Cum sa nu le intelegi frustrarile handbalistelor, precum si ale celor din celelalte sporturi asimilate aproape la gramada cand pana si marele interes pe care l-a suscitat Campionatul Mondial incheiat aseara s-a datorat poate nu atat de mult parcursului extraordinar al jucatoarelor lui Tadici, cat mai ales faptului ca derularea respectivei competitii a coincis cu prima saptamana de dupa incheierea turului de campionat, caci altfel fara indoiala ca paginile de sport ale ziarelor ar fi alocat cea mai mare parte a spatiului conflictelor de la Dinamo, zgarceniei lui Copos ori procesului de taiere a porcului pe la Pipera. O alta frustrare se pritoceste acum in mintile celor ce erau convinsi ca romancele vor invinge Rusia si vor cuceri aurul mondial, ignorand faptul ca pana si aceasta medalie de argint era una la care nici nu visam in urma cu o saptamana. Hai, noi ca noi, pentru ca nefiind mai breji ca altii, ne preocupam de problemele handbalului doar la marile competitii, iar asta indiferent de evolutiile echipelor noastre reprezentative, dar prea mare interes n-a etalat nici macar presedintele federatiei de specialitate, Cristian Gatu, care a ramas acasa pana in dimineata finalei, cu toate ca din partea sa prezenta intr-un oras cu un nume atat ispitititor, Sankt Petersburg, s-ar fi impus aproape de la sine sau cel putin ar fi fost de asteptat sa-i trezeasca apetitul. Mai stii, poate o avea alte gusturi. Poate ca nu e decent sa ne referim la aceste aspecte intr-un moment atat de fericit, insa pe undeva parca nu subscriem la impresia ca acest loc II obtinut de handbalistele noastre reprezinta o surpriza de mari proportii, ci credem mai degraba ca performanta care ieri a fost aproape de desavarsire reprezinta una care putea sa ne fie mai des la indemana. Cand afirmam acest lucru ne bazam pe faptul indeobste cunoscut ca jucatoarele noastre impanzesc de ani echipele din cele mai pricopsite campionate ale continentului, cu care nu de putine ori au castigat cele mai importante trofee europene. Mai mult decat atat, se stie ca reprezentativele noastre de juniori si tineret au izbutit sa obtina aurul la campionatele europene sau mondiale rezervate respectivelor categorii de varsta, performante care ar fi fost de asteptat sa fie imitate si la seniori de aceleasi generatii de exceptie. Despre acest lucru insa presedintele Gatu n-a vorbit in niciuna din desele sale aparitii televizate, limitandu-se la autofelicitarea pentru numirea cuplului Gheorghe Tadici - Dumitru Musi pe banca tehnica a nationalei feminine ori compatimindu-se ca se vede constrans sa se urce in avion dupa o perioada de 18 ani in care a refuzat cu incapatanare acest lucru. De asemenea, Gatu n-a mai amintit si detaliul ca la "europenele" disputate in Ungaria in luna decembrie a anului trecut echipa noastra s-a clasat abia pe locul 7, cu toate ca in faza grupelor reusise sa invinga puternicele selectionate ale Frantei si Danemarcei, adica pe detinatoarele la zi ale titlului olimpic, respectiv mondial, lucru care atesta faptul ca nu erau chiar niste fraiere ori ca "n-ar avea mentalitate de invingatoare", asa cum presedintele FRH de atunci si de acum avea sa declare la finalul competitiei cu pricina. Problema a reprezentat-o antrenorul Cornel Otelea, care era nu doar mototol in relatia cu elevele sale, dar si total lipsit de experinta in handbalul feminin, acesta lucrand in trecut numai cu echipe de baieti. Normal ca dupa acel dezastru din Ungaria Gatu a aruncat intreaga culpa in carca generalului Otelea, insa, ca sa vedeti ce era in stare sa faca, era sa-l inlocuiasca cu Mariana Tarca. Din fericire a existat atunci o ostilitate aproape generala impotriva acesteia, inclusiv actualul tehnician Gheorghe Tadici apreciind ca fosta mare handbalista "ar putea fi un Hagi al antrenoratului". Cam nepoliticoase si lipsite de fair-play aceste vorbe mai ales venind din partea unuia care pana duminica era poreclit "un Halagian al antrenoratului", insa adevarul acestora avea sa se probeze zilele trecute. In fond, care a fost marea surpriza? Ca echipa de handbal a fost, in sfarsit, incredintata unui meserias, si nu unor cobai ori acoliti precum in trecut?

Constantin DINU