cu actorul Ion Caramitru si poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunta in direct populatia ca "dictatorul a fugit", "Victorie! Frati romani am invins!" Intre orele 14,15 si 16,00, unitati ale armatei sunt trimise sa asigure paza unor obiective importante din Capitala: Televiziunea Romana, Casa Scanteii, sediul Comitetului Central, Banca Nationala, Radiodifuziunea Romana, Palatul Telefoanelor, alte institutii si unitati de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arboreaza tricolorul, iar militarii poarta brasarde tricolore. FSN ia puterea La ora 15,00 Agentia Romana de Presa "AGERPRES" transmite o declaratie a corpului redactional in care se afirma ca nu se mai supune nici unei cenzuri. Seara se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale care preia intreaga putere in stat cu scopul "instaurarii democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman" El are o structura provizorie formata din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Desliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Martian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza si Ion Iliescu. Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale adreseaza, in cursul serii, un "Comunicat catre tara". Primul document al Revolutiei Romane - citit la posturile de radio si televiziune de Ion Iliescu, ce se prefigura liderul noii structuri de conducere - anunta dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist si face cunoscut un program vizand democratizarea vietii politice si sociale in Romania. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducator al unui singur partid politic si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie; separatia puterilor statului; elaborarea unei noi Constitutii; promovarea liberei initiative in economie; sprijinirea micii productii taranesti; democratizarea invatamantului si culturii; respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale; respectul deplin al drepturilor si libertatilor omului si integrarea in procesul de construire a unei Europe unite. Inceputul diversiunilor Sunt arestati Ion Dinca, Constantin Dascalescu, Tudor Postelnicu si Nicu Ceausescu. Dupa-amiaza, apare "Libertatea", primul ziar al Revolutiei romane. Seara, apare primul numar al ziarului "Tineretul Liber". Apare, in editie speciala, ziarul "Scinteia Poporului". Partidul National Taranesc isi reia legal activitatea. Dupa orele 18,00 si in tot cursul serii si al noptii de 22 spre 23 decembrie incepe sa se deschida focul simultan in mai multe puncte din Bucuresti. Mai multe tinte sunt vizate de tragatori necunoscuti. Se inregistreaza victime in randul armatei si populatiei civile. Sediul Televiziunii este atacat in forta si pentru putin timp emisia este intrerupta. Se trage si in Piata Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la fel, unitatea militara care pazea Palatul Primaverii - locuinta fostului dictator - este atacata de grupuri de diversionisti. In schimbul de focuri din Piata Republicii, tragandu-se din cladirea fostului Palat Regal ce adapostea Muzeul de Arta spre cladirea CC al PCR si asupra multimii din piata este incendiata cladirea Bibliotecii Centrale Universitare. Marturii din 22 decembrie Col. Lazarescu Florian - Directia V-a. (seful serviciului verificari tehnice, securitate si apoi si seful serviciului operatii). "(In 22 dec. n-a mai functionat comunicarea prin radio - era treaba armatei. Frecventele noastre insa -milimetrice- pe aparate "Motorola" functionau bine. Armata avea frecvente metrice. De aceea armata era nevoita sa dea ordinul prin telefon.(...) In 22 dimineata am cerut rapoarte de la fiecare subunitate. I-am raportat lui gen. Neagoe ca in unitate totul este in ordine. Am vazut cele 2 harti din cabinetul lui Milea. Pe harta Mun. Bucuresti erau deja desenate dispozitive. Acolo am aflat ca oamenii se aduna pe platforma Pipera - cca 20.000. Cam atatia si pe platforma 23 August, la fel pe Lujerul, si ca pe traseele ce erau marcate pe harta urmau sa vina la Intercontinental si la CC. Pe harta tarii erau trasee de trenuri pe unde urmau sa vina in Bucuresti muncitorii: de la Timisoara, Constanta-etc. Gen. Milea mi-a spus mie direct sa transmit unitatilor ca indiferent de unde va veni ordine sa se traga- totusi sa nu se traga!. Am auzit cand gen. Vlad a transmis acelasi ordin colonelului Nae - si ordinul s-a transmis prin statie. Apoi, auzind ca Milea s-a sinucis, m-am dus la etj VI, Milea inca traia, vorbea!- era culcat pe canapea, langa el era un asistent, si un doctor. Am fost trimis sa asigur masina pt. ca Barbu Petrescu a fost trimis de Ceausescu sa vorbeasca multimii- care era deja la Intercontinental. Dar Barbu Petrescu n-a putut vorbi- am revenit, masina de sonorizare am dat-o multimii- unui tanar. Am raportat gen. Neagoe. Impreuna cu Nae m-am dus la intrarea principala, dar au intrat oameni inchisi la culoare, cu rangi, fier beton, etc. Cand a trecut acest val am coborat din nou- am intalnit un medic si niste studenti! Unii din oamenii mei au fost dezarmati de civili, chiar loviti. Altii si-au predat armele la garzile patriotice- la etaj.VI. Unii si-au ascuns pistoalele pe la birouri. Apoi la camera 525 l-am gasit pe gen. Vlad si Verdet. Vlad dadea telefoane prin T.O. la inspectoratele judetene sa depuna armele. Apoi am ramas la comandamentul militar condus de Guse si Vlad. Mr. David Aurel mi-a spus apoi peripetiile cu plecarea elicopterului. La plecare in lift l-am auzit pe Ceausescu spunand ca daca intra in cladire sa nu se traga in multime! Apoi au aparut zvonurile. Am mai intalnit ofiteri prin cladire, dar cei mai multi au disparut din cladire. La subsol la centrala termica l-am gasit pe maiorul responsabil dezbracat. L-am dus la adapost. Am asigurat paza -am raportat celor 2 generali. Au fost adusi oameni de la regimentul de garda, trupe de securitate pt. paza. M-am prezentat si la domnul Mazilu care s-a instalat intr-un birou. Ma cunostea dinainte. Mazilu a dat legitimatii sa aduc niste oameni sa repare si sa puna in functie instalatia de incalzire si de apa. Mazilu semna biletele de acces in sediu, gen. Vlad si Guse ii acordau statutul de sef lui Mazilu. Prima data a inceput sa se traga de la biblioteca universitara. Apoi s-a tras din cladirea CC spre blocurile de vizavi.)'' M-a surprins ordinul "Incetati macelul!", ce macel? Dl. gen. m. NICOLAE TUDOR, fost sef al sectiei tancuri la Comandamentul informatica si tancuri: "(In 22 dec. 89 vazand ca se tragea, m-am imbracat militar cu gandul sa ies in fata tancurilor, sa-i opresc pt. ca le-am fost comandant. Intre timp, Ceausescu fugise, armata a fraternizat, m-am dus si eu la Televiziune, am ajuns pe la 12,30. Am spus oamenilor ca armata-i cu poporul. Am aparut in primul grup cu Chitac, Voinea, Militaru, Cico Dumitrescu. M-a socat ce a spus gen. Militaru si apoi Topliceanu "ca incetati macelul", "trupele sa intre in cazarma" pt. ca n-am vazut nici un macel, iar trupele trebuiau sa vina in sprijinul populatiei, sa asigure ordinea, nu sa intre in cazarma! Daca armata si-ar fi asumat responsabilitatea pt. asigurarea ordinii- nu se tragea nici un foc de arma. Nu stiu in ce calitate gen. Militaru a dat aceste ordine. La TV s-a adunat foarte multa lume, atunci nu conducea nimeni, nu si-a arogat rolul de lider. Atunci eu am primit ordin de a organiza paza la acest obiectiv. Au venit 3 tancuri, erau garzi muncitoresti inarmate si un pluton de paza de la securitate. Stiu, dupa fuga lui Ceausescu, cine a condus aceste garzi muncitoresti. Eu am dat ordin sa se ia armele de la garzile muncitoresti.(...) La lasarea serii a venit la paza cu tancurile un subordonat si a colaborat cu mine. Toata noaptea s-a tras asupra noastra a trebuit sa mutam avalansa de oameni spre studio si spre etajele superioare de unde a venit Iliescu cu grupa la conducerea FSN. A intrat inauntru cu Dumitru Mazilu, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, Sergiu Nicolaescu si altii, si au inceput sa scrie acel mesaj pe care l-au prezentat la televizor. Era si Petre Roman, Montanu, Brucan si au scos o sinteza dupa care au continuat s-o perfectioneze. Apoi s-a facut lista cu conducerea cei 6 cu scrisoarea, Ana Blandiana, Doinea Cornea, Caramitru s-a pus la numele lui Nicolae. Apoi Mazilu a spus niste militari, conlocuitoare- asta s-a ivit discutia pt. acesti termeni. (...) Au spus ca ne trebuie ajutoare la TV, a spus sa iau legatura cu Stanculescu, a chemat ministrul Apararii, de a sunat Stanculescu (ma cunoaste bine) si a trimis o companie de parasutisti. Am organizat apararea interioara am recrutat oameni si pentru etajele superioare, i-am pus pe Oana si pe Cico Dumitrescu dupa care am organizat si paza interioara (...) Pt. a curata zona televiziunii de unde se tragea s-a primit element o grupa de la USLA-o patrula cu 3 AG-uri si ei f. buni specialisti. Si-au facut datoria, ei s-au supus comenzii mele, au controlat cladirea si au gasit doar urme de sange si tuburi. Cladirile trebuiau ocupate si nu doar controlate pt. ca elementele trageau cu schimbul si le luau locul. Isi bateau joc de noi.)" "Unitatea din Boteni este atacata" Col. MATEICIUC IOAN-CRISTIAN (Divizia de aviatie): "(La Boteni eram instructor cu tragerea aeriana. Pe 22 dupa amiaza unitatea de la Boteni a transportat in 3 valuri parasutisti la Otopeni. De acolo au fost transportati la apararea unor obiective. In noaptea de 22 a cazut un elicopter la Boteni. Asupra unitatii s-au lansat rachete, din trei directii, vizibile cu ochiul liber. In Boteni sunt 3 unitati: radiolocatii, parasutisti si elicoptere. Elicopterul ce a cazut cu Mr. Zamfir si un capitan in 22 dec. ora 10 seara, s-a ridicat pt. a vedea ce-i cu luminile acelea rosii de rachete, care aveau o traiectorie spre unitate, apoi faceau o lumina puternica de �blitz" si dispareau. Cred ca erau dirijate de la sol. Am vazut si eu aceste lumini, mai puternice ca la trasoare, dar nu erau rachete de semnalizare pt. ca aveau o viteza cu mult mai mica, uniforma si facea schimbari de directie de 90 de grade. Probabil intentia era sa ne tina sub tensiune, blocati, veneau luminile mai rar- din trei directii succesiv cate 2-3 rachete. Elicopterul s-a izbit de pamant, a luat foc, pilotii au scapat pt. ca au sarit din elicopter. Dupa cateva ore a decolat un alt elicopter cu Manea Manescu si Emil Bobu, care erau adusi acolo de revolutionari- batuti bine- au fost prinsi la Gaiesti. S-a spus seara sa fie dusi de acolo pt. ca unitatea din Boteni este atacata. Atunci au fost transportati cu un elicopter la unitatea din Deveselu.)". (D.E.I.) Plesita dat in judecata de disidentul Tacu Un iesean in varsta de 74 de ani, cunoscut ca disident in regimul comunist, intentioneaza sa dea in judecata ofiterii de Securitate care i-au urmarit familia, pentru a lamuri imprejurarile in care si-a pierdut viata fiul sau, in urma cu 19 ani. Alexandru Tacu a declarat ieri ca va da in judecata mai multi fosti ofiteri de Securitate, printre care generalul Nicolae Plesita si maiorul Vasile Andronic, de la Iasi, cel care a instrumentat dosarul de urmarire informativa a familiei sale. Tacu a precizat ca, in urma consultarii dosarelor sale de la CNSAS a gasit probe care arata ca fiul sau a fost asasinat la comanda politica. "In 1984, eu si familia mea incepusem demersurile legale pentru a parasi tara. In 1986, Securitatea de la Iasi a primit un ordin de la Bucuresti prin care familia Tacu era "promovata" de la o supraveghere obisnuita la o operatiune de tip 0544, cu nume de cod "Venus", care insemna practic exterminarea fizica. Am aflat prin presa ca UM 0544 era un culoar strategic prin care circulau agentii lui Carlos Sacalul, adusi de regimul comunist pentru a elimina indezirabilii. Am gasit ordinul respectiv la dosar, insa acesta a fost �pieptanat� cu grija". Tacu sustine ca din dosar lipsesc pagini in care, in opinia sa, ar fi aratat planul prin care fiul sau a fost ucis. Barbatul a declarat ca fiul sau, in varsta de 17 ani, a intrat intr-o coma inexplicabila, medicul din ambulanta spunandu-i, la acea data, ca a fost otravit. Acesta a adaugat ca oficial cauza mortii a fost leucemia, desi analizele facute la internare nu aratau acest lucru. Tacu sustine ca Militia, care a anchetat moartea fiului sau, a intocmit un proces-verbal de necropsie care contrazice concluziile certificatului constatator de deces. (M.V.R.) Lumanari impotriva uitarii Grupul independent Beep Fashion, impreuna cu Andrei Gheorghe si Jicol Stefan, unul dintre participantii la Revolutia din decembrie 1989, a carui fotografie purtand o pancarta vandalizata cu chipul lui Nicolae Ceausescu a facut inconjurul lumii pe fluxul agentiilor de stiri, ii cheama pe romani in aceasta seara, la ora 20.00, in Piata Universitatii, pentru a aprinde o lumanare in memoria celor peste 1000 de morti din decembrie '89. Actiunea are ca scop scoaterea romanilor in strada pe 22 decembrie pentru a le aduce aminte ca acum 16 ani, in Romania s-a murit pentru libertate. "Nu scandati lozinci, nu purtati steaguri si nu cantati cantece. La ora 20:05, lasati lumanarile la troite si parasiti piata. Daca nu sunteti din Bucuresti sau nu puteti veni la Universitate, aprindeti o lumanare si pastrati un moment de reculegere la ora 20, oriunde v-ati afla". Totodata, vizualurile campaniei, in care reclamele de astazi se suprapun peste imagini din timpul Revolutiei sub sloganul "Aici s-a murit pentru libertate", vor fi expuse incepand de astazi pe ferestrele de la Galeria Noua (Str. Academiei 15). Revolutia din nou la TVR Maine, joi 22 decembrie, pe canalul 1 al Televiziunii Romane, de la orele 21.15, este programat un talk-show intitulat "16 (ani de la revolutie)". Sunt invitati in studio Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Claudiu Iordache, Gelu Voican Voiculescu, Teodor Brates, Alex Mihai Stoenescu, Oliviu Tocaciu, Petrisor Morar si Cornel Mihalache, realizatorul documentarului "1989. Sange si catifea", aflat in difuzare la TVR 1. Inaintea dezbaterii va fi proiectat episodul al 4-lea, iar vineri 23 decembrie, al cincelea (si ultimul). Documentarul vorbeste despre revolutie asa cum au trait-o si o evoca astazi cei implicati in evenimentele de acum 16 ani, dar si cum o vad tinerii nascuti cu putin timp inainte sau dupa revolutie, elevi, liceeni, studenti. Moderatoarea dezbaterii "16 (ani de la revolutie)" va fi Rodica Culcer. (D.C.) Cozmin Gusa acuza ca Dan Voinea actioneaza politic Presedintele PIN Cozmin Gusa a criticat modul politic in care Dan Voinea actioneaza in dosarul evenimentelor din 1989, pe motiv ca procurorul face un joc care nu este de natura sa conduca la stabilirea adevarului. "Dezavuez modul politic in care Dan Voinea actioneaza in legatura cu dosarul evenimentelor din 1989, mai ales avand in vedere calitatea lui de procuror implicat direct in acest dosar. Mi se pare ca Dan Voinea face un joc care nu este de natura sa duca la stabilirea adevarului", a declarat Gusa, citat de Mediafax. "Dan Voinea face jocul unor structuri care l-au putut coordona in 1989 si poate ca mai pot sa-l coordoneze si-acum", a spus Gusa, refuzand sa dea detalii in acest sens. In opinia liderului PIN, Voinea nu este calificat sa cerceteze acest dosar deoarece "a fost procurorul acuzarii in cacealmaua juridica care a fost procesul sotilor Ceausescu, el putand intra mai degraba in categoria unor oameni cercetati". Tocmai de aceea, Gusa a spus ca ii da dreptate lui Ion Iliescu, "punctual, in legatura cu cererea acestuia de recuzare a lui Dan Voinea". "Teoria pe care eu o sustin in continuare este tot cea a loviturii de stat, insa chiar daca acesta este adevarul sau altul (revolutie), el nu poate fi stabilit decat in urma unei dezbateri publice deschise si a unui proces corect", a adaugat Gusa, subliniind totodata ca miza sa nu a fost niciodata Ion Iliescu, ci stabilirea adevarului in legatura cu evenimentele din 1989. (V.D.)