Sorin ROSCA STANESCU 

Pe multi observatori ai scenei politice romanesti ii uimeste ciudata rasucire spre stanga a coalitiei aflate la putere. Nu ma refer la mesajele excesiv de populiste ale presedintelui Traian Basescu, din doua motive. O data fiindca ele sunt, uneori, efectul ratacirilor de tip electoral, care il mai incearca pe seful statului si, in al doilea rand, pentru ca, la un an de la alegerea sa ca presedinte, el este perceput drept tatucul PD, iar PD drept partid prezidential. Un motiv in plus ca sa pun in discutie, pur si simplu, miscarile spre stanga, iar nu spre dreapta ale partidelor aflate la putere, ignorand Cotroceniul. Exista cateva masuri luate de guvernanti care vizeaza, in mod direct, rezolvarea unor probleme sociale si, de asemenea, o implacabila presiune a populatiei, care doreste sa-si amelioreze conditiile de viata si obliga si va obliga si in continuare Executivul la o serie de sacrificii cu efecte negative asupra ritmului de dezvoltare. In final, asupra crearii, intr-o perioada de timp acceptabila, a unei bunastari reale. Iar daca actuala putere este propulsata in aceasta directie de stanga, atunci opozitia, si ma gandesc in special la PSD, este, la randul ei, silita sa contracareze coalitia dintr-o directie improprie. Din dreapta. Si sa mai introducem in ecuatie - nu pentru a complica lucrurile, ci pentru a infatisa fenomenul in intreaga lui complexitate - si faptul ca PSD, cat timp a guvernat, a fost silit sa-si tradeze, in multe privinte, ideologia, initiind si implementand proiecte de dreapta, sub presiunea FMI, a Bancii Mondiale si a capitolelor de aderare a caror negociere trebuia inchisa. Voi dezvolta, in continuare, tema acestui fenomen, aparent paradoxal, pentru ca, daca vom intelege ce se intampla, vom putea intui mai corect ceea ce urmeaza. In ciuda deselor explozii de manie ale lui Ion Iliescu in ultimul sau mandat de presedinte al Romaniei, PSD, condus de Adrian Nastase, ca de altfel si guvernul acestuia din urma, au asigurat, pentru prima data in ultimele decenii, un ritm alert de crestere economica sanatoasa. Iliescu era consecvent propriului sau stangism, tipic pentru un lider socialist si, din cand in cand, rabufnea, atunci cand i se parea ca sacrificiile solicitate cetatenilor sunt prea mari sau cand observa ca liderii politici din PSD, denumiti si baroni centrali sau locali, nu erau dispusi sa participe ei insisi la efortul national facut in perioada 2000-2004, transformandu-se uneori in profitori si privilegiati ai cresterii economice. Din aceasta perspectiva, dincolo de o serie intreaga de atitudini demagogice si populiste, Iliescu era de inteles si nu aveam ce-i reprosa. PSD nu a fost un simplu beneficiar al unor masuri de dreapta, unele cu consecinte sociale si electorale dramatice, luate de CDR. Realitatea este ca, sub conducerea lui Nastase, motoarele economiei romanesti au functionat, asigurand o crestere constanta. Daca PSD ar fi incercat sa-si indeplineasca simultan si mandatul social, cu care castigase puterea, motorul economic ar fi mers mai incet sau chiar s-ar fi gripat. Cand Alianta DA a intrat in alegeri, desi s-a autointitulat grupare de dreapta, elaborandu-si chiar si un program economic care facea fata acestei definitii, in realitate, atat PNL, cat si PD au fost beneficiare ale unor puternice nemultumiri de natura sociala, fata de guvernarea PSD. De aceea s-a si spus ca Alianta a beneficiat si de un puternic vot negativ. Si, cu toate acestea, a obtinut un scor doar la paritate in raport cu PSD. Fortand aducerea Aliantei la guvernare intr-o coalitie cu umanistii transformati in partid conservator si UDMR, Traian Basescu si-a asumat - in nume personal, dar, mai ales, in numele Aliantei DA - un urias risc. Ce a mostenit actuala putere? O economie care, chiar daca nu duduia, cum afirmau unii lideri PSD, era, oricum, intr-o ascensiune sanatoasa, o clasa de oameni de afaceri, patroni de intreprinderi mijlocii si mici care isi conduceau societatile catre prosperitate si, evident, problema coruptiei care se dezvoltase in ultimii 15 ani. Acesta era activul unei mosteniri. Pasivul, insa, a fost reprezentat de conditiile de viata ale diferitelor segmente ale populatiei. Mergand inainte si insistand asupra realizarii unui ritm ridicat de crestere, PSD i-a neglijat si pe pensionari, si pe elevi, studenti si profesori si pe multi altii. Doar unele categorii de bugetari au beneficiat de sporuri salariale sau de alte avantaje sub guvernarea Nastase. Cu paleativul "cornul si laptele" s-a obtinut doar o amanare a rabufnirii de azi din invatamantul romanesc. Coalitia aflata la putere este silita, pe zi ce trece, sa plateasca factura sociala lasata restanta de PSD. Daca o va face - si probabil nu are incotro, pentru ca se afla si sub presiunea lui Basescu, si sub presiunea Opozitiei, nu numai sub cea a populatiei - atunci, in momentul in care vom trage linie, vom constata un fenomen ciudat. Si anume ca Guvernul Tariceanu a fost de stanga. Nu este exclus ca intreaga confuzie in care s-au scufundat societatea romaneasca si clasa politica sa-si aiba originea tocmai in aceasta implacabila rocada politica intre stanga si dreapta.