UGIR-1903 a traversat o perioada agitata in ultimele saptamani. Care este in acest moment situatia confederatiei? UGIR - 1903 este si va ramane una dintre cele mai importante confederatii patronale din Romania. Suntem singurul patronat care are filiale in toate cele 42 de judete ale tarii (41 judete plus municipiul Bucuresti) si, de asemenea, care are multe federatii si patronate de ramura. In acest moment, dupa o perioada de reconstructie care a urmat Adunarii Generale din luna iulie a acestui an, structura UGIR - 1903 s-a schimbat si ne-am transformat intr-o confederatie. Colegiul director este alcatuit din presedintii de federatie. Conform noului statut nu mai avem societati comerciale drept membri, ci Uniunea este formata din patronate, federatii si filiale judetene, asa cum este normal in orice confederatie. Acest fapt a dus la un proces de reasezare in interiorul confederatiei. Noul statut adoptat in iulie ne permite o deschidere foarte mare catre fuziunea cu alte confederatii patronale. In acest sens, suntem pe punctul de a pune in practica un vis mai vechi, si anume acela de a fuziona prin absorbtie cu COMPIROM (Federatia patronatelor din industria Romaniei), care cuprinde multe ramuri cu reprezentativitate nationala, ale industriei, si cu alte confederatii patronale. Forta unora dintre patronatele cu care dorim sa fuzionam este foarte mare, ceea ce ne va permite sa continuam traditia istorica a celor care au construit Romania moderna in perioada interbelica si sa folosim un nume care a reprezentat o emblema nu numai in tara ci si in intreaga Europa. In acel moment vom deveni, de departe, cel mai important patronat din industria Romaniei, care va reprezenta peste 80% din industria autohtona. Micile probleme interne s-au datorat unor deficiente manageriale pentru rezolvarea carora am decis, in calitate de reprezentant al celor care, prin prezenta si prin fondurile pe care le dau confederatiei, reprezinta de fapt substanta UGIR-1903, sa ii desfac contractul de munca pentru limita de varsta managerului si anume directorului general Stelian Dorobantu, fapt care s-a petrecut la inceputul saptamanii trecute. Dupa acest moment lucrurile au reintrat in normal si ne indreptam catre o perioada de constructie. Domnul Dorobantu a inteles si a acceptat aceasta noua situatie; dansul ramane in istoria UGIR-1903 pentru ceea ce a facut bun si, desigur, nu va fi un element care sa impiedice in vreun fel realizarea unui vis care a fost si al sau, si anume marea confederatie patronala din industrie a Romaniei, UGIR - 1903. Ce se va intampla la Consiliul National de la sfarsitul acestei saptamani? In ultimele doua saptamani am facut, impreuna cu alti colegi, un tur in peste 20 de judete pentru a vedea care sunt problemele cu care se confrunta in mod real in acest moment agentii economici, dar si pentru a obtine sugestii in privinta a ceea ce trebuie sa facem anul viitor. Pe baza acestei largi consultari vor fi elaborate materialele care vor fi dezbatute in Consiliul National. Este sigur ca UGIR-1903 a depasit deja momentul de criza si am convingerea ca in Consiliul National din 16 decembrie se va discuta mai mult despre viitor decat despre trecut. Pe langa prezentarea situatiei actuale a Uniunii, pe ordinea de zi avem planul de activitate pe primul semestru al anului 2006. Cu aceasta ocazie voi propune colegilor mei sa aprobe principiile fuziunii prin absorbtie cu alte confederatii patronale, sa ne dea un mandat pentru a negocia aceste fuziuni si pentru a le realiza chiar la Adunarea Generala care se va desfasura, conform statutului, dupa 30 de zile de la Consiliul National. Speranta mea este ca, la sfarsitul lui ianuarie 2006 in Romania va exista o mare si unica confederatie a industriei romanesti care se va chema UGIR-1903. Din punctul meu de vedere acesta este obiectivul principal al Consiliului National. Restul, respectiv reasezarea institutionala a UGIR - 1903 pentru a fi mai eficienti si a reprezenta mai bine interesele industriei romanesti pe plan intern si extern, sunt probleme curente. In aceste zile un subiect la ordinea zilei este modificarea Codului Fiscal. Ce parere aveti despre ultima varianta a proiectului? Premierul Tariceanu a declarat recent ca va asigura stabilitatea fiscala in 2006. Daca este asa de ce nu a acceptat ca, in Codul Fiscal, formula "legislatia fiscala nu poate fi modificata fara a anunta cu minimum sase luni inainte" sa fie imperativa si sa nu cuprinda sintagma "de regula" care, in opinia mea este ridicola in textul oricarei legi, pentru ca favorizeaza arbitrariul si instabilitatea si nu este, in nici un caz, un instrument de dezvoltare a mediului de afaceri. In plus, discutam despre o legislatie fiscala care sa permita dezvoltarea macroeconomica. Cred ca suntem unica tara din lume in care deductibilitatea unei cheltuieli este legata de obtinerea de profit. Actuala varianta a Codului Fiscal prevede ca acele intreprinderi care nu au profit nu vor putea deduce cheltuieli de deplasare, reclama si altele. Imaginati-va ce inseamna acest fapt pentru investitiile noi. Orice investitie noua presupune un efort deosebit din acest punct de vedere. Mai mult, cum putem vorbi despre un tratament egal in momentul in care taxele si impozitele se calculeaza la valoarea reevaluata a mijloacelor fixe iar amortizarea se realizeaza pentru valorile anterioare actualizarii. O alta problema importanta care nu a fost rezolvata prin actuala varianta a Codului este retroactivitatea impozitarii dividendelor, avand in vedere ca o cota majorata de 16% se va aplica pentru dividendele aferente anului 2005. Ceea ce ma ingrijoreaza mai tare este, insa, lipsa unui plan concret legat de integrarea europeana, in mod special in ceea ce priveste industria dar si alte ramuri ale economiei, serviciile, de exemplu transporturile etc, de foarte mare interes. Chiar daca este evident ca efortul integrarii il vor face agentii economici si ca noi, ca si confederatie patronala, avem menirea de a ne pregati pentru acest moment, exista si actiuni pe care Executivul ar trebui sa le desfasoare pentru a minimiza costurile integrarii, in limita acordului de aderare semnat de Romania. In fiecare zi constatam ca multi din reprezentantii Executivului functioneaza mai mult in calitate de avocati ai Uniunii Europene decat ca avocati ai industriei si ai economiei romanesti, ceea ce ni se pare absurd. Noi dorim ca integrarea europeana a Romaniei sa se produca cu industrie cu tot si nu fara. Care sunt, in acest moment, problemele de ordin economic cu care se confrunta membrii UGIR-1903? Preturile mari, peste media europeana la utilitati, reprezinta o problema. Spre exemplu, preturile la energie electrica sunt cu 30% peste media UE. La asta se adauga instabilitatea fiscala, lipsa dialogului cu autoritatile locale si centrale in ceea ce priveste problemele reale ale firmelor, dar si lipsa unei strategii de dezvoltare a Romaniei in ansamblu si a sectoarelor industriale. O alta problema foarte importanta cu care ne-am luptat si ne luptam este aprecierea monedei nationale. La sfarsitul anului trecut, leul s-a apreciat, intr-o singura luna, cu 18%, fapt care a distrus, practic, exporturile romanesti. In plus, sistemul de creditare nu functioneaza bine, dobanda la creditele in valuta pentru firme fiind cu 4-5 puncte procentuale mai mare decat in afara Romaniei. Acestea sunt problemele reale ale industriei romanesti si iata de ce Romania are nevoie de un patronat puternic in industrie care este si va fi UGIR-1903.

A consemnat, Andreea CALOMFIRESCU