CSM a dezbatut in urma cu doua zile raportul inspectorilor Consiliului privind telefonul dat de primul ministru Tariceanu procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, in cazul Rompetrol. Concluziile verificarilor, care au fost insusite de Plenul Consiliului, au stabilit ca telefonul dat de catre premier nu a adus atingere independentei procurorilor care fac cercetari in dosarul Rompetrol. Astfel, potrivit raportului, prin modul in care s-a procedat "nu s-a adus atingere independentei procurorilor", intrucat procurorul general nu a intervenit in derularea urmaririi penale, lasand la latitudinea anchetatorilor posibilitatea adoptarii unor solutii in raport cu probele administrate, in conformitate cu Legea 304 privind organizarea judiciara. Totusi, chiar daca inspectorii CSM au constatat ca nu se poate vorbi despre o imixtiune in activitatea procurorilor, potrivit raportului, Ilie Botos - ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, institutie care garanteaza independenta magistratilor - "trebuia sa informeze, cu precadere, Plenul CSM si nu pe presedintele Romaniei", despre telefonul primit, chiar in conditiile in care nu a considerat ca interventia premierului a fost de natura sa afecteze desfasurarea anchetei. In acest sens, inspectorii au invocat articolul 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, care prevede ca magistratii pot sa sesizeze CSM in vederea apararii magistratilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea in exercitarea actului de justitie. Discutie punctuala Cu ocazia dezbaterii raportului de catre Plenul CSM, Ilie Botos a tinut sa faca mai multe precizari in ceea ce priveste discutia purtata cu premierul Tariceanu. Astfel, procurorul general a explicat faptul ca, in opinia sa, a procedat conform legii si ca, daca ar fi considerat o imixtiune in ancheta, ar fi informat Consiliul Superior al Magistraturii. "S-a purtat o discutie punctuala pe o cauza aflata in lucru, insa nu s-a dat nici un fel de informatie legata de aceasta chestiune. Din punctul meu de vedere, din felul in care am purtat aceasta discutie - lipsa oricaror informatii legate de cauza - nu a afectat in nici un fel colectivul de ancheta care derula activitatea de urmarire penala", a declarat, citat de Mediafax, procurorul general, care a adaugat ca fiind un dosar de importanta economica, premierul ar fi fost interesat de situatia juridica. De mentionat este si ca, desi in raportul CSM s-a consemnat faptul ca discutia a durat peste cinci minute, Botos a explicat ca ea a fost de doar "undeva la un minut sau mai putin". Procurorul a aratat in acest sens ca legatura a fost facuta de ofiterii SPP, "ceea ce a mai durat". Botos a explicat si de ce nu a informat CSM-ul, sustinand ca prin atitudinea sa "a asigurat protectia procurorilor in raport de situatie". "Acesta a fost motivul pentru care nu am informat Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca, daca as fi considerat o imixtiune, un pericol legat de investigatia aflata pe rol, fiti sigur ca as fi luat aceasta masura de a informa CSM in sedinta de plen", a spus Botos. Procurorul general a subliniat ca nu a considerat nici atunci si nu considera, nici acum, ca era cazul sa dicute in CSM, atata vreme cat, prin atitudinea pe care a avut-o, "a asigurat protectia colegilor, care desfasurau activitati operative in cauza". Procurorul general s-a referit si la discutia avuta cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, precizand ca aceasta "a pornit de la sesizarile din perioada respectiva, conform carora mai multi specialisti ANAF sau ai altor structuri din subordinea Ministerului Finantelor Publice erau retrasi din colective, din anchete". "Mai multe entitati investigative, aflate in subordine a Executivului, erau trimise pe zonele pe care procurorii derulau investigatii si, prin activitatea lor, blocau sau impietau activitatea de urmarire penala. Eu consider ca am procedat conform legii. E o chestiune discutabila. Mergand prin extensie, pe ideea de intarire a independentei procurorilor si de aparare a celor care lucreaza in mod operativ, in cauze complexe, in cauze in care nu numai riscul din zona politicului, ci si din zona unor infractori cu grad mare de risc il pot reprezenta pe procuror, eu cred ca trebuie facut un obicei pentru a discuta aceste aspecte", a adaugat Ilie Botos. Totodata, Botos a aratat ca discutia cu Basescu "s-a raportat la atributiile pe care acesta le avea in relatia cu Executivul", pentru ca avea probleme operative de natura administrativa cu echipele care derulau investigatii. "Eu nu stiu in ce masura Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se poate implica administrativ in activitatile derulate de procurori investigatori", a mai spus Ilie Botos. Lupascu: "metoda telefonului" e "o practica" Referindu-se la concluziile raportului inspectorilor, presedintele Consiliului, Dan Lupascu, a precizat ca este necesara o pozitie de principiu din partea membrilor CSM pentru a arata care este menirea constitutionala a institutiei. "Intrebarea legitima e pe cine verificam cu aceasta ocazie. Raspunsul - pe care mi l-am dat singur - este ca verificam telefonul, in general", a spus seful CSM, care s-a declarat nemultumit de faptul ca raportul a aparut in presa inainte de a fi dezbatut de Consiliu. Lupascu a tinut sa precizeze si ca "metoda telefonului la justitie nu a inventat-o nici Y in 2004, nici Z in 2005" si ca "este o practica". Presedintele CSM considera ca unul din cele mai mari pacate din Romania este "nu ca se incalca legea cu buna stiinta, ci ca nu e stiuta". "Nu se stie unde incep atributiile unei institutii si unde se termina aceste atributii. Unde intra in competitie o alta autoritate a statului. Nu stiu foarte clar - in opinia mea, in momentul de fata - ce inseamna comunicare intre institutii ale statului. Dupa cum nu avem constiinta foarte clara a apartenentei la o componenta sau alta a organelor statului a unora dintre noi", a spus Lupascu, sustinand ca cele spuse sunt impresii generale. Justitia sa fie "decuplata de la politic" Acesta a afirmat si ca este momentul sa fie "decuplata justitia de la politic", pentru ca magistratii sunt capabili sa se conduca singuri si sa faca lucrurile in asa fel incat principiul separatiei puterilor in stat sa nu insemne izolare, ci "sa insemne comunicare, dar, in acelasi timp, sa nu fie posibil nici un fel de influenta intr-un dosar sau altul". Seful CSM a mai spus ca s-ar putea argumenta ca un dosar penal este cercetat si de organele de politie, de obicei, si atunci, sigur, Ministerul Administratiei si Internelor "tine de Guvern si, eventual, Guvernul ar putea fi interesat, din acest punct de vedere, de soarta unui dosar". "Eu stiu insa ca soarta dosarelor in faza de urmarire penala este atributul principal al procurorului, iar procurorul - scrie in Constitutie - este parte a autoritatii judecatoresti. In acest cadru, cred ca trebuie sa se manifeste procurorul, iar CSM este garantul independentei Justitiei", a declarat Lupascu. De asemenea, acesta a tinut sa precizeze ca a "vazut" critici de genul: "De ce va intereseaza pe voi raportul Parchet-Guvern, pentru ca procurorul este un agent al puterii Executive". "Poate ca asa va fi. Poate ca asta va fi solutia de maine sau de poimaine, dar inteleg ca azi in Constitutie scrie ca procurorul este membru al Parchetului, iar Parchetul este componenta autoritatii judecatoresti, iar independenta Justitiei - in opinia mea, in sens larg - inseamna independenta sistemului judiciar in raport de celelalte autoritati ale statului", a conchis Dan Lupascu. Prima dezbatere publica serioasa La randul sau, vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Dascalescu, a dat doua exemple prin care a vrut sa arate ca intotdeauna politicul a fost implicat in Justitie. In acest sens, Dascalescu a facut o referire la o situatie petrecuta inainte de 1989, cand un reprezentant al partidului l-a umilit pe un procuror care era un magistrat dur si vehement. De asemenea, Dascalescu a spus ca "acum cinci-sase ani" un prefect a cerut detalii de la un procuror-sef din teritoriu privind vizita membrilor CSM la parchetele din judet. Pe de alta parte, Cristian Deliorga, seful Parchetului Tribunalului Constanta, a sustinut ca era necesara o dezbatere privind eventualele telefoane pe care magistratii le primesc din zona politicului si a propus Plenului CSM ca raportul inspectiei sa fie trimis la toate parchetele, pentru ca magistratii sa fie informati. "In 24 de ani de magistratura este pentru prima data cand are loc o dezbatere publica serioasa privind influenta politicului asupra Justitiei. Pana in anii 1989-1990, procurorii nu puteau dispune trimiterea in judecata pana nu-i informau pe prim-secretarii (n.r. - Partidului Comunist) de la judete. Dupa parerea mea lucrurile s-au schimbat, iar aceasta dezbatere serioasa, de peste o luna de zile, dovedeste acest lucru. Judecatorii si procurorii trebuie sa fie constienti si sa lucreze in conformitate cu dispozitiile legale, si nu altfel. Trebuie sa fie rezistenti la orice fel de eventuale presiuni din partea oricui ar veni acestea si sa sesizeze CSM cand asemenea lucruri se intampla. De aceea, as avea de facut o propunere: aceasta nota, pe care o consider extrem de tehnica, sa fie trimisa la toate Parchetele si la toate Curtile de Apel din tara pentru a fi dezbatuta de procurori si judecatori", a declarat Deliorga. Barbulescu si Macovei, nemultumite Au existat si nemultumiri privind concluziile inspectorilor CSM, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Lidia Barbulescu, si ministrul Justitiei, Monica Macovei, considerand ca este vorba despre un raport incomplet. Astfel, Lidia Barbulescu a sustinut ca raportul "nu este foarte complet", dar ca dezbaterea pe marginea acestui caz ar trebui sa fie "momentul zero" incepand cu care politicienii sa renunte la "ticul" telefonului catre cineva din sistemul judiciar. "Eu consider ca acest moment trebuie sa fie apreciat ca �momentul zero�, cand politicienii de la putere, din opozitie, de acum si din viitor, sa nu mai fie marcati de ticul de a pune mana pe telefon pentru a se adresa indiferent cui din puterea judecatoreasca sau din Justitie", a declarat Barbulescu. "Materialul ne-a dat prilejul unor dezbateri care nu au avut loc, la modul serios, niciodata public, niciodata in acest cadru. Dar, de asemenea, va trebui sa reprezinte si un semnal pe care trebuie sa-l dam colegilor nostri din teritoriu. Si ei au obligatia sa-si asume si sa-si pastreze independenta, care nu poate co-exista decat acompaniata de o foarte buna pregatire profesionala, de curaj, de cinste si corectitudine si, evident, numai in felul acesta si conjugate, aceste calitati pot sa asigure independenta, oricare ar fi si daca ar mai fi si de-acum incolo eventuale presiuni de orice fel, fie chiar si din partea mass-media", a mai spus vicepresedintele instantei supreme. Interesant este faptul ca ministrul Justitiei, Monica Macovei, a avut o parere apropiata de cea a Lidiei Barbulescu in ceea ce priveste acest caz, precizand ca raportul privind telefonul dat de Tariceanu lui Botos "s-a oprit la jumatate", nefiind unul complet.

George TARATA