Varujan VOSGANIAN 

In aceste zile s-a terminat procesul de recalculare a pensiilor. Potrivit programului de guvernare, acest proces urma sa se incheie pana la sfarsitul acestui an, ceea ce inseamna ca obiectivul a fost indeplinit. Sa vedem ce inseamna, insa, acest lucru pentru pensionari. Procesul de recalculare a pensiilor si-a propus eliminarea unor inechitati intre diferite categorii de pensionari rezultate din momentele diferite ale iesirii la pensie, cei dezavantajati fiind cei care au iesit la pensie inainte de anul 2000, cele mai mari diferente in minus inregistrandu-se la pensionarii dinainte de 1990. Actiunea a necesitat un efort considerabil, fiind vorba despre reevaluarea unui numar urias de dosare de pensie. In aceasta activitate au fost implicate 1672 de persoane din cadrul structurilor Ministerului Muncii si inca 1400 de persoane dinafara sistemului. Finantarea actiunii de evaluare s-a ridicat la 382 milioane RON, adica peste 100 milioane euro, dintre care cea mai mare parte destinata remunerarii personalului si achizitionarii logisticii. Trebuie spus ca procesul de recalculare a pensiilor nu trebuie inteles ca un proces de marire, de ansamblu a tuturor pensiilor, ci unul de reevaluare. Exista trei categorii de pensionari, dupa modul in care ei se pozitioneaza in procesul de reevaluare. Sunt, asadar, pensionari a caror pensie a ramas neschimbata, si e vorba de pensionarii care au intrat in sistem dupa anul 2000. Exista apoi o categorie de pensionari la care cuantumul pensiei determinat prin recalculare a fost mai mic decat cel aflat in plata. Acestora nu li s-a micsorat pensia, ci s-a mentinut nivelul actual. Exista si o a treia categorie, a beneficiarilor sistemului, adica a celor carora pensiile le-au fost majorate in urma recalcularii. Asadar, atunci cand unii pensionari se declara dezamagiti de rezultatul procesului de precalculare, acest lucru se datoreaza faptului ca dansii, altminteri cea mai mare parte, fac parte din primele doua categorii. Potrivit datelor oferite de Casa Nationala de Pensii, pe parcursul evaluarii au fost recalculate pensiile in 3.554.474 dosare. Dintre acestea, un numar de 1.614.405 persoane, adica 45,38%, au obtinut un punctaj mai mare decat cel aflat in plata si in consecinta au primit sume mai mari in cursul anului 2005. Pentru aceste categorii de beneficiari pensia medie a ajuns la 330 RON, ceea ce inseamna o crestere de 21,3% fata de nivelul existent inainte de recalculare anume 272 RON, adica o crestere in termeni reali de 13%. Din punct de vedere procentual, cele mai mari cresteri (51,6%) au fost inregistrate la pensiile de invaliditate de gradul III, apoi pentru urmasi (28,23%), invaliditate de gradul II (24,61%) si limita de varsta cu vechime incompleta (24,71%). Iata ce inseamna aceasta si in bani. Circa 230 mii de persoane (14,2% din total) au beneficiat de cresteri ale pensiei mai mici de 10 RON (sub 100.000 lei vechi), 714 mii persoane (44,23% din total) au beneficiat de cresteri ale pensiei intre 11 RON si 50 RON (adica pana la 500.000 de lei vechi), 412 mii de persoane au obtinut cresteri cuprinse intre 51 RON si 100 RON, adica intre 500 mii si un milion de lei vechi, iar pentru 285,5 mii de persoane (16% din total) pensia a crescut cu mai mult de 100 RON, adica un milion de lei vechi. La acestea se adauga un efort financiar de 10,8 milioane lei noi (108 miliarde lei vechi) pentru majorarea, incepand cu luna septembrie, a pensiilor agricultorilor. Daca aceasta recalculare este folositoare, in termenii pe care i-am pomenit, plata acestor sume suplimentare nu face decat sa ridice o data in plus chestiunea viabilitatii, pe termen lung, a sistemului de asigurari sociale de stat, in forma in care exista el astazi. Daca adaugam la aceasta reducerea continua a contributorilor la sistem, datorata migratiei masive, procesul de imbatranire a populatiei si cresterea, an de an, a deficitelor bugetului asigurarilor sociale de stat, e limpede ca masura lansarii sistemului public de pensii, dar administrat privat (pilonul II al sistemului), precum si cea privind dezvoltarea pe scara larga a sistemului de pensii optionale (pilonul III) trebuie luate de urgenta. E drept ca, cel putin in ce priveste asa-numitul pilon II, efortul financiar pe care bugetul trebuie sa-l faca este urias (cam 1,5 - 2 miliarde de euro anual) si, in conditiile in care deficitul bugetar se mentine sub 1% este greu de spus cum va fi acest efort acoperit. Este nevoie, insa, de o vointa politica limpede exprimata si de o viziune strategica pe masura, altminteri, pensiile nu numai ca nu vor mai putea creste in termeni reali, asa cum promite Guvernul pentru 2006, dar nici nu vor mai putea tine macar pasul cu inflatia.