"AXA - Noua Romanie la Marea Neagra" se (re)lanseaza in varianta scrisa, la un an de la enuntarea sa, printr-o dezbatere publica cu o participare de exceptie. Studentii Facultatii de Sociologie ai Universitatii Bucuresti si ai Masterului Studii de Securitate vor sta fata in fata cu profesorul Charles King de la Georgetown University, reputat specialist in problematicile spatiului ex-sovietic si reprezentantii la Bucuresti ai Statelor Unite, Mark Taplin, Marii Britanii, Iain Lindsay si Germaniei, Hans Jork Neumann. Presedintia Romaniei va fi de asemenea prezenta, prin emisarii sai speciali, precum si alti analisti romani de prestigiu. Evenimentul, organizat de Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti, Masterul Studii de Securitate, Asociatia Civic Media si ziarul ZIUA se va derula luni, 12 decembrie, cu incepere de la orele 10.00 in amfiteatrul principal al Facultatii de Sociologie, Str Schitu Magureanu nr 9. O retrospectiva a acestui an si recentele evolutii politice si militare din zona vor constitui o ocazie excelenta pentru o dezbatere publica asupra rolului pe care il are Romania la Marea Neagra. "AXA - Noua Romanie la Marea Neagra" este o lucrare pe care am avut-o sub lucru zilnic, practic, prin munca noastra cotidiana de jurnalisti de politica internationala preocupati si de consolidarea democratiei romanesti si de apararea drepturilor romanilor in acest spatiu. Este o lucrare pur jurnalistica in care se regasesc atat modestele noastre contributii cat si materiale care formeaza spectrul complet pe care se bazeaza excursul nostru ziaristic: rezultate prin urmarirea atenta a unor evenimente, pe cat posibil chiar pe teren, unde se deruleaza, participarea la conferinte publice sau mai putin publice, obtinerea si redactarea de analize la zi, descifrarea dezinformarilor si intoxicarilor parvenite, lecturarea unor rapoarte secrete sau a studiilor de specialitate, de ieri, azi si maine. Echipa Departamentului Externe al ziarului ZIUA, specializata si pe problematicile romanesti de interes national - George Damian, George Coman, Ileana Cornea, Anne-Marie Lupascu, Luciana Pop, redutabili corespondenti ca Tesu Solomovici -, precum si membri ai Asociatiei Civic Media care isi degusta bucuria anonimatului, au intregit aceasta lucrare urmand exemplul unor alti inimosi lucratori cu cuvantul: echipa de specialisti cu pseudonimul Historicus care, in 1915, raspandea brosura informativa "De ce avem nevoie de Basarabia". Concluziile acestor veritabili luptatori pentru adevar sunt valabile si astazi, motiv pentru care am introdus intreaga lucrare in capitolul Geoistoria. Structurata in sapte parti, lucrarea de 400 de pagini cuprinde capitolele: Un an de Axa; Geopolitica Axei, analizata, pas cu pas; Axa in dezbatere publica; Noua Romanie, vazuta din UE, SUA, Balcani si fosta URSS; Rasaritul romanesc: 1. Dosarul Bastroe - Insula Serpilor - Marea Neagra, 2. Dosarul Bucovina - Basarabia - Transnistria; Punctele ZIUA; Geoistoria. Printre semnatari si cei intervievati se numara, in ordine alfabetica: Asmus, Basescu, Baas, Babaoglu, Barnier, Bordonaro, Bratianu, Coman, Cotoi, Damian, Delahousse, Dill, Dungaciu, Emerson, Erler, Gheorghiu, Gruber, Gorbaciov, Iliescu, Jackson, Lavrov, Lupascu, Marakuta, Medar, Minikes, Padurean, Pop, Quayle, Roncea, Rotfeld, Severin, Socor, Susko, Tadic, Taplin, Tarasiuk, Tolkaci, Tursunov, Ungureanu, Vasiu, Voinescu si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista, Voronin. Va asteptam luni, la ora 10.00, la un an de la stabilirea unor coordonate strategice care au provocat deja schimbari semnificative in ansamblul securitatii nationale, regionale, europene si chiar globale. Pana atunci va oferim o retrospectiva a Axei in anul care s-a implinit. (Victor RONCEA) Un an de AXA "Axa Washington-Londra-Bucuresti va fi o prioritate in politica externa in urmatorii cinci ani", a declarat pe 13 decembrie 2004, in ziua recunoasterii victoriei sale, presedintele ales Traian Basescu. Anuntul noului presedinte al Romaniei a starnit un val de reactii, multe critice, invocandu-se termenul nepotrivit de -axa", care ar avea conotatii istorice negative. Intre timp, termenul pare sa-si fi reluat semnificatia fireasca. Considerand un punct de referinta in istoria recenta a Romaniei momentul in care Basescu a scos axa din teaca, redam elementele cheie ale discursului sau: "Cel mai important element pentru garantarea sigurantei nationale este relatia de parteneriat strategic cu SUA si Marea Britanie", a subliniat Basescu. El a spus ca un alt obiectiv al politicii externe a Romaniei va fi consolidarea pozitiei in NATO. "Suntem la zona de contact intre NATO si UE, pe de o parte, si statele fostei URSS, pe de alta parte. Din acest punct de vedere, prin bune relatii cu Rusia, Ucraina, Belarus, Gruzia/Georgia, trebuie sa fim factori de stabilitate la frontierele NATO", a mentionat Basescu. Referitor la relatia cu Basarabia, el a spus ca Romania va avea o politica de parteneriat cu aceasta tara. "Romania are obligatia sa ii trateze pe moldoveni ca pe buni romani. Sper ca relatia cu Guvernul Republicii Moldova sa sprijine aceasta vointa pe care o exprim acum, ca viitor presedinte al Romaniei", a mentionat Basescu. El si-a mai exprimat speranta ca relatia cu Republica Moldova sa fie cea fireasca, dintre doua tari care au acelasi popor pe teritoriul lor. Intersectia Axelor, explicata Dupa anunt, inca la inceput de an, in cadrul emisiunii "Zece fara un sfert" de pe Realitatea TV, moderata de Stelian Tanase, Traian Basescu a abordat animozitatile create in randul tarilor europene de anuntul Axei Washington-Londra-Bucuresti pe care le-a calificat ca fiind "o incercare de descifrare a unei schimbari in politica externa romaneasca pe care sunt hotarat sa o fac, pentru ca Romania s-a limitat in ultimii 10 ani as spune la doua obiective de politica externa, integrare in NATO si integrare in UE, ceea ce este prea putin". Referitor la politica externa romaneasca, Traian Basescu a apreciat atunci ca "Romania a ratat nepermis in ultimii 10 ani doua obiective pe care eu le consider ca fiind obiective importante ratate. Implicarea in solutionarea problemei Transnistriei - este in afara jocului Romania, ca tara extrem de interesata, avand o larga majoritate a populatiei de origine romana in Moldova - si Romania a ratat implicarea la sud de Dunare, in fosta Iugoslavie, unde, prin natura relatiilor pe care le aveam cu fosta Iugoslavie, Romania ar fi fost o tara care trebuia sa aiba un cuvant de spus. Nici in Moldova, nici in fosta Iugoslavie nu avem mai nimic de spus". "Obiectivul Marea Neagra" Tot atunci, Traian Basescu s-a referit la problematica ridicata de bazinul pontic: "A aparut obiectivul Marea Neagra. Marea Neagra este in momentul de fata o zona strategica ce va dobandi zi de zi importanta tot mai mare. Uitati-va pe harta si veti constata ca in jurul Marii Negre se afla Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, deci o zona de interes deosebit, care are si conflicte inghetate. In Azerbaidjan, avem enclava Nagorno-Karabah cu un conflict inghetat, in Moldova avem Transnistria, un conflict inghetat, si, mai mult decat atat, daca va uitati la Marea Neagra, veti constata ca aici se incruciseaza trei mari directii de importanta deosebita: directia Orientul Mijlociu, directia republicilor ex-sovietice si UE; UE, prin Romania si Bulgaria, membre aproape ale UE". Reactii externe, -la cald": viraj catre Moscova si Bruxelles Reactiile fata de aceasta accentuare hotarata in politica externa romaneasca nu s-au lasat asteptate. La inceputul lunii februarie 2005, baroneasa Emma Nicholson a apreciat astfel relatia de parteneriat existenta intre Romania si Statele Unite ale Americii: "Sunteti o tara mare, cu oameni foarte talentati, cu o pozitie geografica deosebita, care devine din ce in ce mai valoroasa pentru UE. Alegerile din Ucraina au dovedit cat de importanta este Romania in axa Moscova-Bruxelles-Bucuresti-Washington si aveti cea mai apropiata relatie posibila cu SUA", a apreciat baroneasa Nicholson. Din punct de vedere geografic, a adaugat parlamentarul european, Romania este "inima" continentului european, asteptandu-se ca tara noastra sa devina un mediator important in relatiile Uniunii Europene cu Federatia Rusa, Ucraina, Moldova, Georgia. "Romania, ca stat membru al UE, va conduce acele discutii si relatiile extraordinar de importante cu Rusia. Avem nevoie de o relatie de parteneriat cu Rusia, unde Romania ne va ajuta", a mentionat baroana Emma Nicholson. Rulaj franco-german pe axe Pe 15 februarie, noul ambasador al Frantei la Bucuresti, Herve Bolot, a promis sprijin pentru integrarea europeana a Romaniei. Diplomatul francez s-a referit la Axa preconizata de presedintele Basescu: "Cand vorbiti despre Axa Washington-Londra-Bucuresti, noi nu avem nici o problema. Noi consideram ca Franta are deja o relatie privilegiata cu Romania si ca Romania, care va face parte dintr-o Uniune cu 27 de state membre, va fi o prezenta cu greutate in Uniunea Europeana; va fi a saptea tara ca importanta in ceea ce priveste populatia si suprafata, cu domenii importante, cum ar fi sectorul agricol care este extrem de bine plasat si care are un potential fantastic. Si, o tara cu greutate ca Romania poate rula pe mai multe axe. Noi consideram ca fiecare axa e la fel de importanta. Din momentul in care aceasta se incadreaza in viziunea noastra comuna, in politica de vecinatate a Uniunii Europene si se afla in compatibilitate cu politica externa si de securitate comuna, nu exista - strict vorbind - nici o problema pentru noi". Vicepresedintele Parlamentului german din legislatura trecuta, Susanne Kastner, s-a intalnit, tot in februarie, cu presedintele Traian Basescu, iar in urma acestei intalniri a declarat ca: "Discutiile au fost constructive. Una dintre teme a fost "axa Washington-Londra". Sigur, a fost necesar sa eliminam unele neintelegeri, pentru ca acest lucru a trezit un oarecare scepticism la Berlin, dar din explicatiile pe care le-am primit, suntem de parere ca putem sa acceptam intr-o anume masura aceasta idee, in sensul ca ea se refera mai ales la probleme de politica a securitatii. Am impresia insa, in urma discutiilor pe care le-am avut, ca exista si o axa Bucuresti-Berlin". Critici interne, social-democrate Fostul ministru de Externe al Romaniei, Mircea Geoana, presedinte al principalei formatiuni politice de opozitie, Partidul Social Democrat, a apreciat critic demersurile initiate in noul mandat: "Orice noua administratie, orice nou presedinte, orice nou guvern are in mod natural instinctul si dorinta de a se profila, de a spune ceea ce vrea sa faca, ceea ce face diferit fata de cei care au fost la putere inainte. Este o tentatie fireasca a oricarui om politic sa faca acest lucru. Deci o anumita retorica pe care am simtit-o in discursurile importante de politica externa au incercat sa creeze aceasta senzatie - si, partial, realizata -, de accente noi in politica externa romaneasca. Unde sunt elementele de retorica? In primul rand, aceasta accentuare foarte puternica a interesului Romaniei pentru zona Marii Negre. Nu este un interes nou, am facut foarte multe lucruri in zona Marii Negre, suntem aliatii principali ai Georgiei in efortul acestei tari de integrare europeana si euroatlantica. Au fost multe lucruri pe care le-am facut. Deci acest accent foarte, foarte puternic pe zona Marii Negre este doar partial un element de noutate. Lucrul care este pe fond un element de noutate, un element de noutate poate putin cam prea simplist introdus de noua administratie de la Bucuresti este aceasta idee, a unei relatii preferentiale cu Washingtonul si cu Londra". Directorul coordonator al Institutului Social Democrat (ISD) "Ovidiu Sincai", Adrian Severin, a criticat la randul sau noua politica externa promovata de presedintele Traian Basescu. In opinia lui Severin, exista diferente vizibile intre orientarea de politica externa a Guvernului Romaniei - catre Uniunea Europeana - si cea a presedintelui Romaniei - catre spatiul trans-atlantic si rasaritean - situatie in care ar trebui respectata Constitutia Romaniei si Executivul ar trebui sa isi asume in intregime rolul formularii politicii externe romanesti, aprecia Severin in cadrul unui seminar organizat de Fundatia "Friedrich Ebert" si Institutul "Ovidiu Sincai". Adrian Severin a mentionat ca diferenta de orientare in politica externa intre premierul Tariceanu si presedintele Basescu se remarca si prin vizitele celor doi in strainatate: in timp ce Calin Popescu Tariceanu s-a deplasat la Budapesta si Bruxelles, Traian Basescu a preferat destinatii estice, precum Chisinau, Kiev, Moscova, Washington, vizita la Londra fiind nesemnificativa pentru relatia cu Uniunea Europeana, dat fiind euroscepticismul britanic. Si discursul de politica externa al presedintelui Basescu, a opinat Severin, reflecta prioritatile sefului statului: discursul cu privire la axa Washington-Londra-Bucuresti este formulat in termeni strategici, pe termen lung, in timp ce referirile sporadice legate de integrarea europeana nu mai beneficiaza de acelasi tratament. Severin sustine ca aceste actiuni ale sefului statului nu reprezinta consecinte ale diletantismului acestuia in ceea ce priveste politica externa, ci este vorba de o politica premeditata, de o "doctrina Basescu de politica externa". Basescu la Chisinau: doua state - un singur popor Surprinzand mediile politice si diplomatice, presedintele Traian Basescu a punctat pe 21 ianuarie la Chisinau prima sa vizita in strainatate in calitate de sef al statului roman. Decizia de a merge in Republica Moldova a fost luata de Basescu peste noapte, ca urmare a unei invitatii adresate de omologul sau, Vladimir Voronin. Initial, la influenta aparatului Ministerului Afacerilor Externe, partea romana nu a fost convinsa ca vizita poate fi pregatita si realizata, dar urmare a hotararii sefului statului roman toate detaliile au fost stabilite de catre cele doua parti in mai putin de 24 de ore. La Chisinau, discutiile dintre delegatii s-au axat pe integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si pe sprijinul pe care Romania poate sa-l acorde in acest sens. Traian Basescu a asigurat ca Romania va fi un avocat in favoarea progreselor catre Vest, iar Vladimir Voronin a apreciat ca experienta tarii noastre poate fi de folos Moldovei pe calea integrarii. Romania, cel mai puternic avocat al Republicii Moldova Romania va fi cel mai puternic avocat al Republicii Moldova pentru integrarea in UE si nu va permite niciodata ca aceasta tara sa fie santajata pentru energia electrica, a declarat presedintele Traian Basescu la Chisinau, in urma convorbirilor cu presedintele Vladimir Voronin, promisiune respectata pana la sfarsitul anului 2005. Basescu i-a spus lui Voronin ca, la orice fel de probleme, sa incerce mai intai un telefon la Bucuresti, pentru ca nu va fi tara care sa raspunda mai prompt decat Romania. Seful statului roman a subliniat ca relatia bilaterala trebuie extinsa de la nivel de sef de stat, la structurile administrative si la comunitatea de afaceri. Voronin a salutat vizita lui Traian Basescu la Chisinau, despre care a spus ca este prea scurta si mult asteptata, avand in vedere ca precedenta vizita a unui sef de stat roman, in Republica Moldova, a avut loc in urma cu sase ani. Voronin, citat de Mediafax, a precizat ca, in cadrul discutiilor, s-a ajuns la mai multe intelegeri foarte importante pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Cei doi presedinti au adoptat o declaratie comuna in care se precizeaza ca Republica Moldova si Romania vor intensifica relatiile in vederea realizarii obiectivului strategic al ambelor tari de a adera la UE, fapt ce include consultari politice intre institutiile relevante. Tot la Chisinau, Basescu s-a intalnit cu liderii fractiunilor parlamentare din Parlamentul Republicii Moldova: cu liderul fractiunii parlamentare "Alianta Braghis", Dumitru Braghis, cu presedintele PPCD, Iurie Rosca si cu liderul comunistilor Victor Stepaniuc. La finalul convorbirilor, Iurie Rosca a spus ca este bucuros ca Traian Basescu se afla in Republica Moldova, deoarece, dupa alegerile din Romania si Ucraina, Republica Moldova a ramas "o pata rosie intr-o mare orange". Rosca a mai spus si ca a urmarit cu interes recentele declaratii ale lui Traian Basescu privind "caracterul romanesc al Republicii Moldova, adica doua state, dar un singur popor". Pe de alta parte, liderul PPCD a mai discutat cu seful statului roman despre necesitatea mentinerii in invatamantul din Republica Moldova, a limbii si literaturii romane si a istoriei romanilor; despre simplificarea procedurilor pentru obtinerea cetateniei romane de catre cetatenii moldoveni; despre "dublarea sau chiar triplarea" numarului de locuri din invatamantul din Romania destinate tinerilor din Republica Moldova. Basescu s-a intalnit si cu fostul detinut politic de la Tiraspol Alexandru Lesco, eliberat dupa 12 ani de retinere ilegala de catre separatistii filo-rusi. Doi alti patrioti romani din grupul Ilascu - Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa - raman si astazi dupa gratiile regimului filo-rus din Transnistria. Dand peste cap planurile SPP si ale "moldovenilor", Basescu a coborat din masina prezidentiala pentru a intra direct intr-un grup compact de basarabeni care scanda "Romania Mare!". Presedintele roman le-a ascultat doleantele si la sfarsit le-a pormis ca "o sa le rezolvam, usor, pe toate". Intrevederea Bush - Basescu Imediat dupa o vizita oficiala la Londra unde s-a intalnit cu premierul Tony Blair, presedintele Traian Basescu a avut pe data de 9 martie, la Casa Alba, o intrevedere speciala cu presedintele american George W. Bush. In paralel cu aceasta intalnire intre cei doi sefi de state s-a desfasurat o intrunire la care au participat ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu, ministrul Apararii Teodor Atanasiu, consilierii prezidentiali Andrei Plesu, Adriana Saftoiu si ambasadorul Sorin Ducaru pe de o parte, iar pe de cealalta, vicepresedintele american Dick Cheney, secretarul de Stat Condoleezza Rice, J.D. Crouch, consilier-adjunct pentru Securitate Nationala al Casei Albe (fostul ambasador american la Bucuresti) si directorul de cabinet al Casei Albe Andrew Card. Dupa intalnirea si conferinta de presa comuna Basescu-Bush, la care seful Casei Albe a tinut sa explice ca nu exista sfatuitor mai bun pentru Moldova decat presedintele roman, seful de la Cotroceni a apreciat ca partea romana si-a atins obiectivele. Traian Basescu a mai spus, de asemenea, ca, si din punctul de vedere al administratiei americane, obiectivele politice si cele de perspectiva ale relatiilor romano-americane au fost atinse. In decursul vizitei la Washington au avut loc o serie de intruniri. Tot pe 9 martie a avut loc un dejun de lucru al delegatiei romane la cabinetul presedintelui Senatului american Bill Frist, la care au participat senatorii SUA, republicanii Richard Lugar, John McCain, iar din partea democratilor John Lieberman, Hillary Clinton si George Allen. De asemenea, Traian Basescu a avut o intalnire la sediul Pentagonului cu secretarul american al Apararii Donald Rumsfeld, la care au participat si ministrii Ungureanu, Atanasiu, consilierii Plesu, Degeratu, ambasadorul Sorin Ducaru si Sergiu Medar, seful serviciului de informatii militare. Ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, a avut o intalnire si cu reprezentantii conducerii unor companii americane printre care si Lockheed Martin. In cursul serii de 8 martie a avut loc un dineu de lucru al delegatiei romane impreuna cu reprezentanti ai General Motors, Washington Group International, Northrop Gruman, Lockheed Martin, Seneca Group, Smithfield Food, Intel Corporation, General Dynamics, Raython, Procter & Gamble si Camera de Comert Romano-Americana. Strategia pentru Marea Neagra Pe 10 martie, presedintele Traian Basescu a sustinut o alocutiune cu tema "Regiunea Marii Negre: avansarea libertatii, democratiei si a stabilitatii regionale", la prestigioasa institutie americana Council on Foreign Relations, in cadrul unei conferinte la care au participat reprezentanti ai administratiei, Congresului, ai mediilor diplomatice, academice si de presa. Marea Neagra a intrat in centrul strategiei americane pe termen lung. ZIUA a obtinut de la foruri de specialitate din Washington o harta, prezentata si la Casa Alba si realizata in comun de specialisti romani, americani si ai NATO, in care Marea Neagra este inconjurata de o elipsa de conflicte strategice, o adevarata centura de focuri mocnite. Conflicte care trebuie stinse in interesul stabilitatii regionale. Teoriile sociologice romanesti au subliniat de multa vreme importanta strategica a Marii Negre, rolul ei de placa turnanta intre trei zone de importanta globala: Europa, Asia si Orientul Mijlociu. Pontul Euxin, zona de confruntare intre imperiile de alta data, devine pivot al unor miscari tectonice prezente. Sase principii Expertul american Bruce Jackson a enuntat la Washington, in cadrul unei audieri in Congres, chiar inaintea sosirii lui Basescu, cele sase principii care vor duce la o coagulare democratica in jurul Marii Negre: sprijinirea Romaniei si Bulgariei ca si a noilor democratii, reformarea institutiilor de la Marea Neagra, implicarea Turciei, prioritate pentru conflictele inghetate, armonizarea programelor de democratizare ale SUA si UE, concentrare asupra viitorului Ucrainei. In prezentarea sustinuta de presedintele Basescu in fata Consiliului pentru Relatii Externe al SUA a cerut implicarea triadei NATO - UE - OSCE pentru rezolvarea conflictului transnistrean, unul din focarele elipsei strategice care inconjoara Marea Neagra, in proximitatea granitei de rasarit a NATO si UE, in prezent o baza militara a Rusiei. Presedintele Basescu a subliniat de asemenea faptul ca Romania are o datorie morala fata de viitorul Moldovei in aceasta zona, datorita comunitatii de limba si traditii. Pentru asigurarea securitatii la Marea Neagra, seful statului a afirmat ca Romania este gata sa devina o "platforma de promovare a valorilor libertatii si democratiei", iar pentru contracararea pericolului reprezentat de Transnistria este nevoie de intarirea controlului la frontiere pentru eliminarea traficului. Discursul este republicat si de noi. Planul prezentat atunci de Basescu se implineste, zilnic. Detractorii de serviciu Anuntul asupra Axei nu a putut lasa reci formatorii de opinie antrenati in presa romana inca de dinainte de decembrie 1989. Prin cadre reactivate, detractorii conceptului au declansat imediat dupa decembrie 2005 o operatiune de intoxicare iesita de sub mantia unor critici de serviciu. Razboiul media declansat in scurt timp a antrenat si antreneaza in continuare zeci de personaje vocale, profesionisti ai scrisului, jurnalisti respectabili in anumite cercuri. Istoria gazetariei romanesti post-decembiste va retine aceasta perioada drept una de fierbere si decantare. Pe 14 ianuarie 2005, Ion Cristoiu - de exemplu - semna un comentariu intitulat "S-a strambat Axa lui Traian Basescu", in care afirma in stilul sau acid-sarcastic: "A fost pusa cu putere teza inscrierii noastre in Axa SUA-Anglia. Sunt convins ca un sef de stat nu-si ingaduie sa bata campii cu gratie, imitandu-l pe Poet. De aceea am crezut ca teoria cu Axa se bazeaza pe o sarcina secreta data de americani si englezi lui Traian Basescu, impreuna cu mandatul de sef al statului roman. A venit intr-o noapte fara luna un reprezentant, i-a batut in geam si l-a scos afara, in gradina, departe de urechile peretilor. De la vorba cu Axa a trecut o luna. N-am sesizat nici un semn dinspre Washington sau Londra care sa-l diferentieze pe presedintele nostru de presedintii altor state din Europa Centrala si de Est. Mi-am zis ca, posibil, misiunea e atat de tainica, incat cele doua capitale nu vor s-o dea inca publicitatii. Comandantul Fortelor americane din Europa a anuntat miercuri ca SUA isi vor instala baze militare in Bulgaria. Nici un cuvant despre bazele militare din Romania. Axa e, care va sa zica, ceva ca un fus. Varful obiectului drept si rotitor ar trebui sa fie la Bucuresti. Asta ar insemna ca Romania sa gazduiasca baze americane, si nu Bulgaria. Sau- mai stii?- poate ca Axa lui Traian Basescu s-a strambat. Si-a intors varful catre Sofia". Pe 26 februarie 2005, Valentin Stan - un alt caz - se auto-producea in Evenimentul Zilei, sub titlul "Presedintele incompetentei noastre": "Suntem la doua luni de la preluarea mandatului de catre Traian Basescu! Daca e sa ne referim la reprezentarea Romaniei pe plan extern, presedintele avea tot timpul sa invete notiunile elementare! Sa se informeze! Sa-si faca echipa! Oricum, sunt sute de oameni in MAE, la misiunile Romaniei in strainatate, la Guvern, la Ministerul Apararii, care lucreaza pentru presedinte! Nu mi se pare normal ca Romania sa fie, in continuare, insultata de ignoranta si incompetenta crase afisate de acest om, incapabil sa se comporte ca un presedinte! Deja, consecintele acestui comportament sunt incalculabile, pe plan extern". Cotidianul Adevarul publica pe 11 martie, comentariul lui Bogdan Chirieac transmis aproape de la bordul aeronavei prezidentiale care se intorcea din SUA: "America n-a trecut de la vorbe la fapte". Se spune: "Presedintele Basescu si-a construit politica externa pe o asa-numita axa Washington-Londra-Bucuresti si si-a manifestat interesul deosebit pentru regiunea Marii Negre. Cum presedintele roman intai a definit teoretic axa la Bucuresti, si apoi a plecat s-o verifice pe teren, surprizele nu au intarziat sa apara. La Londra, premierul Tony Blair a fost rezervat cu declaratiile in privinta axei cu romanii. Daca si la Washington presedintele Bush ar fi fost la fel de ermetic, intregul demers de politica externa al presedintelui Basescu s-ar fi prabusit, punandu-l intr-o situatie dificila. De aceea, presedintele Romaniei a venit la Washington oferind totul fara sa mai ceara ceva in schimb. (...) America nu a oferit nimic in plus, fiindca nu ea a solicitat ajutorul Romaniei, si nici nu i s-a cerut ceva in schimb. Astfel, din punctul de vedere al intalnirii din Biroul Oval, Basescu a castigat mai mult si Romania mai putin. In privinta Americii, aceasta a ramas tot acolo unde se afla si inainte ca presedintele Basescu sa-i jure credinta". Pe 12 martie, Valentin Stan revine spumos in problema noii linii de politica externa prin articolul "Basescu si bin Laden" publicat in Evenimentul Zilei: "Ce ati zice daca ati afla ca bin Laden poate fi comparat cu Basescu? Veti fi uluiti, nu-i asa? Iata! Inainte de vizita in SUA, presedintele a mers la televiziunea publica pentru a vorbi romanilor despre demersul sau de politica externa, pe 7 martie, ora 21:00. Domnia sa s-a referit la prezenta unitatilor Armatei romane, alaturi de trupele unei coalitii multinationale, pe teritoriul Irakului. Domnul Basescu a precizat, pentru posteritate: "Deci, Romania este in Irak intr-o situatie de ocupatie a unui alt stat� (...). Incredibil! Seful statului roman face declaratii prin care incalca Rezolutiile Consiliului de Securitate! Incalca suveranitatea Irakului! Demonstreaza ca, desi, prin Constitutie, este comandantul fortelor armate, habar n-are care este statutul acestor forte!" Ion Cristoiu, probabil cu gandul la malai, a semnat pe 30 mai 2005 comentariul "Traian Basescu ne arde una peste ochi cu sutienul Elenei Udrea", publicat de Jurnalul National, in care spune: "Ce-a facut domnul Traian Basescu, om caruia tinerii invatacei ii vor fi atribuit, vazandu-l la televizor vorbind de Axa Washington-Bucuresti cu oprire la Londra, de rolul geostrategic al Marii Negre in secolul al XXI-lea, orizonturi istorice largi, comparabile doar cu cele ale lui Iulius Cezar si Napoleon Bonaparte? Domnul Traian Basescu a luat sutienul Elenei Udrea si a ars una peste ochi catorva analisti care s-au pronuntat in chestiunea crizei ostaticilor". Desi timpul trece si angajamentele de pe axa de securitate prind contur, concretizandu-se, criticii de serviciu nu vor decat sa-si faca datoria cu brio. Nici in luna octombrie analistul Bogdan Chirieac nu pare convins de politica externa dusa de Basescu, apreciind-o insa pe cea a tanarului ministru Ungureanu. De data aceasta publica in noua aparitie publicistica, Gandul, produsa dupa scufundarea adevaratului cuirasat al presei romanesti, un comentariu intitulat "Dl. Basescu a bagat si Turcia in UE" in care afirma ca "Romania a intrat pe un fagas institutional care ne va duce pana la urma in Uniunea Europeana. Declaratiile greu de inteles facute de presedintele Basescu in politica externa - ba Axa, ba Caucazul, ba Transnistria, ba Turcia in UE - nu-i aduc voturi in interior, dar fac mari deservicii Romaniei in exterior. S-a ajuns pana-ntr-acolo incat pana si micutul Ungureanu a contestat in public genialitatea politicii externe a mentorului sau: "S-ar cuveni taiat avantul patetic al celor care cred ca Transnistria e o tema mondiala". Pana acum, ministrul de Externe si-o fi retractat in particular spusele, dand vina pe presa care nu l-a citat corect... Dar pana si lui Ungureanu i-a scapat opinia dominanta a diplomatilor romani, dar si europeni, vizavi de abordarea presedintelui in politica externa. Continuarea sustinerii unor asemenea teze - ieri, la Craiova, Basescu a reafirmat pozitia privind "Marea Neagra e un lac rusesc" - poate intarzia drumul Romaniei catre Europa". Bazele americane de la Marea Neagra romaneasca Presedintele Traian Basescu a perfectat pe 23 octombrie stabilirea bazelor militare americane in Dobrogea in cadrul intrevederii avute la Palatul Cotroceni, cu consilierul pentru securitate nationala al presedintelui Statelor Unite, Stephen Hadley. Seful statului roman nu a dorit sa dea detalii despre locul exact al amplasarii bazelor, insa le-a spus ziaristilor sa isi imagineze zona Babadag, Constanta si, chiar, Fetesti. La sfarsitul lunii noiembrie 2005 mai era vorba doar de definitivarea acordului de amplasare a acestor baze si semnarea lui. Acordul prevede accesul la facilitati pentru a usura colaborarea intre fortele armate ale Statelor Unite si cele ale Romaniei. "Practic, negocierile sunt terminate intre cele doua echipe. Acum, acordul este, pentru o ultima revizuire, la Departamentul de Stat al SUA si la Ministerul roman al Afacerilor Externe. Speram ca doar mici detalii sa mai fie de discutat in continuare. Semnarea acordului este mai mult o chestiune administrativa", a declarat Traian Basescu. Stephen Hadley a apreciat in urma intalnirii cu presedintele Basescu ca Romania este pentru Statele Unite un partener strategic, un bun prieten si aliat. Referitor la bazele militare, Traian Basescu a declarat apoi pentru EuroNews: "Am finalizat negocierile cu privire la facilitatile militare americane de pe coasta Marii Negre. Nu vor fi baze militare traditionale, ca cele din Germania. Vor fi facilitati militare simple, cu un numar redus de efective, dar care vor fi in permanenta in legatura cu Armata Romana. Vor exista programe comune de antrenament si vor fi intotdeauna gata sa descurajeze actiunile ostile din zona". Statele Unite ale Americii si-au negociat drepturile de acces la baze militare din Bulgaria si Romania pentru a contribui la asigurarea securitatii si prosperitatii in regiunea vitala a Marii Negre, a afirmat buletinul de informatii al Departamentului de Stat al SUA, Washington File, in prima sa referire la acest subiect. Dupa cum comenta Deutsche Welle, interesul SUA in asigurarea securitatii si prosperitatii in regiunea Marii Negre este legat de transportul petrolului. Postul de radio german a precizat, citand Washington File, ca volumul transporturilor inspre si dinspre Marea Neagra a crescut de peste doua ori din 2001, in conditiile in care prin Stramtoarea Bosfor trec zilnic 150 de nave pe zi, dintre care in medie 25 de petroliere. Or, un atac terorist impotriva facilitatilor navale sau portuare "ar ameninta direct interesele si securitatea economica ale SUA si ale tuturor tarilor care folosesc resursele energetice din aceasta regiune". Razand, in tonul sau caracterist, general optimist, Basescu s-a facut ca scapa la conferinta de presa tinuta cu Hadley o informatie pe care omul lui Bush n-a vrut sa o comenteze: o inalta oficialitate americana va semna acordul privind bazele SUA, in Romania, in cursul lunii decembrie. Asa a trecut un an, framantat, condensat, cu puternice confruntari geopolitice interne, cu miscari externe furtunoase in zona Marii Negre si Caspice, soldate chiar si cu represiuni sangeroase ale unor incercari de democratizare in tari din Asia Centrala. Vizitele presedintelui, ulterioare celor intreprinse la Londra si Washington, in capitale ca Bruxelles, Moscova, Tokio, Berlin, Roma, Paris nu au reusit sa modifice pozitiile detractorilor noii politicii externe romanesti. Dupa un an de la debutul flamboiant al presedintelui Basescu in politica nationala, regionala si internationala prin anuntul frust privind Axa Bucuresti-Londra-Washington, sefa Departamentului de Stat al SUA, dr Condoleezza Rice, soseste la Bucuresti si inaugureaza prin semnatura sa o noua etapa in cursul istoriei Romaniei. Avem baze SUA in Romania. Posibil, de la anul, si scut anti-racheta. Se ridica nivelul de securitate si stabilitate la Gurile Dunarii si Marea Neagra, fruntariile Europei, realizandu-se una dintre cererile inaintasilor nostri geopoliticieni, formulate in urma cu aproape un secol. Speram, o etapa de bun augur. Pentru Romania.

George DAMIAN, Victor RONCEA