Intr-un an de zile de mandat, presedintele Basescu, asa cum a promis la investire, a jucat tare cu tara, pricopsindu-se cu opt crize care i-au adus un deficit de imagine de aproape 20 de procente. Si asta nu e tot: presedintele a pierdut doua femei importante in viata sa, Elena Udrea si Stana Anghelescu, s-a ales cu o tentativa de botez si cu promisiunea unor ulcele cu lapte de la un taran din Vadu Rosca, ce intre timp si-a vandut vaca la iarmaroc. Tema anticipatelor, corecta la vremea respectiva, a esuat lovita chiar de catre presedinte, desi chiar el a lansat-o. Inundatiile au lasat mii de suflete pe drumuri, prinzand Puterea pe picior gresit. Ele s-au suprapus cu criza rapirii celor trei jurnalisti a carei finalitate a fost contabilizata in conturile de imagine ale presedintelui. Cam la vremea concediilor, cand clasa politica dormiteaza legal, la umbra palmierilor, dar nu cei de la Mamaia, seful statului a lansat o torpila: un ziarist l-ar fi amenintat intr-o convorbire telefonica, "in ziua in care la Parchet era anchetat un personaj oarecare". Presedintele nu a putut proba ulterior aceasta poveste. La sfarsitul toamnei, Traian Basescu a revenit asupra unei declaratii, facute in vara, referitoare la telefonul dat de premierul Tariceanu procurorului general, Ilie Botos, in cazul Patriciu. El a recunoscut ca avea cunostinta despre aceasta convorbire insa oficial a negat pentru a evita un scandal politic. Presedintele a mai spus ca a cerut premierului sa-si vada de treaba iar procurorului general sa aplice legea. La doar cateva saptamani, Mugur Ciuvica, seful Grupului de Investigatii Politice, facea publica o inregistrare audio a unor declaratii facute de Traian Basescu, in iunie 1999, intr-o situatie asemanatoare celei din "cazul Patriciu". Initiativa anticipatelor La cateva zile de la instalare, proaspatul sef de stat s-a declarat adeptul alegerilor anticipate "pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR". Liderul de la Palatul Cotroceni s-a pronuntat pentru demararea unei anchete parlamentare asupra modului in care s-au desfasurat alegerile, "pentru ca nimeni nu mai trebuie sa gandeasca vreodata in Romania ca vointa electoratului poate fi masluita". Presedintele Basescu a apreciat necesitatea fuziunii PNL-PD din care sa rezulte o noua formatiune politica. Singurul partid care a salutat aceasta idee anticipatelor fost C.V. Tudor. La nivelul declaratiilor premierul Tariceanu s-a aratat sustinator al initiativei prezidentiale. Intentia presedintelui a fost direct sau voalat contrazisa atat de democrati cat si de partenerii de Coalitie sub diverse pretexte. PUR a amenintat ca iese de la guvertnare, UDMR considera ca anticipatele ar bloca aderarea la UE, liberalii s-au pronuntat pentru alegeri inainte de termen doar intr-o situatie de criza iar PD considera ca situatia "chiar daca nu este neaparat de dorit, nu reprezinta un cataclism". Jocul de-a demisia Apogeul declaratiilor pe marginea declansarii anticipatelor a fost atins de Basescu in luna iulie a acestui an, in momentul in care Guvernul si-a asumat in fata Parlamentului raspunderea pentru pachetul de legi privind reforma in justitie si legile proprietatii. Proaspat intors dintro vizita in Grecia, Tariceanu a sustinut atunci ca nu este o asa mare tragedie decizia luata de Curte, care a declarat neconstitutionale patru dintre articolele din pachetul de lege. El a insistat chiar ca alegerile anticipate nu sunt o solutie. A doua zi insa, dupa o vizita la Cotroceni, premierul s-a razgandit brusc, ajutat evident de Basescu. El a anuntat ca va demisiona ca mai apoi sa insiste pe subiect si sa precizeze clar, prin vocea purtatorului de cuvant, Oana Marinescu, ca ''decizia este irevocabila". Basescu a convocat apoi toate partidele parlamentare si pe membrii Curtii Constitutionale la consultari la Cotroceni pe marginea acestei crize, iesind in final cu o declaratie-bomba. El a spus ca alegerile anticipate depind de demisia premierului si ca nu va promulga legea daca prin modificarea ce se va face la cele patru articole respinse de Curtea Constitutionala se va incalca vreun articol din Constitutie. El a adaugat ca o eventuala reformulare a articolelor respinse va face obiectul trimiterii legii la Curte, "pentru a avea convingerea ca aceasta institutie a statului de drept agreeaza noua formula a articolelor". Prin acest anunt, presedintele l-a lasat practic pe premier, pe liberali si democrati in off-side. Mai mult chiar, printr-o declaratie facuta la un post de televiziune, Basescu aproape ca l-a impins pe Tariceanu sa demisioneze. "Consider ca este o pozitie de onoare aceea exprimata de premier, atunci cand nu poti face ceva: demisia", a spus seful statului. La cateva luni, Basescu iese cu o noua declaratie soc, sustinand ca la presiunea unor grupuri de interese, Tariceanu nu a mai demisionat. Fara a nominaliza, presedintele a spus ca este vorba despre un om de afaceri din lumea petrolului, un jurnalist in relatii de afaceri cu acesta si un om de afaceri din domeniul productiei de tutun. Intr-un editorial publicat in Ziua si intitulat "Eu sunt Bibicule, nene Iancule", Sorin Rosca Stanescu dezvaluie ca este una dintre cele trei persoane enumerate. Premierul Tariceanu a dat asigurari ca decizia sa nu a fost influentata de grupuri de interese, el asumandu-si aceasta initiativa. Tariceanu salvat de ape Salvarea lui Tariceanu a venit insa din cer. Romania era lovita din nou de inundatii. In ziua in care toata lumea astepta cu sufletul la gura anuntul demisiei premierului, Tariceanu a spus ca nu poate lasa guvernarea in astfel de momente. Criza a fost depasita, dar Basescu a continuat sa sustina cu inversunare declansarea anticipatelor. Intr-o inalnire cu presa straina, seful statului a fost de parere ca anticipatele ar fi oportune "acum", explicand ca "este greu de prevazut ce se va intampla pana la iarna". In luna septembrie insa, presedintele cedeaza si spune ca, desi a fost intotdeauna un sustinator al anticipatelor, momentul declansarii lor a fost ratat. Inundatii si politica O alta criza majora a fost cea a inundatiilor. Tara s-a aflat sub ape din martie si pana in toamna. Mii de familii au ramas fara adapost, viiturile au distrus suprafete intinse de teren cultivat, poduri, paduri si sosele. Sistemul hidrografic s-a dovedit ineficient, vechi de cand lumea, iar clasa politica a dat neputincioasa din umeri intr-o prima faza. Mai apoi presedintele Basescu si-a pus cizme de cauciuc, inaugurand moda vizitelor in zonele afectate. S-a mirat electoratul calamitat de aparitia prezidentiala. La Vadu Rosca un taran si-a pus vaca ramasag ca Basescu nu va mai aparea prin partea locului. Presedintele a acceptat pariul precizand ca in caz de castig vrea doar laptele cornutei. La a doua vizita nu a mai apucat sa-l guste pentru ca proprietarul vanduse animalul. De paisprezece ori a fost seful statului la Maracineni. Fara efect. Puterea sa executiva este limitata, coform legii. Podul din zona a fost luat de viituri dupa fiecare reconstructie. Abia in toamna s-a construit unul mai trainic. Pentru zona Vrancea, Basescu si-a asumat personal raspunderea pentru reabilitarea suprafetelor calamitate, spunand ca "aici este cel mai greu din toata tara". El a cerut prefectului democrat de Vrancea, Ion Oprea si presedintelui Consiliului Judetean, pesedistul Marian Oprisan, sa rezolve problemele judetului, iar apoi sa-si scoata ochii daca au chef. Intre timp seful statului i-a tras cateva scatoalce premierului Tariceanu reprosandu-i ca nu se implica in rezolvarea crizei. Seful de la Palatul Victoria a incasat cuminte lovitura spunand ca "intotdeauna este loc si de mai bine". Apoi s-a gudurat pe langa primul om in stat invitandu-l sa participe la o reuniune a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta. In comuna galateana Independenta, presedintele a promis Violetei Dumitrache, insarcinata in luna a saptea, ca-i va boteza copilul daca va fi baiat. Cand i-a venit sorocul, femeia a nascut o fata situatie in care intelegerea cu Basescu a picat. Galant, prefectul de Galati s-a oferit el sa-i fie nas, numai ca un telefon de la Cotroceni a transat problema: Basescu va boteza copilul chiar daca este fata. Si cum presedintele este un om ocupat, fetita a ramas pana acum in asteptarea pretiosului parinte spiritual. Natura depaseste autoritatile Valurile succesive de inundatii l-au facut pe presedinte sa constate ca "natura depaseste orice autoritate" si sa ceara regandirea strategiei de lupta impotriva inundatiilor. Termenul pentru aceasta treaba ar fi de 20 de ani, "pentru ca implica costuri ridicate", a constatat seful statului. Pe de alta parte, PSD acuzat ca a oferit lucrari de indiguire clientelei politice iar clientela a lucrat de mantuiala, a incercat sa mute planul discutiilor cerand decretarea starii de urgenta. Traian Basescu a calificat cererea drept o demagogie a "prostanacului" precizand ca statul poate sa faca fata situatiei. In consecinta el a solicitat Comisiei Europene redirectionarea sumei de 20 de milioane de euro din fondurile PHARE acordate Romaniei pentru refacerea urgenta a infrastructurilor afectate de inundatii. Presedintele a incurajat demersurile Guvernului si ale Bancii Mondiale de a realoca 33 de milioane de dolari, din proiectele existente, pentru acelasi scop. Capitalul politic al viiturilor Dincolo de tragismul situatiei, inundatiile au fost exloatate la maximum pentru castigarea capitalului politic. Presedintele a participat la "Teledonul" organizat de un post de televiziune in scopul strangerii de fonduri pentru sinistrati. El l-a urecheat sistematic pe premier aratand ca nu este suficient de activ sau reprosandu-i ca viziteaza judetele inundate numai dupa ce presedintele trece prin aceste zone. Dupa revenirea din concediu, seful statului s-a mai zbarlit o data la Guvern, iar premierul a replicat ca nu face vizite la inundatii ci se duce sa constate, ca inginerul, stadiul de indeplinire a lucrarilor. Un sondaj de opinie dat publicitatii in luna august releva ca romanii apreciaza prestatia lui Basescu la inundatii la nivelul de 69% in timp ce tariceanu era cotat la 45%. Cel mai prost perceputi au fost parlamentarii, cu un scor de 20%. Ca urmare partidele au trasat sarcina senatorilor si deputatilor sa calce mai des apa din teritoriu. In luna octombrie CNA a decis interzicerea spotului social "Invinge apele" transmis de TvR si menit sa ajute victimele inundatiilor, pentru ca in cadrul acestuia era promovat Traian Basescu. Membrii CNA au apreciat ca spotul constituie publicitate politica pentru un om politic, chiar daca este in fapt o campanie sociala. Rapirea jurnalistilor romani Proba de foc si de departe cea mai grava criza prin care Basescu a trecut la inceputul mandatului s-a consumat in momentul rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak. Presedintele si-a asumat rolul principal in rezolvarea acestei probleme, constient fiind ca un esec i-ar fi adus un deficit major de imagine. Presedintele a fost nevoit sa faca fata presiunilor media, ale populatiei, ale clasei politice si ale familiilor celor rapiti. In 28 martie, chiar in ziua in care presedintele se intorcea din Afganistan, Romania a fost zguduita de vestea rapirii in Irak a trei ziaristi romani: Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci (Prima TV), Ovidiu Ohanesian (Romania Libera) si ghidul lor Muhamad Munaf. Imediat, la Cotroceni se constituie o celula de Celula de criza, in fruntea careia se afla presedintele. O parte a populatiei, PSD si familia jurnalistilor au insistat in perioada ce-a urmat pentru parasirea Irakului de catre trupele romanesti. In tot acest timp, Basescu s-a intalnit cu membrii familiilor jurnalistilor romani si ai lui Muhamad Munaf pe care i-a asigurat personal de faptul ca institutiile abilitate fac tot ce este necesar pentru solutionarea cazului. Au urmat filmari video cu jurnalistii, poze si chiar un ultimatum dat autoritatilor romane. Gruparea terorista a cerut retragerea trupelor romane din Irak, iar cameramanul Sorin Miscoci a spus in inregistrarea audio ca va fi primul ucis in cazul nerespectarii cererii. Cotrocenii au negociat permanent cu gruparea terorista, a mobilizat diferite segmente ale opiniei publice nationale si internationale, inclusiv din lumea araba, rezultatul fiind o presiune ridicata asupra organizatiilor teroriste de la Bagdad. In final, la capatul a 56 de zile tensionate, ziaristii s-au intors vii si nevatamati acasa. El a spus ca statul roman nu si-a negociat politica externa si nici nu a platit vreo rascumparare. Povestea amenintarii telefonice In luna august, Basescu vine cu o noua declaratie fulminanta, sustinand ca "un ziarist" l-a amenintat telefonic ca il va ataca in toate ziarele sale ca replica la retinerea omului de afaceri liberal, Dinu Patriciu in dosarul Petromidia. "Au sarit cativa ziaristi, sigur ziaristi care au si ei afaceri, sunt bine bagati in diverse segmente de afaceri. Chiar unul dintre cei care au sarit foarte agresivi este un ziarist care avea acces la mine, de multa vreme, dar care si-a permis in ziua in care Parchetul ancheta un oarecare personaj sa sune si sa ameninte. Deci, s-a ajuns pana acolo incat un ziarist isi permite sa sune la presedintele Romaniei, si asta e sistemul mafiot care reactioneaza, si sa ameninte - �in toate ziarele pe care le controlez, si o sa vezi ce o sa fac, te termin, te...� . Dupa ce a facut aceste declaratii, Basescu se va duce in fata Clubului Roman de Presa unde va discuta despre ziaristul care a facut presiuni asupra sa. "Ziaristul care m-a sunat este Sorin Rosca Stanescu. Buna ziua!", a declarat presedintele. Potrivit presedintelui CRP, Cristian Tudor Popescu, seful statului ar fi admis in intalnirea cu jurnalistii ca nu are dovezi pentru a proba declaratiile referitoare la amenintare. In replica, Sorin Rosca Stanescu a sustinut ca nu l-a amenintat niciodata pe presedinte, iar cuvintele pe care i le-a atribuit seful statului nu-i apartin. In sedinta urmatoare, CRP a analizat cazul directorului ZIUA si a considerat ca Rosca Stanescu este nevinovat. Declaratie incorecta Presedintele Traian Basescu a declarat la inceputul lunii noiembrie ca a stiut din prima clipa despre telefonul dat de premierul Calin Popescu-Tariceanu procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, in cazul omului de afaceri Dinu Patriciu, retinut in luna mai in dosarul Petromidia. Potrivit lui Basescu, primul-ministru i-a telefonat procurorului general inainte de retinerea lui Patriciu, si a calificat acest gest ca fiind unul "incorect". Totodata, seful statului a precizat ca procurorul general l-a informat imediat despre faptul ca a fost sunat de catre premier. "Am fost informat imediat de procurorul general. (...) telefonul a fost dimineata, inainte de luarea vreunei masuri, si nu seara", a spus presedintele. Traian Basescu a precizat ca, in aceste conditii, reactia sa a fost una prompta si ca le-a cerut premierului si procurorului general, "unuia sa-si vada de treaba, celuilalt sa aplice legea". Pe de alta parte, presedintele Traian Basescu a afirmat ca regreta faptul ca a facut, in urma cu cateva luni, o declaratie incorecta, spunand ca primul-ministru nu l-a sunat pe procurorul general. Seful statului si-a motivat gestul prin faptul ca nu a dorit sa provoace un scandal politic, intrucat era in situatia de a media un conflict intre institutii: "Articolul 80 din Constitutia Romaniei ma obliga sa mediez conflictul intre institutii; art. 80, paragraful 2, obliga la mediere". "Regret declaratia incorecta din luna iunie. Am considerat ca nu trebuie declansat un scandal politic, dar atunci cand mi s-a parut potrivit am facut un avertisment public la adresa Guvernului, sa aiba grija de grupurile de interese din jur. Replica a fost cea pe care ati vazut-o. O demonstratie ca sunt grupuri de interese la Cotroceni, dar astea sunt de discutat", a spus presedintele. Adept al arestarilor anuntate Grupul de Investigatii Politice (GIP), condus de fostul consilier prezidential Mugur Ciuvica, a difuzat in luna noiembrie inregistrarile audio ale unor declaratii facute de Traian Basescu, in iunie 1999, intr-o situatie asemanatoare celei din "cazul Patriciu": anchetarea, timp de mai multe ore si arestarea prefectului PD de Brasov, Ioan Nicolae Opris. Ciuvica sustine ca declaratiile lui Basescu, facute in iunie 1999, demonstreaza ca in momentul in care un apropiat al sau a fost arestat pentru coruptie, reactiile actualului presedinte, la acea vreme ministru al Transporturilor si vicepresedinte PD, au fost mult mai grave decat cele ale lui Calin Popescu Tariceanu in cazul Patriciu. Astfel, Traian Basescu declara ca este "de necrezut ca, fie Politia, fie Parchetul sa nu-si informeze ministrul de resort: "Domnul ministru, arestam prefectul!". Potrivit inregistrarilor, Basescu se declara, in mai multe randuri, "ingrozit" ca "nimeni din actuala putere" nu a stiut ca prefectul PD va fi arestat, ca "nimeni nu mai controleaza ce se intampla in tara asta" si ca prefectul a fost arestat "fara stirea celor care, teoretic, ar trebui sa controleze parghiile". Traian Basescu spunea ca pedistii ar fi trebuit sa fie "avertizati ca va fi arestat prefectul", cu atat mai mult cu cat este vorba despre "un prefect al PD-ului, care, ma rog, e si la guvernare". El considera drept o "premisa elementara" faptul "ca nimeni nu-si putea permite, Politia, IGP-ul nu-si puteau permite asa ceva, fara sa-l informeze pe ministrul de Interne, pe ministrul Justitiei". Plecarea colaboratorilor La cateva luni de la instalarea in functia de presedinte, Traian Basescu s-a confruntat cu un aspect ciudat: plecarea colaboratorilor apropiati. Primul a fost Cozmin Gusa, unul dintre personajele care a sprijinit decisiv ascensiunea lui Basescu la Cotroceni. Revelionul 2004 i-a surprins pe cei doi la hotelul Orizont din Predeal. La nici doua luni, Gusa inceta raporturile de colaborare cu Presedintele dupa ce criticase afirmatiile acestuia legate de statura politica a lui Iliescu. Apoi, Gusa impreuna cu Aurelian Pavelescu si Lavinia Sandru au parasit PD dupa ce conducerea centrala recomandase excluderea lor pentru prejudicii de imagine aduse partidului. Consilierul prezidential Andrei Plesu a decis sa-l paraseasca pe Basescu la sfarsitul primaverii. El a demisionat din functie, oficial, din motive de sanatate. Plesu era insa profund nemultumit de faptul ca presedintele Traian Basescu ignora sugestiile sale si ca intrarile la seful statului ii erau barate de seful Cancelariei prezidentiale, Elena Udrea, sustin surse confidentiale. In luna iunie, consilierul de stat al Administratiei prezidentiale, Stana Anghelescu, a demisionat si ea din motive personale. Anghelescu a fost fortata sa demisioneze chiar de catre Basescu pentru ca ea isi sustinuse sotul la ANAF,dupa ce firma acestuia a facut obiectul unor controale. Presedintele avertizase cu putin timp in urma ca sunt persoane care se folosesc de numele sau pentru a-si crea un sistem de protectie, nominalizandu-l pe sotul consilierei Anghelescu. Ultima care a iesit pe poarta Cotrocenilor in acest an a fost seful Cancelariei prezidentiale, Elena Udrea, invocand atacuri nedrepte la adresa sa. Ea s-a declarat o victima a demersurilor anticoruptie angajate de presedinte. In fapt demisia ei a survenit dupa ce presa a relatat despre afacerile discutabile ale sotului, Dorin Cocos, si despre apropierea acestuia de PSD.

Text realizat de Departamentele Politica Interna si Externa