Extinderea Uniunii Europene in 2007 cu Romania si Bulgaria pare sa intre sub semnul intrebarii. In primul rand Uniunea are mari probleme in ceea ce priveste adoptarea unui buget pentru perioada 2007-2013. "Cei trei mari" ai Uniunii, Marea Britanie, Franta si Germania se confrunta cu propriile probleme, cautand sa traga spuza bugetului fiecare pe turta lui. Bulgaria si Romania, pregatite sa se alature in 2007, s-ar putea confrunta cu o amanare a aderarii. Pana in toamna acestui an, Bulgaria a fost desemnata ca silitoare la aderare, in vreme ce Romania a primit majoritatea notelor proaste. Comparatia a mers, in ciuda diferentelor de teritoriu si populatie, pana in acest an cand brusc, oficialii de la Bruxelles au inceput sa remarce pe un ton dur coruptia larg raspandita din Bulgaria, crima organizata si blocajele din justitie. Bilele negre pentru Bulgaria nu inseamna neaparat bile albe pentru Romania ci o posibila pregatire pentru activarea clauzei de salvgardare care impinge aderarea celor doua tari spre 2008. La toate acestea se adauga esecul Constitutiei Europene la referendumurile din Franta si Olanda, care au blocat dezvoltarea proiectului european. Uniunea se zgaltaie din toate incheieturile, incercand sa-si gaseasca propriul drum. In toata aceasta combinatie, Romania balanseaza intre nevoia de securitate si nevoia de modernizare. In lipsa unei politici externe si de securitate comune, Bucurestiul a preferat pragmatic o apropiere de Statele Unite, pozitie asemanatoare cu cea a Poloniei - ceea ce a atras critici dinspre mai vechii membri ai Uniunii. Scandalul inchisorilor secrete ale CIA in Europa de Est, a atras remarca lui Elmar Brok, seful Comisiei de Politica Externa din Parlamentul Europei: aderarea la UE va fi amanata in cazul in care se dovedeste ca Romania a gazduit astfel de centre de detentie. Consiliul Europei a declansat o ancheta vrand sa afle daca intre 2001 si 2005 au existat centre secrete de detentie ale CIA in Europa. Human Rights Watch sustine ca CIA a folosit baze militare si aeroporturi din tari ale Europei de Est pentru a transporta detinuti suspecti de terorism. (George DAMIAN) ABC News: Inchisorile CIA au functionat in Europa de Est pana in noiembrie 11 presupusi membri ai Al-Queda au fost transferati undeva in nordul Africii, relateaza postul american de televiziune "Locatiile negre" din Europa de Est ale CIA au functionat pana luna trecuta, facilitatile de detentie patronate de agentia americana de informatii fiind inchise in noiembrie, in urma relatarilor din presa referitoare la existenta acestora, a anuntat, ieri, postul de televiziune american ABC News, citand fosti si actuali responsabili ai CIA, transmite Reuters. Unsprezece presupusi membri ai retelei teroriste Al-Queda detinuti in cadrul a doua inchisori secrete din Europa de Est, atribuite agentiei de informatii americane, "au fost transferati intr-un alt centru al CIA, undeva in nordul Africii", a dezvaluit ABC News, precizand ca autoritatile de la Washington s-au straduit ca "detinutii-fantoma" sa paraseasca Europa inainte de vizita pe Continent a secretarului de Stat american, Condoleezza Rice, inceputa, luni, la Berlin. Cei 11, printre care figureaza opt lideri ai organizatiei teroriste Al-Queda, s-au aflat, la un moment dat, intr-o fosta baza aeriana sovietica din Europa de Est, identificata de o sursa poloneza drept una din "locatiile negre" ale CIA. Dezvaluirile postului american de televiziune intervin in contextul in care Human Rights Watch a afirmat, recent, ca Polonia si Romania s-ar fi aflat pe lista statelor contactate de agentia americane de informatii in vederea adapostirii unor astfel de centre de detentie. Asteptata ieri la Bucuresti, secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a aparat, luni, strategia anti-terorista a Washingtonului, evitand o abordare directa a subiectului inchisorilor secrete patronate de CIA in afara SUA. Tariceanu: Nu exista dovezi in Romania "Pozitia Romaniei este clara: nu exista dovezi in Romania privitoare la existenta unor centre de detentie ale CIA si, in acelasi timp, tocmai pentru a demonstra buna intentie si buna credinta, Romania este dispusa sa puna la dispozitie toate locatiile despre care ar exista informatii in acest sens pentru a se intreprinde cercetarile necesare, daca aceste lucruri vor fi decise", a declarat, ieri, la Bruxelles, premierul Calin Popescu-Tariceanu, dupa o intrevedere cu comisarul pentru Afaceri Interne Franco Frattini, informeaza Rompres. Referitor la presupusa existenta a unor centre de detentie a CIA pe teritoriul unor tari europene, Tariceanu a afirmat ca la nivelul Comisiei Europene exista perceptia ca "avem de a face cu speculatii care nu au nici un fundament bazat pe informatii". Europa inca asteapta explicatii Coordonatorul pentru masuri antiteroriste al UE, Gijs De Vries, a insistat, ieri, asupra nevoii de explicatii resimtite in Europa in legatura cu activitatile clandestine desfasurate de CIA pe Continent, subliniind ingrijorarea opiniei publice europene legate de acest subiect, relateaza Mediafax. "Este important sa clarificam situatia si sa respectam o regula fundamentala: apararea principiilor noastre in fata teroristilor inseamna chiar aplicarea principiilor pe care le vrem sa le aparam", a spus De Vries, dupa o intrevedere avuta la Bruxelles cu adjunctul secretarului american pentru Securitate Interna, Michael Jackson. "In Europa exista in acest moment o ingrijorare a opiniei publice, care vrea sa stie daca acest echilibru a fost mentinut", a adaugat De Vries. Cei doi oficiali au insistat asupra necesitatii respectarii echilibrului intre apararea drepturilor omului si lupta antiterorista, Jackson recunoscand, totusi, ca exista "diferente de opinie" asupra acestui subiect. UE a solicitat oficial Statelor Unite explicatii privind acuzatiile potrivit carora CIA ar fi efectuat transporturi secrete de detinuti in Europa si ar fi dispus de facilitati de detentie secrete pe Continent. "Tortura nu poate fi acceptata in nici un fel de conditii", a adaugat De Vries. "Este un principiu de baza. Trebuie sa gasim intotdeauna un echilibru intre apararea dreptului la securitate (...) si apararea altor libertati", a conchis oficialul european. Avioanele CIA au facut 800 de escale in Europa Avioanele inchiriate de CIA pentru transportul "detinutilor-fantoma" suspectati de terorism au efectuat peste 800 de escale pe aeroporturile europene in perioada 2001-2005, a afirmat, luni, organizatia Amnesty International, citata de Rompres. Potrivit organizatiei pentru apararea drepturilor omului de la Londra, documentele de zbor a sase avioane folosite de CIA in perioada septembrie 2001-septembrie 2005 demonstreaza ca aparatele au aterizat sau au decolat de pe aeroporturile europene de circa 800 de ori in acest interval, deplasandu-se spre Egipt, Afganistan, Maroc, Dubai, Iordania sau Azerbaidjan. Aeronavele CIA au aterizat de aproximativ 50 de ori pe aeroportul irlandez Shannon, afirma Amnesty International, apreciind ca aceste informatii sustin acuzatiile potrivit carora CIA ar fi folosit aeroporturile europene pentru transportul, in cel mai mare secret, al unor detinuti suspectati de terorism catre inchisori americane din Europa sau catre tari unde este practicata tortura. "Nu ne permitem, nu toleram si nu acceptam tortura in nici o circumstanta", a declarat, luni, secretarul de Stat american, Condoleezza Rice. "Transportul detinutilor catre tari unde risca sa fie torturati sau supusi unor rele tratamente este o contraventie directa si clara fata de legile internationale, indiferent de asa-zisele garantii diplomatice" oferite de tarile care gazduiesc acesti detinuti, a fost replica directorului de programe regionale al Amnesty International, Claudio Cordone. "Aceste asigurari nu au nici un sens, tarile cunoscute pentru practicarea sistematica a torturii neaga in mod regulat chiar existenta acestor practici", a insistat Cordone. Berlinul invoca respectarea dreptului international Germania are dreptul de a solicita respectarea dreptului international pe teritoriul sau, a declarat, ieri, coordonatorul pentru cooperare americano-germana, social-democratul Karsten Voigt, solicitand SUA clarificari in cazul zborurilor secrete ale CIA. "Trebuie sa veghem ca cetatenii germani sa fie protejati de ilegalitati efectuate de altii si pentru ca pe teritoriu german dreptul international si dreptul national sa fie respectate", a declarat Voight, citat de Mediafax. "Considerand terorismul international un atac la adresa valorilor Occidentului, atasez o valoare deosebit de puternica faptului ca, in lupta impotriva terorismului, nu mentionam noi insine cauzele valorilor pe care le ameninta", a adaugat oficialul german. "Sper ca atunci cand Rice afirma ca americanii nu recurg la tortura se refera la aceeasi definitie ca noi", a observat Voight. Anterior, oficialii germani au afirmat ca nu vor solicita secretarului de Stat american, Condoleeza Rice, aflata, ieri, la Berlin, explicatii cu privire la scandalul CIA. Budapesta nu are o evidenta a zborurilor CIA Guvernul de la Budapesta nu a cerut Autoritatii pentru Transport Aerian Civil (PLH) sa pregateasca o lista a avioanelor CIA care au utilizat aeroporturi ungare, a declarat, ieri, un purtator de cuvant al PLH, citat de Mediafax. Erika Bajko, a precizat ca nu exista o lista a unor asemenea avioane, explicand ca ar fi greu de intocmit un astfel de document deoarece organizatiile de transport aerian civil din Ungaria, in conformitate cu practica internationala, nu arhiveaza decat numerele de inmatriculare si operatorii aparatelor care aterizeaza in Ungaria. Secretarul de stat responsabil de activitatea serviciilor secrete, Andras Toth, a declarat ca doua avioane despre care se banuieste ca au fost folosite de CIA au aterizat pe aeroporturi situate pe teritoriul tarii. Potrivit unor surse citate de cotidianul maghiar Nepszabadsag, este aproape sigur ca nici un prizonier detinut ilegal de autoritatile americane nu a fost transportat pe aeroportul Ferihegy din Budapesta, deoarece ar fi un lucru imposibil pe un aeroport international. (D.E.) Merkel si Rice, fata in fata

		Foto: EPA

SUA "nu tolereaza tortura, deoarece contravine legilor americane si obligatiilor internationale ale tarii", a declarat, ieri, la Berlin, secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, reluand pledoaria in favoarea politicilor americane inceputa inca de luni. "Trebuie sa ne protejam cetatenii si sa folosim toate mijloacele legale in acest scop", a reiterat Rice, citata de Mediafax, la finalul intrevederii cu cancelarul german Angela Merkel. Referindu-se la controversatele zboruri ale unor avioane inchiriate de CIA si la presupusele inchisori secrete ale agentiei americane de informatii, Rice a reamintit ca noul razboi impotriva terorismului este o "provocare" si "presupune necesitatea de a face tot posibilul pentru a proteja cetatenii", insa in limitele impuse de respectul datorat suveranitatii partenerilor SUA. Informatiile, cheia succesului "Informatiile reprezinta cheia absoluta a succesului" in razboiul impotriva terorismului initiat de Washington, a indicat oficialul american, admitand, totusi, ca "orice strategie este supusa erorii". "In momentul in care va interveni vreo greseala, vom face tot ce ne sta in putinta pentru a o remedia", a completat Rice, preluata de Reuters, refuzand, totusi, sa faca vreun comentariu asupra cazului cetateanului german de origine libaneza Khaled al-Masri, aflat, timp de cinci luni, in 2003, in custodia CIA pentru ca, in cele din urma, arestarea sa sa se dovedeasca nejustificata. In acest sens, Uniunea Americana a Libertatilor Civile a anuntat, ieri, ca intentioneaza sa il aduca pe fostul director al CIA, George Tenet, in fata justitiei pentru incarcerarea, dintr-o eroare a agentiei americane de informatii, a cetateanului german de origine libaneza. La randul sau, Angela Merkel a apreciat faptul ca "autoritatile americane si-au recunoscut greseala" in cazul al-Masri, anuntand ca ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, va da explicatii deputatilor in legatura cu rapirea din greseala, in 2003, de catre CIA a cetateanului german de origine libaneza. Totodata, cancelarul german a estimat ca declaratiile secretarului de Stat american privind lupta impotriva terorismului reprezinta "o baza buna" pentru continuarea cooperarii dintre cele doua tari, indeosebi in domeniul serviciilor secrete. "Este important pentru mine ca (secretarul de Stat american, n.red.) Rice a reafirmat ca SUA isi respecta angajamentele" in lupta impotriva terorismului, a declarat Merkel, citata de Mediafax. "Trebuie sa urmam principiile democratice si regulile care conduc angajamentele noastre, asigurandu-ne in acelasi timp ca serviciile noastre de securitate isi fac treaba", a remarcat ea. "Cred cu sinceritate ca o buna cooperare intre serviciile de informatii ale tarilor noastre este posibila", a conchis cancelarul german, precizand, de asemenea, ca autoritatile de la Berlin au solicitat sprijinul SUA pentru eliberarea arheologului german Susanne Osthoff, rapita la sfarsitul lunii noiembrie in Irak. (D.E.) Presa germana iritata de tacerea Berlinului "Afacerea CIA implica Berlinul", titreaza cotidianul Die Welt in editia sa de ieri, adaugand ca "Administratia americana nu mai este in prima linie, in aceasta pozitie aflandu-se acum fostul ministru de Interne, Otto Schily", care ar fi fost informat in legatura cu rapirea din greseala a unui cetatean german de origine libaneza de catre serviciile secrete americane, transmite Mediafax. "Germania a facut prea multe concesii aliatului sau american in lupta impotriva terorimului", afirma Suddeutsche Zeitung, apreciind ca fostul Guvern german al lui Gerhard Schr�der a fost "un partener tacut". Afirmatia potrivit careia "guvernele europene nu au avut nici o idee despre folosirea spatiului lor aerian si a aeroporturilor lor de catre unele avioane ale CIA este absurda", considera Frankfurter Allgemeine Zeitung. "Faptul ca emotia este atat de mare, se leaga de disensiunile in crestere privind mijloacele si obligatiile in termeni de drept in cadrul luptei impotriva terorismului", adauga publicatia germana. Este o noua "zona gri" dupa Guantanamo si Abu Ghraib, "care dauneaza luptei pe care Statele Unite o desfasoara impotriva terorismului si pe care o pun sub semnul intrebarii", conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung. "Berlinul tace, nu asculta radioul, nu citeste ziarele", denunta cotidianul berlinez Taz atitudinea autoritatilor germane, vorbind despre un "dezinteres spontan fata de explicarea unui scandal". (D.E.) Coalitia va vota impotriva Comisiei pentru inchisorile CIA Decizia infiintarii unei comisii parlamentare de ancheta asupra presupuselor inchisori CIA din Romania va fi dezbatuta in sedinta comuna a Parlamentului, din 20 decembrie, insa reprezentantii Coalitiei au anuntat, deja, ca vor vota impotriva constituirii unui asemenea for. Birourile Permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor au decis, ieri, cu patru abtineri, ca, pana pe 20 decembrie, Comisia de Aparare din cadrul Camerei sa elaboreze un proiect de hotarare privind instituirea unei comisii parlamentare de ancheta a existentei unor presupuse centre de detentie CIA pe teritoriul Romaniei. Documentul va fi analizat de parlamentari in plenul comun al celor doua Camere, care va fi intrunit pe 20 decembrie. Seful senatorilor, pesedistul Nicolae Vacaroiu, a precizat, potrivit Mediafax, ca reprezentantii Comisiei de Aparare vor face un proiect de hotarare care va cuprinde cateva articole referitoare la componenta comisiei de ancheta, comisie care va fi formata din 11 parlamentari reprezentand toate grupurile politice. Vacaroiu a mentionat ca termenul care va fi dat comisiei de ancheta pentru prezentarea raportului va fi unul scurt, de sapte sau opt zile. Liderul grupului PD din Camera Deputatilor, Cristian Radulescu, a declarat ca instituirea unei comisii parlamentare de ancheta pe aceasta tema este un lucru care nu poate sa duca decat la efecte negative de imagine asupra tarii. (R.G.) Banii pun aderarea sub semnul intrebarii "Acest buget propus este unul pentru o mini-Europa si nu pentru o Europa largita, puternica", a spus presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu privire la propunerea presedintiei britanice Uniunea Europeana s-a inflamat din cauza banilor: bugetul pentru 2007-2013 propus de presedintia britanica a provocat reactii adverse din partea tuturor statelor membre, relateaza Rompres. Marea Britanie a propus luni diminuarea cu aproximativ 14 miliarde de euro a ajutoarelor regionale acordate noilor state membre ale Uniunii Europene. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca bugetul propus de presedintia britanica a Uniunii Europene nu va face fata unei Europe largite. "Acest buget propus este unul pentru o mini Europa si nu pentru o Europa largita, puternica", a spus presedintele Comisiei Europene. Jose Manuel Barroso a afirmat ca bugetul propus afecteaza urmatorul val de tari ce vor adera la UE, respectiv Bulgaria si Romania. Marea Britanie a propus ca ajutoarele structurale pe care Luxemburgul, tara care a detinut anterior presedintia UE, intentiona sa le acorde noilor state membre din estul Europei, sa fie reduse cu aproximativ 14 miliarde euro, inclusiv sase miliarde euro mai putin in cazul Poloniei. In schimb, Londra s-a oferit sa creasca de la 80 la 85 de procente nivelul de co-finantare al UE pentru proiectele de dezvoltare si sa extinda perioada de timp in care pot fi cheltuite fondurile alocate. Barroso cauta o solutie "Dorim o Europa deschisa, moderna si extinsa. Pentru aceasta, Uniunea trebuie sa aiba mijloacele necesare promovarii politicilor convenite de statele membre, Parlamentul European si Comisia Europeana", a spus seful executivului comunitar. Aceste obiective, a adaugat Durao Barroso, "nu sunt posibile cu aceasta propunere, din doua motive principale", si anume: "nivelul investitiilor este insuficient" si nu exista un "echilibru just" intre statele membre. "In mod special, trebuie sa fie mai dreapta cu noii parteneri", a subliniat Durao Barroso, care a semnalat ca va continua contactele in urmatoarele zile cu toti liderii europeni pentru a gasi o solutie pentru perspectivele financiare. Reduceri de fonduri Presedintia britanica a Uniunii Europene a propus luni un volum global de 846 de miliarde de euro pentru intreaga perioada Comisia Europeana, in propunerea initiala din 2004, semnala necesitatea unui volum de cheltuieli de 1022 de miliarde de euro. Londra insista asupra unei revizuiri a bugetului care sa faca posibila modificarea cheltuielilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) intre 2007 si 2013, potrivit propunerii prezentate luni. Noul document reduce fondurile pentru agricultura si, mai ales, are in vedere posibilitatea de a se modifica in 2008 cheltuielile pentru subventiile agricole, desi tarile UE au decis in 2002 stabilizarea cheltuielilor privind ajutoarele agricole directe intre 2007 si 2013. Presedintia britanica a UE "invita" Comisia Europeana sa prezinte propuneri pentru ajustari "ample" care sa afecteze toate capitolele bugetului. Intre ele, mentioneaza PAC si "cecul britanic" - banii pe care Londra ii primeste inapoi din 1984 drept compensatie pentru faptul ca beneficiaza numai in mica masura de politicile comunitare, in special de cea agricola. "Toate cheltuielile, inclusiv cele agricole, trebuie sa fie revizuite in profunzime in aceasta perioada", a afirmat ministrul britanic al Afacerilor Externe, Jack Straw, intr-o conferinta de presa. Propunerea britanica reduce cu 2 miliarde de euro bugetul pentru ajutoarele agricole directe in comparatie cu ultima propunere discutata, fara succes, de liderii europeni in iunie (de la 295.105 milioane euro la 293.105 milioane). Noul text al bugetului european nu vorbeste de fondurile agricole pentru Romania si Bulgaria, care vor intra in UE in 2007. Totusi, cele 293 de miliarde de euro "ar include banii" pentru agricultorii romani si bulgari, fapt pentru care, practic, reducerea de fonduri pentru toate tarile UE ar fi si mai mare, dupa cum au explicat pentru EFE surse comunitare, preluate de Rompres. Iritare franceza Neintelegerile din cadrul Uniunii Europene se datoreaza diferentelor de abordare in ceea ce priveste viitoarea dezvoltare a comunitatii. Marea Britanie, care beneficiaza de un rabat substantial de la fondurile pe care trebuie sa le verse in cosul comun al Uniunii, nu vrea sa renunte la acest avantaj. Franta, care primeste cele mai mari fonduri pentru politica sa agricola nu vrea sa renunte la acestea. Iar Germania, motorul industrial al Europei, incearca in aceasta perioada sa-si reformeze economia. Franta a respins luni propunerea presedintiei britanice a Uniunii Europene (UE) privind viitorul buget comunitar si a cerut Londrei sa accepte o reforma "substantiala si de durata" a asa-numitului cec britanic, considerand ca fara aceasta "nu este posibil nici un acord echitabil". Pe de o parte, se reduc in mod evident fondurile dedicate noilor state membre. Pe de alta parte, Franta ar trebui sa plateasca o "importanta" contributie suplimentara la bugetul european, dar nu in mod special pentru a finanta Uniunea extinsa, ci "mai ales pentru a finanta statele membre mai bogate, in primul rand Marea Britanie", afirma intr-un comunicat ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy, si ministrul delegat pentru afaceri europene, Catherinne Colonna. Un acord la viitorul summit va fi imposibil Ministrul german de Finante, Peer Steinbruck, a apreciat ca propunerea britanica de buget UE va face imposibil sa se ajunga la un acord pe tema bugetului cu prilejului summit-ului european de saptamana viitoare. In timp ce omologul sau austriac, Karl-Heinz Grasser, a cerut Marii Britanii sa-si reduca si mai mult rabatul de care beneficiaza si sa contribuie mai mult la bugetul comunitar. "Este un compromis excelent, pentru Marea Britanie," a declarat la randul sau ministrul spaniol de Finante, Pedro Solbes, fost Comisar european pentru Afaceri Monetare. Peer Steinbruck considera ca noile state membre UE, majoritatea foste tari comuniste, cu un Produs Intern Brut mult mai mic decat vechile state membre UE, nu vor accepta actualele propuneri ale Marii Britanii, astfel ca exista putine sanse ca Londra sa ajunga la un acord pe tema bugetului pana la sfarsitului anului, cand Austria va prelua presedintia UE pentru urmatoarele sase luni. Problemele Bulgariei Bulgaria a fost multa vreme "elevul silitor la aderare", insa de la mijlocul acestui an, criticile la adresa Sofiei au inceput sa se inmulteasca considerabil. In Bulgaria exista foarte multe grupari de forta criminale care se impun prin coruptie si santaj si sunt incomod de aproape de politica si afaceri, a declarat ambasadorul Marii Britanii in Bulgaria, Jeremy Hill, in cadrul unei emisiuni televizate a postului bulgar bTV, la sfarsitul lunii trecute, relateaza Rompres. Diplomatul britanic, a carui tara detine presedintia in exercitiu a UE, a atras atentia ca este nevoie de hotarare pentru elucidarea acestei probleme, astfel incat lupta impotriva crimei organizate sa dea rezultate clare. "Data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea Bulgariei la UE este, inca, un termen realizabil. Insa, pentru ca tara dvs sa se incadreze in acest calendar, este necesar ca sa rezolve rapid problemele indicate in raportul de monitorizare al Comisiei Europene", a explicat ambasadorul britanic. Hill este cel de al doilea diplomat care a criticat, in aceeasi saptamana, apropierea lumii interlope de politica, dupa ce ambasadorul american, John Beyrle, a afirmat ca exista o patrundere a intereselor criminale in afaceri si in sfera politica. Beyrle a atras atentia ca investitorii straini ar dori sa vada persoanele criminale si persoanele corupte la inchisoare, si nu in afaceri. Sofia promite ca se va schimba pana la primavara Ieri, oficialii de la Sofia au avut o reactie preventiva: Bulgaria va depune eforturi suplimentare si, pana la primavara, va reusi sa risipeasca indoielile Comisiei Europene in legatura cu pregatirea tarii pentru aderarea la Uniunea Europeana, a declarat Meglena Kuneva, ministrul bulgar al Afacerilor Europene, in cadrul unei dezbateri publice, organizata de Clubul Atlantic din Bulgaria. Kuneva a mai spus ca UE tine la extindere si ca va face tot ce este posibil ca Bulgaria sa adere la termenul stabilit. In opinia sa, problema amanarii aderarii Bulgariei cu inca un an, pentru ca astfel tara sa fie pregatita, nu este o problema valabila. Ministrul a precizat ca Bulgaria va realiza mai rapid reformele, ca membra a UE, deoarece se va folosi de acest mediu propice. O eventuala amanare i-ar descuraja pe cetatenii bulgari si i-ar face sa fie sovaielnici in ceea ce priveste utilitatea realizarii reformelor. (George DAMIAN) Johannes Laitenberger, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a acordat un interviu in exclusivitate pentru ZIUA Europa extinsa nu poate functiona cu propunerea de buget britanica Credeti ca, in cazul adoptarii propunerii de buget inaintate de Marea Britanie, aderarea Romaniei sau a Bulgariei ar avea de suferit, ar putea fi intarziata? Ceea ce a spus presedintele Barroso este ca propunerea de buget facuta de Marea Britanie nu este in masura sa asigure functionarea unei Europe cu 25 de membri deci, logic, cu atat mai putin a unei Uniuni Europene cu 27 de membri. Deci nu se pune problema capacitatii Romaniei sau a Bulgariei de a adera la UE, ci a modului in care UE va putea lucra pe viitor. Deci nu este o legatura cu modul in care Romania sau Bulgaria raspund cerintelor formulate in recentele Rapoarte de tara... Intr-adevar, nu este vorba despre progresele realizate de Romania sau de Bulgaria, cele pe care urmeaza sa le evaluam in continuare, ci despre capacitatea UE de a cadea de acord asupra unui buget care sa raspunda nevoilor sale. Sa ne oprim o clipa la acest punct precis: capacitatea UE de a asigura adrarea Romaniei si Bulgariei in termenii bugetului propus acum de Marea Britanie. Credeti ca, in acest context, UE va avea pe viitor, in viitorul imediat, capacitatea de a absorbi cele doua noi tari? Presedintele Barroso actioneaza pentru atingerea acestui scop, dar este foarte limpede ca mai este foarte mult de facut pentru atingerea unei solutii care sa permita o buna functionare a UE. Credeti ca declaratia facuta, reprezinta intr-un fel sau altul, un semnal de urgenta transmis in mod direct decidentilor politici din Marea Britanie? Este un semnal ca mai este mult de facut si ca presedintele Comisiei Europene estimeaza ca propunerea de buget care se afla acum pe masa de negocieri nu este ceva suficient. (Cristian UNTEANU, Bruxelles ) In Romania va sosi o misiune tehnica de evaluare Comisia Europeana ne verifica la coruptie si CSM

		Comisarul european Franco Frattini si premierul Calin Popescu Tariceanu

Comisia Europeana va trimite in Romania o misiune tehnica de evaluare, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a progreselor inregistrate in combaterea coruptiei, a anuntat premierul Calin Popescu Tariceanu, informeaza Mediafax. Organizarea unei astfel de misiuni a fost decisa in intalnirea pe care premierul Tariceanu a avut-o, marti, la Bruxelles, cu comisarul european pentru justitie, libertati si securitate, Franco Frattini. "Nu pot sa ascund faptul ca la nivelul Comisiei Europene exista o asteptare foarte mare privind rezultatul luptei impotriva coruptiei", a declarat comisarul european. Frattini a anuntat, totodata, in discutia cu premierul Tariceanu, ca va veni in Romania, inaintea prezentarii Raportului Comisiei Europene, din primavara anului viitor. Intrebat de presa daca a discutat cu oficialul european si despre tensiunile dintre ministrul Justitiei si CSM, premierul a raspuns negativ, aratand ca aceste lucruri sunt, poate, exagerate in prezent. "Recunoscand necesitatea asigurarii independentei CSM, ne asteptam ca aceasta institutie sa coopereze atat cu Guvernul, cat si cu Comisia Europeana, pentru a ne atinge obiectivele fixate. Important este sa se demonstreze ca justitia lucreaza si e operationala. Nu inseamna ca orice proces demarat trebuie sa duca inevitabil la condamnarea celui anchetat. Trebuie o ancheta obiectiva, bine documentata si un proces echitabil si corect", a spus Tariceanu. Dosarul Concurentei poate declansa amanarea aderarii Premierul Calin Popescu-Tariceanu s-a intalnit luni seara, la Bruxelles, cu comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes, cu care a discutat despre evolutiile in domeniul concurentei inregistrate in ultima perioada in Romania, relateaza Rompres. Dosarul Concurentei poate declansa amanarea aderarii Romaniei la UE in cazul in care nu vor fi respectate cerintele Uniunii Europene. Comisarul european si-a exprimat satisfactia pentru cooperarea foarte buna din cursul acestui an dintre autoritatile romane si echipa pe care o conduce, informeaza Biroul de presa al Guvernului. Primul-ministru a afirmat ca grupul de lucru pe probleme de concurenta, constituit la initiativa sa, se intalneste in mod regulat si va continua sa functioneze. Seful Executivului roman a prezentat pe scurt cateva activitati ale Consiliului Concurentei, intre care cele 16 investigatii legate de legislatia anti-trust si inceperea investigatiilor legate de acordarea ajutoarelor de stat in alte 19 cazuri. Asigurari euro-parlamentare Liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European l-au asigurat pe premierul Calin Popescu Tariceanu la Bruxelles ca Romania ramane in valul de extindere a UE, alaturi de Bulgaria, in pofida unei atmosfere mai putin favorabila largirii UE la nivelul statelor membre, informeaza Rompres. Tariceanu s-a intalnit marti, la Bruxelles, cu liderii grupurilor socialist, crestin-democrat si liberal pentru a le prezenta stadiul procesului de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE. El a primit asigurari din partea acestora ca decizia privind includerea in UE a Romaniei si a Bulgariei este deja luata si ca o eventuala schimbare a acestei decizii ar diminua credibilitatea Parlamentului European. (D.E.)