Vitautas LANDSBERGIS 

Gerhard Schr�der, care, cu mai putin de o luna in urma, era cancelarul Germaniei, a fost de acord sa devina presedinte al companiei care va construi si administra gazoductul nord-european care traverseaza Marea Baltica, pana in Germania, spre Europa Occidentala. In multe state, Schr�der va fi acum acuzat de conflict de interese. Aparenta sa lipsa de etica este amplificata de faptul ca, exact in acest moment, Rusia ameninta ca nu va mai livra gaze Ucrainei, daca aceasta tara nu va plati pretul cerut de Kremlin, mai precis de gigantul rus Gazprom. Iar obiectivul Rusiei este evident: taierea livrarii de gaze pentru Ucraina va afecta, de asemenea, si multe dintre statele europene, intrucat unele dintre cele mai mari conducte de gaze trec prin Ucraina. Lasand pe-afara Ucraina, Polonia, si, bineinteles, statele baltice, noua conducta de gaze promite o influenta strategica mai mare pentru Kremlin, care cauta sa se reafirme din punct de vedere regional. Presedintele Vladimir Putin si administratia sa compusa din fosti KGB-isti nu vor mai trebui astfel sa isi faca griji in privinta Europei occidentale, atunci cand vor decide sa faca presiuni asupra statelor postcomuniste, vecine Rusiei. Este posibil ca anumiti lideri europeni sa creada, cu adevarat, ca mentinerea unei prosperitati confortabile a Uniunii justifica tacerea lor asupra unor chestiuni precum cea a drepturilor omului sau altele care agaseaza Kremlinul. Pe scurt, putem vorbi despre probleme "comerciale", cum ar fi exproprierea gigantului Yukos, dar, daca Kremlinul pune pret pe valorile noastre sau pe criticile la adresa unor nelegiuiri ale Rusiei - cum ar fi Cecenia patata de sange - europenii par mai degraba dispusi sa nu deschida gura, decat sa se confrunte cu posibilitatea unor preturi marite la energie sau chiar cu o blocada similara celei in fata careia se afla acum Ucraina. Avand in vedere faptul ca Putin si-a subordonat Duma, sperantele Uniunii Europene in privinta unei "europenizari" a Rusiei ar trebui abandonate. Rusia pe care Putin o construieste a reusit sa se modifice, dintr-una a sperantelor de libertate de dupa epoca sovietica, intr-una a unui zid de aparare al gazului si petrolului. Faptul ca rusii tolereaza un guvern de fosti KGB-isti reflecta oboseala lor in fata ultimilor 20 de ani, extrem de tumultuosi. Iar in prezent Kremlinul pare sa creada ca ceea ce este benefic pentru rusul obisnuit este la fel de bun, de asemenea, si pentru natiunile independente: tarile mici si fara putere vor fi tratate fara pic de mila, odata ce Rusiei i se vor oferi instrumentele prin care le va putea intimida, izola si ameninta cu perspectiva unei blocade a energiei. Iar eu, ca fost sef de stat al Lituaniei independente, am avut frecvent de-a face cu astfel de amenintari. UE a semnat numeroase acorduri cu Rusia, inclusiv unul referitor la "spatiul comun" pentru libertate si justitie. Kremlinul este insa un expert in a simula un astfel de idealism. Controlul sau asupra Estului Europei a fost intotdeauna aplicat in baza unor "tratate de prietenie", iar invadarea Ungariei, in 1956, si cea a Cehoslovaciei, in 1968, au fost niste "misiuni fraterne". Iata cum abuzeaza Putin de "spatiul comun": prin tratamentul barbar aplicat cecenilor, omului de afaceri Mikhail Khodorkovsky, aflat in inchisoare, prin vanatoarea ONG-urilor internationale sau prin acuzarea, in baza unor dovezi trucate, a Iuliei Timosenko, una din protagonistii Revolutiei Portocalii de anul trecut. Daca europenii vorbesc serios in ceea ce priveste spatiul lor comun, destinat respectarii drepturilor si libertatilor omului, acestia trebuie sa recunoasca faptul ca aceste valori nu sunt impartasite de acolitii lui Putin de la Kremlin. Acelasi lucru se aplica si in cazul considerarii Rusiei drept aliat in razboiul impotriva terorismului. Oare se poate concepe faptul ca patria "terorii rosii", responsabila de nenumarate crime in perioda sovietica, ramase nepedepsite, si patata de sange, din Lituania si pana in Caucaz, va contribui la inlaturarea amenintarilor reprezentate de Iran si de Coreea de Nord? Mai probabil, mintile limpezi de la Kremlin se vor folosi de fiecare situatie de criza pentru a-si spori capacitatile de distrugere si influenta. Timp de decenii, regiunea din Europa in care se afla tara mea a fost lasata in voia raului. Asadar, nu pot sa tac in vreme ce Europa inainteaza, fara sa bage de seama, intr-o noua perioada de conciliere. Noi, noile democratii din Europa de Est, am invatat ca in spatele fiecarui act diplomatic al Rusiei se ascund ambitii imperialiste. Europenii din vest, care au fost scutiti de acest gen de experienta, ar trebui sa acorde atentie avertismentelor noastre. Dependenta de Rusia - chiar daca fata ei de acum este cea a, zice-se, "carismaticului" Gerhard Schr�der - nu ne va aduce decat in fata unui abis. Primul presedintele al Lituaniei independente, Vitautas Landsbergis este membru al Parlamentului European. Copyright: Project Syndicate, 2005. www.project-syndicate.org