Ideea ne-a venit cand am aflat ca familia regala revendica proprietati in zona Sinaia, care, insumate, pot fi considerate aproape un versant al Bucegiului. Apoi, in urma unei documentari in Neamt, la manastirea de pe Ceahlau, am aflat de la primaria comunei Ceahlau, ca aproape tot muntele, inclusiv rezervatia, este revendicat de mostenitori ai familiei princiare Sturdza. Cele doua cazuri ne-au facut sa ne intrebam: ai cui sunt, de fapt, muntii Romaniei? Am demarat o ampla actiune de documentare, am gasit in arhive numeroase familii de nobili care au detinut suprafete insemnate, practic versanti intregi din Carpatii nostri. Pe felii, sau cu de-a-ntregul, muntii au apartinut marilor latifundiari ai perioadei interbelice. Am descoperit apoi, cercetand Legea nr. 24/2005, si, mai ales, cei ce apeleaza la ea ca, fara exceptie, mostenitorii marilor familii isi cer inapoi proprietatile montane. Surpriza insa am avut-o cand am ajuns la Retezat. Am aflat ca intregul masiv muntos este revendicat de o singura familie: Kendeffy, cea care in perioada interbelica era cea mai bogata familie din Transilvania, mai bogata decat familia regala. Motiv pentru care, fiind cea mai mare revendicare, inregistrata la primariile Pui, Rau de Mori, Petrila si Sarmizegetusa, am ales sa deschidem serialul cu masivul Retezat. Retezat "in integrum" Retrocedarea bunurilor confiscate de comunisti a produs in ultimele 15 ani o serie de dezbateri publice. Oameni avizati sau nestiutori s-au pronuntat pro sau contra. Sunt unii care vor retrocedare in integrum, ba mai mult si despagubiri pentru cel care a fost deposedat in urma cu peste jumatate de secol. Altii, cu o gandire mai de extrema stanga tin sus si tare ca cei carora printr-o semnatura au fost deposedati de toata averea, fara despagubiri, nu au muncit pentru aceasta, deci nici nu trebuie repusi in drepturi. In opinia acestor grupuri "totul este al poporului". Cele mai afectate de decizia comunista au fost familiile de nobili, care peste noapte s-au trezit sarace lipite pamantului si in mare parte au fost obligate sa paraseasca tara. Acest tratament a fost impus cu prioritate marilor familii de vita nobila din Transilvania. Familiile Teleky, Bethlen, Fay, Ocskay, Andrassy ori Kendeffy au parasit Romania in conditii jenante, fara sa li se permita a lua cu ei macar o parte din averea detinuta. Pamantul, padurea, via au fost luate de statul comunist si in cele mai multe cazuri distruse. Conacele, odata ajunse pe mana regimului rosu au fost devastate, fiind furate aproape tot din mobilierul si vesela scumpa. Imobilul de regula a devenit sediul cooperativei agricole de productie, orfelinat, sanatoriu pentru bolnavii de TBC sau, in cel mai fericit, caz scoala. Avutii izgoniti din tara, in marea majoritate a lor, erau nu numai dezmosteniti de valori, dar au fost obligati sa renunte si la cetatenia romana. Acest gest al oprimatorilor are un efect negativ si acum cand se incearca repunerea in drepturi a celor care au avut de suferit. Legea retrocedarilor se aplica dupa bunul plac al celor care sunt pusi sa se ocupe de aceasta problema. Unii dintre atotputernicii de la comisiile de retrocedare cer hartii si documente inexistente ori documente care ar trebui sa fie obtine de institutia statului pentru a-l ajuta pe cetatean in demersul sau. In Bistrita, de exemplu, celui care isi revendica dreptul din stramosi este obligat sa ceara si redobandirea cetateniei, altfel nu are dreptul la proprietate. In Hunedoara cei care aplica legea sunt nehotarati cum sa procedeze si trimit oamenii la plimbare: vom vedea daca va cerem sa fiti romani. Pentru a primi inapoi terenurile, padurile si casele, fosta nobilime a Romaniei este pusa in situatia jenanta de a da declaratii prin care jura ca nu vor unelti impotriva tarii daca vor redobanbii bunurile care apartineau familiile lor de secole (vezi facsimil 1). Parca cineva care recapata averea dupa 60 de ani ar unelti impotriva propriului bun. Pentru acest haos, cel mai vinovat este legiuitorul, dar si puterea executiva. Primul pentru ca nici dupa 15 ani nu a reusit sa elaboreze o lege functionala, iar Guvernul pentru ca legea plina de lacune nu a reusit sa se faca functionala prin normative. Legile care au reglementat retrocedarile de pana acum au provocat sute de mii de procese si chiar conflicte, batai, intre frati, rude sau vecini. Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si unele masuri adiacente cu siguranta va produce alte sute poate mii de procese care nu vor fi laudate de oficialitatile Uniunii Europene (vezi facsimil 2). Neamuri cu Vlad Dracul si cu Mircea cel Batran Au fost cateva cazuri de cereri de retrocedare cu rasunet. Cazul Familiei Regale este arhicunoscuta, si familia Sturdza a depus documentatia pentru a reintra in proprietatile confiscate prin anii de inceput ai regimului comunist. O alta familie de nobili, de orgine maghiara, familia Kendeffy, este cea care revendica mii de hectare de paduri, pasuni alpine, fanete, gradini, case cu curte, stanci si parauri in Muntii Retezat. In afara de teren, familia nobiliara cere si retrocedarea unor imobile, case, cabane vanatoresti si mori. Averea familiei Kendeffy a fost afectata de doua ori in decurs de doar jumatate de secol. Prima data, cand, dupa unirea din 1918, in toata Transilvania s-au aplicat prevederile Codului silvic din 1910 din vechiul Regat. Armonizarea legislatiei a durat aproape zece ani, culminand in preluarea in administrare a fondului forestier din Retezat de catre Casa Autonoma a Padurilor Statului. Cea de a doua catastrofa a familiei Kendeffy urma sa vina in 1947 odata cu "etatizarea" tuturor padurilor. Dupa promulgarea Legii pentru apararea patrimoniului forestier, care a insemnat in practica nationalizarea padurilor, intreaga proprietate a familiei a fost trecuta in administrarea Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Pe domeniile familiei Kendeffy, in perioada interbelica, a pus ochii si familia regala. Reprezentantii celor doua familii purtand chiar si discutii despre o eventuala instrainare sau macar arendarea a unor terenuri de vanatoare. In 1921, Regele Ferdinand ia in arenda, pe o perioada de 12 ani, o mare suprafata de teren destinat vanatorii, dupa ce a numit sef-superior al vanatorilor regali pe Antal Mocsony. Cert este ca Regele Ferdinand a vizitat de mai multe ori domeniile din Retezat si a participat la mai multe vanatori impreuna cu Printul Carol, Printul mai apoi Regele George al Greciei, Printul Frederic si Franz Josef de Hohenzolern si Printul Carol Emil Furstenberg. Istoria organizarii unor expeditii de vanatoare in Retezat a fost consemnata prima data in 1850 (vezi facsimil 3). In deceniile urmatoare, contele Samuel Teleky a dat in arenda Retezatul pentru vanatori de ursi, iar in 1882 il invita la o partida de vanatoare de capre negre pe mostenitorul Casei de Austria, Printul Rudolf. In 1904, dreptul de vanatoare ii revine familiei Kendeffy. Dupa acest moment, pasunile alpine nu au mai fost arendate pentru pasunatul turmelor de oi si vite, iar efectivele de capre negre au ajuns la peste 2000 de capete. La terminarea Primului Razboi Mondial, familia Kendeffy incepe o ampla actiune de colonizare cu cerbi a Retezatului. Tot in aceasta perioada au fost populate cu pastravi lacurile Zanoaga, Bucura si Gemenele. Familia Kendeffy este una dintre cele mai vechi si bogate familii de nobili maghiari. Membrii familiei s-au cumetrit de a lungul istoriei cu membrii familiilor regale din toata Europa. Numele de Kendeffy apare in documente oficiale la scurt timp dupa infaptuirea primului stat maghiar, crestin, de Regele Sfantul Stefan in anul 1000. Membrii familiei au detinut pe parcursul istoriei o serie de functii importante in administrarea tarii, in justitie si in administratiile locale. Legaturile lor prin alianta au fost folosite deseori pentru intersele Ungariei si ale familiei. Legaturile familiei Kendeffy cu domnitorii din Moldova au devenit notorii cu timpul, astfel s-au inrudit cu Vlad Dracula de Sinesti sau cu Printul Dracula, Mihnea I. Astfel, descendentii lui Gaspar Kendeffy de Mamoliz (Malomwyz) sau inrudit prin alianta, la sfarsitul secolului al XV-lea, cu Vlad Dracula, sotul Ilonei Zrinyi (vezi facsimil 4). Tot prin alianta, familia Kendeffy a ajuns in relatie de cumetrie cu Mircea cel Batran. Familia Kendeffy a avut primele domenii in localitatea Malomviz (Rau de Mori) situata la 19 km de orasul Hateg. Localitatea a fost amintita pentru prima data in documente in anul 1359. In secolul al XV-lea a fost construit pe banii familiei Kendeffy un turn care in decurs de un secol devine o cetate cu o importanta strategica. Dupa lupte crancene a fost ocupat de turci. La ora actuala nu a mai ramas nimic din aceasta constructie. Conform datelor recensamantului din 1910, respectiv din 1992 localitatea este locuita aproape in totalitate de romani. Familia Kendeffy este optimista Cererile de retrocedare ale familiei Kendeffy au fost depuse la sfarsitul lunii noiembrie, la comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul a patru primarii, cele din comunele Pui, Rau de Mori si Sarmizegetusa, respectiv orasul Petrila (vezi facsimilele 5, 6, 7, 8) .in termenul prescris de Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si unele masuri adiacente. Documentatiile solicitate de lege au fost intocmite de Elisabeth Pongracz, nascuta Kendeffy, mostenitoarea lui Elek Kendeffy (vezi facsimil 9). Domeniile Kendeffy din Retezat au apartinut fratilor Elek, Gabor, Ludovic si Nikolaus Kendeffy. Elisabeth Pongracz impreuna cu avocatii familiei au reusit sa identifice zeci de proprietati, si cere retrocedarea a aproximativ 14 mii de hectare din cele 34 de mii de hectare care le-a detinut familia. Printre bunurile revendicate se afla paduri, pasuni alpine, fanete, gradini, case cu curte etc. De asemenea, au fost trecute in actele depuse la primarii actele care dovedesc proprietatea pentru paraul Streia si stanca Bradatel. In cereri s-a specificat si faptul ca restituirea terenurilor agricole si forestiere, inclusiv a constructiilor accesorii terenurilor agricole si silvice sa fie retrocedate pe vechiul amplasament, iar in cazul in care pentru amplasamentele cerute s-au emis titluri de proprietate pe numele altor persoane acestea sa fie anulate. Familia Kendeffy pana in prezent nu a primit inapoi nimic din domeniile pe care le detinea inainte de instalarea regimului comunist. Dosarele depuse contin acte doveditoare ale proprietatii pentru toate suprafetele solicitate, extrase din cartile funciare din Rau de Mori, Clopotiva, Federi, Petrila si Breazova, precum si documentele care dovedesc calitatea de mostenitor a Elisabethei Pongracz. Reprezentantii legali ai familiei Kendeffy s-au declarat "optimisti si spera ca autoritatile romane sa-si faca datoria si demersul lor sa fie solutionat in cel mai scurt timp conform legislatiei si normelor de aplicare aferente". (va urma)

Laszlo KALLAI, Bogdan COMARONI